Știri
Știri din categoria Agricultură
Fermierii din agricultura ecologică ar urma să vadă banii în cont în această săptămână, după ce APIA face zilnic autorizări la plată pentru subvențiile aferente Măsurii 11, potrivit Agrointel.
Informația a fost transmisă de directorul general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), Adrian Pintea, ca răspuns la întrebările fermierilor privind întârzierile la plata subvențiilor pentru agricultura ecologică. Șeful APIA a indicat că schemele pentru ecologic „vor intra la plată din această săptămână”.
Întârzierile au alimentat nemulțumiri mai ales în cazul dosarelor aflate în verificări suplimentare sau în recalculări. În acest context, Pintea a susținut că „zilnic se fac autorizări la plată” și că nu există județe excluse de la plăți.
„Zilnic se fac autorizări la plată, o să vedeți săptămâna viitoare și banii în cont!”
Pentru beneficiarii Măsurii 11, mesajul APIA indică o accelerare a fluxului de autorizare și o fereastră scurtă de așteptare până la intrarea efectivă a banilor în cont, în condițiile în care autorizarea și plata propriu-zisă nu sunt simultane.
APIA reamintește că plata subvențiilor se încheie oficial la 30 iunie, termen care rămâne reperul final pentru închiderea plăților din această etapă.
Recomandate
Plata despăgubirilor de secetă depinde de corectarea rapidă a actului normativ , deși Ministerul Agriculturii ar fi rezolvat deja o eroare de calcul care putea reduce nejustificat sumele pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Informația a fost prezentată de Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Acesta susține că ministrul Florin Barbu ar fi intervenit încă din prima zi de mandat pentru a corecta o problemă tehnică legată de modul de calcul al despăgubirilor pentru seceta din 2025. Ce s-a corectat și de ce contează Potrivit lui Emil Dumitru, una dintre erorile identificate viza aplicarea repetată a procentului de calamitate („procent la procent”) în formula de calcul, ceea ce ar fi putut duce la diminuarea nejustificată a despăgubirilor. „Mai e o chestiune tehnică, pe care înțeleg că domnul ministru Florin Barbu, astăzi, în prima zi de mandat, a și reușit să o rezolve, legată de aplicarea procentului la procent.” Riscul rămas: neconcordanțe care pot bloca eligibilitatea Fostul oficial atrage însă atenția că schema de sprijin ar avea și alte probleme care trebuie corectate pentru ca plățile să nu fie întârziate. Un exemplu este neconcordanța dintre procesele-verbale de constatare a pagubelor și perioada acoperită de prevederile actuale: unele documente ar fi fost întocmite inclusiv în septembrie 2025, în timp ce actul normativ ar face referire la intervalul iunie–august 2025. În practică, această diferență poate complica stabilirea eligibilității unor fermieri. Emil Dumitru consideră că este nevoie de o intervenție rapidă, inclusiv prin ordonanță de urgență, pentru a repara cadrul legal. „Eu cred că după ziua de azi găsește o soluție să îndrepte actul normativ printr-o ordonanță de urgență, pentru că oamenii așteaptă banii în conturi.” Calendar și buget Conform informațiilor din material, fermierii pot depune cererile pentru despăgubirile de secetă la APIA până pe 6 noiembrie 2026, iar plățile trebuie făcute cel târziu la 31 decembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 155,36 milioane de lei. [...]
APIA a autorizat la plată peste 240 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în avans, iar aproape 396.000 de fermieri au intrat deja la bani , în primele cinci zile ale campaniei 2026, potrivit AGRO TV . Ritmul de autorizare și faptul că o parte importantă a sumelor a fost deja transferată contează direct pentru lichiditatea fermelor înainte de iarnă. În intervalul 16–20 octombrie 2026, APIA a autorizat la plată 395.533 de fermieri, adică 58,89% din totalul de 671.693 de beneficiari eligibili. Valoarea totală autorizată a ajuns la 240.370.280,36 euro (aprox. 1,2 miliarde lei). De unde vin banii și cine plătește efectiv Din totalul autorizat, 207,19 milioane euro (aprox. 1,0 miliarde lei) provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 28,19 milioane euro (aprox. 141 milioane lei) din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar aproape 5 milioane euro (aprox. 25 milioane lei) reprezintă cofinanțare de la bugetul național. APIA precizează că întreaga sumă autorizată din FEGA, respectiv 207,19 milioane euro, a fost deja plătită fermierilor. În schimb, plățile aferente intervențiilor finanțate din FEADR și de la bugetul național sunt efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Unde s-au concentrat cele mai mari sume autorizate Situația detaliată prezentată indică cele mai mari valori la: sprijinul de bază pentru venit (BISS): 112,46 milioane euro (aprox. 562 milioane lei); sprijinul redistributiv complementar (CRISS): 58,49 milioane euro (aprox. 292 milioane lei). În zootehnie, au fost autorizate: 15,24 milioane euro (aprox. 76 milioane lei) pentru sprijinul cuplat la ovine; 13,37 milioane euro (aprox. 67 milioane lei) pentru vacile de lapte; 2,15 milioane euro (aprox. 11 milioane lei) pentru caprine; 1,78 milioane euro (aprox. 9 milioane lei) pentru bovinele de carne. Pentru intervențiile destinate zonelor afectate de constrângeri naturale au fost autorizate peste 33,17 milioane euro (aprox. 166 milioane lei), cea mai mare parte pentru zona montană. Calendar: până când se plătește avansul și când încep plățile finale Campania de plăți în avans APIA 2026 continuă până la 30 noiembrie. De la 1 decembrie ar urma să înceapă efectuarea plăților finale către fermierii eligibili. [...]
APIA deschide din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o injecție de lichiditate care poate susține lucrările de sezon și continuitatea activităților agricole, potrivit Agerpres . În același timp, instituția pregătește implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, vizând două categorii: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 și crescătorii de porcine și bovine. Conform calendarului menționat de APIA, plățile pentru aceste forme de sprijin ar urma să fie făcute până la 31 decembrie 2026. Ce tipuri de sprijin intră în calendarul APIA APIA indică două direcții principale de plată pentru perioada următoare: plăți în avans aferente Campaniei 2026 , considerate „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole; scheme excepționale de ajutor de stat pentru: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 (secetă care reduce apa disponibilă în sol pentru culturi), crescătorii din sectoarele suin și bovin , pe fondul dificultăților asociate crizei din Orientul Mijlociu. Context: mesajul APIA către fermieri Prioritățile au fost prezentate de directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, în 8 octombrie. Potrivit instituției, personalul APIA este mobilizat pentru ca plățile să fie făcute cât mai rapid, astfel încât sprijinul financiar să ajungă în conturile beneficiarilor și să contribuie la capitalul de lucru necesar desfășurării activităților agricole. [...]
APIA începe din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o mișcare care poate îmbunătăți rapid lichiditatea fermelor înainte de iarnă, în timp ce ajutoarele excepționale pentru seceta din 2025 și pentru crescătorii de animale sunt programate la plată până la finalul anului viitor, potrivit Antena 3 . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că demarează plățile în avans aferente Campaniei 2026 începând cu 16 octombrie. Instituția argumentează că aceste plăți sunt „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole. Ce se plătește acum și ce rămâne pentru 2026 Pe lângă avansurile pentru Campania 2026, APIA are în vedere implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, care vizează două direcții: sprijin pentru fermierii afectați de seceta pedologică din 2025; sprijin pentru crescătorii de porcine și bovine. Pentru aceste forme de sprijin excepțional, calendarul indicat este până la 31 decembrie 2026 , conform aceleiași surse, care citează Agerpres . Context: presiune pe costuri și pe finanțarea curentă a fermelor Directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, a prezentat aceste priorități la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, pe 8 octombrie. În intervenția sa, a fost menționat și contextul „dificultăților generate de criza din Orientul Mijlociu” pentru sectoarele suin și bovin. APIA mai transmite că personalul instituției este mobilizat pentru efectuarea cât mai rapidă a plăților, astfel încât banii să ajungă în conturile beneficiarilor și să susțină capitalul de lucru necesar activităților agricole. [...]
O firmă bavareză mizează pe electrificare „din piese existente”, combinând un tractor electric chinezesc cu propria tehnologie de amestecare , într-un pariu care poate reduce costurile de hrănire acolo unde există producție proprie de energie. Potrivit Agrarheute , compania Hirl, cunoscută pentru echipamente de furajare și tehnică pentru instalații, a ales să nu proiecteze de la zero un utilaj autopropulsat, ci să adapteze un tractor electric Xeevo din China la un concept de „mixer autopropulsat” complet electric. Un „mixer autopropulsat” electric construit pe baza unui tractor Xeevo Baza tehnică este un tractor electric Xeevo, din care pentru noul concept dispare puntea față. Împreună cu un mixer orizontal dezvoltat intern, rezultă un utilaj articulat (cu șasiu „knicklenker”, adică direcție prin articulație), gândit pentru manevrabilitate în curți înguste și în zona grajdurilor. Conform publicației, utilajul ar urma să acopere electric, pe baterii, întregul lanț de lucru din furajare: deplasare, frezare/încărcare, amestecare și descărcare. Date tehnice relevante: baterie de 105 kWh și două motoare electrice Inima sistemului este o baterie de 105 kWh de la CATL, pe tehnologie litiu-fier-fosfat (LFP). Propulsia și funcțiile de lucru sunt separate între două motoare electrice, fiecare cu 66 kW (90 CP) putere continuă: unul pentru deplasare, celălalt pentru amestecare și funcțiile de lucru. Ideea separării este operațională: producătorul susține că puterea de tracțiune rămâne disponibilă și când utilajul frezează și amestecă, fără a „împărți” aceeași putere între mers și lucru. Alte elemente menționate: rotor de preluare a furajului de 1,7 m, amplasat în spate; trei melci orizontali în cuva de amestecare; volume disponibile ale cuvei: 9, 11 sau 13 m³; viteză maximă: 20 km/h. Încărcare în loc de alimentare: 3–5 cicluri și încărcare rapidă DC Cu o încărcare, ar fi posibile între trei și cinci cicluri complete de furajare, în funcție de condițiile de utilizare. La încărcare rapidă DC, bateria ar putea fi încărcată complet la 120 kW în aproximativ 1,5 ore, iar la 30 kW în circa patru ore, potrivit datelor citate. Publicația notează că modelul devine mai interesant pentru fermele cu fotovoltaice sau instalații de biogaz: folosirea energiei produse intern poate reduce costurile energetice ale furajării. Pe lista de beneficii sunt menționate și eliminarea emisiilor locale, reducerea zgomotului și un potențial necesar mai mic de întreținere față de un autopropulsat diesel. Ce rămâne de demonstrat: dacă economia se confirmă în exploatare Agrarheute descrie abordarea ca una pragmatică de electrificare, bazată pe combinarea tehnicii de serie (tractorul) cu tehnologia proprie (mixerul). Rentabilitatea, însă, ar depinde în principal de necesarul de furajare, condițiile de încărcare și disponibilitatea energiei proprii în fermă. [...]
Confirmarea primului caz uman cu virusul Shamonda ridică miza supravegherii în ferme , într-un moment în care agentul patogen s-a extins rapid în zootehnia europeană și poate produce pierderi prin scăderea producției de lapte și probleme de reproducție, potrivit Agronet . Franța a anunțat oficial la 22 octombrie că un pacient imunodeprimat, internat la Lyon, a fost diagnosticat cu Shamonda și a murit la începutul lunii octombrie, ancheta fiind în desfășurare. Pacientul era tratat pentru o boală gravă și a dezvoltat complicații cerebrale considerate „foarte probabil” asociate infecției. Autoritățile franceze investighează în continuare rolul exact al virusului în deces și modul de infectare, iar în acest stadiu nu indică un risc sanitar pentru populația generală. De ce contează pentru zootehnie: virusul e deja prezent în multe țări Cazul uman apare după ce Shamonda, cunoscut anterior pentru îmbolnăviri la bovine și alte animale, a fost depistat pentru prima dată în Europa în vara lui 2026. Într-o comunicare din 22 octombrie, ECDC arată că primele simptome la animale au fost observate în iunie, iar identificarea virusului a avut loc la finalul lunii iulie. Până în octombrie, infecții la animale fuseseră raportate în Austria, Belgia, Franța, Germania, Irlanda, Italia, Liechtenstein, Luxemburg, Țările de Jos, Portugalia, Spania și Elveția, precum și în Jersey. Extinderea a ajuns și în Europa Centrală și de Est: Autoritatea Veterinară din Slovenia a confirmat la 9 octombrie un caz național într-o exploatație din regiunea Savinja, conform Guvernului Sloveniei . În Republica Cehă, Administrația Veterinară de Stat a introdus de la 1 octombrie testarea obligatorie în anumite situații (inclusiv avorturi la bovine și viței cu malformații), potrivit SVS . Impact operațional în ferme: simptome, pierderi și limitele controlului Conform evaluării publicate la 22 octombrie de Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OMSA) , infecțiile afectează în principal bovinele, dar au fost documentate și la ovine, caprine, cai și alpaca. Manifestările raportate includ: febră, diaree și reducerea apetitului; scăderea producției de lapte; avorturi și tulburări de reproducere; malformații congenitale; manifestări neurologice (mai rar, inclusiv la cai). În multe cazuri la bovine adulte, simptomele sunt temporare, însă pierderile de producție pot afecta veniturile exploatațiilor, iar consecințele asupra gestației necesită monitorizare pe termen mai lung. OMSA menționează și existența a două variante europene (Shamonda Europe 1 și 2), ale căror efecte complete asupra fertilității și productivității nu sunt încă stabilite. Pe partea de control, Franța recomandă măsuri de reducere a expunerii la insectele vector (musculițe din genul Culicoides), eliminarea zonelor cu apă stătătoare și controlul insectelor în jurul adăposturilor și transportului, potrivit Ministerului Agriculturii din Franța . În prezent, nu există vaccin comercial și nici tratament antiviral specific, iar îngrijirea vizează ameliorarea simptomelor. Ce se știe despre transmitere și riscul pentru consumatori Ipoteza principală analizată pentru cazul uman este infectarea prin înțepătura unei musculițe Culicoides, într-o zonă din estul Franței unde virusul circula deja la animale. Inserm precizează că diagnosticul a fost stabilit după manifestări neurologice, iar confirmarea a venit prin analize genetice și probe biologice recoltate la date diferite, conform Inserm . Până acum, nu există dovezi de transmitere de la om la om. Pentru consumatori, Ministerul Agriculturii din Franța afirmă că datele științifice disponibile nu documentează transmiterea virusului prin consum de carne, lapte sau produse derivate, conform ministerului . Produsele provenite de la animale bolnave sunt excluse de la consum potrivit regulilor sanitare aplicabile. În paralel, ECDC monitorizează situația împreună cu autoritățile franceze, Comisia Europeană și Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară. Pentru ferme, miza imediată rămâne limitarea pierderilor din producția de lapte și gestionarea riscurilor de reproducție, în condițiile în care transmiterea este legată de sezonul de activitate al insectelor Culicoides, care tinde să scadă odată cu răcirea vremii, dar diferă în funcție de specie și condiții meteo. [...]
