Știri
Știri din categoria Agricultură
ANSVSA cere la Bruxelles relaxarea interdicției la exportul de ovine, după ce Comisia Europeană a suspendat livrările României către țări din afara UE până la 31 decembrie, pe fondul unui focar de Pestă a Micilor Rumegătoare (PRM), potrivit Agrointel. Șeful ANSVSA, Alexandru Bociu, spune că România va solicita revizuirea deciziei și un audit „la fața locului”, invocând datele din programul de testare.
Miza este una economică: Bociu afirmă că, în primele cinci luni din 2026, România a exportat peste 1,3 milioane de capete de ovine, cu o „valoare estimativă” de peste 320–340 de milioane de euro (aprox. 1,6–1,7 miliarde lei) intrate în țară în acest interval. Interdicția ar bloca continuarea acestor fluxuri către piețele din afara Uniunii Europene.
Potrivit președintelui ANSVSA, deși focare de PRM sunt prezente și în Bulgaria, Grecia și Croația, România ar avea „un singur focar”, însă Comisia Europeană a decis totuși interzicerea exporturilor către țări terțe până la 31 decembrie.
În același timp, Bociu susține că România și-a respectat angajamentele asumate față de Comisie, inclusiv cerința de a face un screening național (testare extinsă). El a precizat că, în lipsa unui buget de aproximativ 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei), autoritățile au identificat o finanțare printr-un grant european, iar programul de testare a început pe 15 mai și urma să se deruleze până în intervalul 18–20 iunie.
Șeful ANSVSA a anunțat că săptămâna următoare o delegație condusă de el va merge la Bruxelles pentru a prezenta rezultatele screeningului și pentru a cere un audit la fața locului, solicitând totodată modificarea deciziei de restricționare.
„Săptămâna viitoare voi merge la comisie, voi prezenta datele screeningului, voi solicita un audit la fața locului și o să le solicit să modifice decizia pentru că nu au niciun element ca noi să fim închiși”, a declarat Alexandru Bociu, în emisiunea „Agrostrategia” de pe TVR 1.
În lipsa unei decizii de revizuire, interdicția rămâne, conform informațiilor din articol, în vigoare până la 31 decembrie, cu efect direct asupra exporturilor de ovine către piețele non-UE.
Recomandate
Refuzul șefului ANSVSA de a demisiona menține tensiunea într-un dosar cu miză de export până la final de 2026 , în condițiile în care crescătorii de ovine cer deblocarea livrărilor către țări terțe și despăgubiri, potrivit AGRO TV . Alexandru Bociu, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), a declarat joi că nu intenționează să își dea demisia, deși crescătorii de ovine au protestat în fața instituției. El a susținut că mandatul său a adus rezultate pentru zootehnie și că nu are motive să renunțe la funcție. „Nu am niciun motiv să-mi dau demisia.” Contextul: interdicție de export prelungită până la 31 decembrie 2026 Declarațiile vin pe fondul nemulțumirilor legate de prelungirea interdicției privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la 31 decembrie 2026. Fermierii reclamă pierderi și cer măsuri care să reducă impactul economic al blocajului. Ce cer crescătorii de ovine Protestatarii solicită, conform sursei: deblocarea exporturilor de ovine și caprine către țări terțe; despăgubiri integrale pentru pierderile suferite; vaccinarea împotriva antraxului pe cheltuiala statului; demiterea persoanelor considerate responsabile pentru gestionarea crizei generate de pesta micilor rumegătoare . Poziția ANSVSA: decizie „disproporționată”, apel la colaborare Bociu a calificat decizia Comisiei Europene de blocare a exporturilor drept „disproporționată”, dar a făcut apel la colaborare între autorități și fermieri pentru depășirea situației. În apărarea mandatului său, șeful ANSVSA a invocat faptul că România ar fi redevenit lider european la exportul de ovine și caprine și că au fost deschise sau redeschise piețe externe precum SUA, China, Vietnam, Arabia Saudită, Algeria, Tunisia și Kuweit. Totodată, a menționat reducerea semnificativă a focarelor de pestă porcină africană în perioada mandatului său. [...]
Guvernul pregătește un plan de ieșire din criza exportului de ovine și o decizie rapidă la ANSVSA , după protestul crescătorilor de oi din București, potrivit Mediafax . Vicepremierul Tánczos Barna , care asigură interimatul la Ministerul Agriculturii, a primit la Palatul Victoria delegația oierilor care au protestat joi și au cerut demiterea președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA). Întâlnirea a avut loc la solicitarea premierului interimar Ilie Bolojan, care l-a mandatat pe Tánczos să discute cu reprezentanții sectorului. Revendicările fermierilor au vizat, în principal, schimbarea conducerii ANSVSA, pe fondul acuzațiilor privind lipsa de dialog, dar și urgentarea soluțiilor pentru ieșirea din criză și compensarea pierderilor provocate de blocarea exportului de ovine. Ce măsuri sunt anunțate pe termen scurt Conform comunicatului guvernului citat de publicație, Tánczos Barna a cerut ANSVSA să finalizeze un plan de măsuri pentru un sistem „riguros și credibil” de trasabilitate și control al mișcării animalelor, astfel încât România să poată demonstra capacitatea de a gestiona aspectele legate de controlul bolilor. Vicepremierul a spus că, „zilele acestea”, o nouă echipă de experți de la ANSVSA și din mediul academic va prezenta planul de ieșire din criză, care urmează să fie dezbătut săptămâna viitoare cu: Colegiul Medicilor Veterinari; reprezentanții fermierilor; experții Comisiei Europene . Ulterior, planul ar urma să fie înaintat oficial Comisiei Europene. Miza: reluarea exporturilor și costurile pentru fermieri Din perspectiva sectorului, punctul sensibil rămâne blocarea exportului de ovine, care a generat pierderi pentru crescători și a alimentat presiunea pentru măsuri rapide. În acest context, guvernul le-a transmis fermierilor că solicitările vor fi analizate „cu prioritate”, în vederea stabilirii unor soluții urgente. În ceea ce privește conducerea ANSVSA, Tánczos Barna a declarat că o decizie va fi luată la nivelul Guvernului „în cel mai scurt timp posibil”. [...]
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine până la 31 decembrie 2026 riscă să lovească direct în încasările din export ale sectorului , după ce România a adus în țară 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) din exporturi de ovine în primele cinci luni din 2026, potrivit Economedia . Șeful ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu , acuză Comisia Europeană că a luat „o decizie disproporționată” prin blocarea exporturilor către piețele terțe. Declarațiile au fost făcute joi, în contextul protestului oierilor din București, pe fondul nemulțumirilor legate de restricțiile impuse comerțului cu animale vii. Ce a decis Comisia Europeană și de ce contează La începutul lunii iulie, Comisia Europeană a decis prelungirea interdicției privind exporturile de animale vii până la 31 decembrie 2026. Măsura vizează atât livrările către statele membre ale Uniunii Europene, cât și exporturile către țările terțe, fiind justificată de riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare . Potrivit ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, decizia a fost motivată de apariția unui focar în județul Mureș și de evaluarea conform căreia există un risc ridicat de răspândire a bolii. În paralel, rămâne în vigoare interdicția privind livrările de ovine și caprine către celelalte state membre UE. Reacția ANSVSA: negocieri și plan de criză, fără vaccinare în masă Alexandru Nicolae Bociu spune că, după decizia Comisiei, ANSVSA și vicepremierul Tanczos Barna au avut vizite și discuții la nivelul Comisiei Europene, inclusiv cu comisarul european, pentru identificarea unei soluții de ieșire din „criză”. În același timp, autoritatea a organizat ședințe cu crescătorii de ovine la nivel central și teritorial, prin directorii DSVSA, și a convocat grupuri de lucru cu experți. În ziua declarațiilor, șeful ANSVSA a indicat un calendar de consultări tehnice: dialog între experții ANSVSA și cei ai Comisiei Europene, o ședință cu Consiliul Științific al ANSVSA (epidemiologi) și o întâlnire a „celulei de criză”. Pe tema vaccinării, Bociu a afirmat că ANSVSA nu susține vaccinarea în masă la nivel național a efectivelor de ovine, argumentând că o astfel de măsură ar putea bloca piața europeană pentru carne, lapte și produse lactate. Miza economică invocată de autoritate În declarația sa, șeful ANSVSA a legat direct restricțiile de performanța exporturilor din 2026: „Reușim împreună în 2026, în primele cinci luni ale anului, să aducem în România 500 de milioane de euro din exportul de ovine. (…) Devenim numărul 1 în Europa, devenim pe podium, devenim cei mai buni și primim o decizie disproporționată din partea Comisiei Europene de a nu mai exporta către țările terțe.” În lipsa unei modificări a deciziei europene, sectorul rămâne cu acces restricționat atât la piețele din UE, cât și la cele din afara Uniunii, iar discuțiile tehnice și întâlnirile de criză anunțate de ANSVSA devin esențiale pentru a stabili dacă și în ce condiții pot fi relaxate restricțiile. [...]
Vântul și canicula pot bloca lucrările sensibile în câmp după prânz, cu risc mai ridicat în Transilvania și Maramureș , potrivit buletinului meteo agricol publicat de Agronet la 5 august 2026, ora 12:00. Deși nu sunt estimate ploi în ferestrele regionale de lucru, combinația de căldură accentuată, evapotranspirație (pierdere de apă din sol și plante) și vânt reduce „fereastra” pentru tratamente și impune adaptări la recoltare și transport. Ce se schimbă operațional pentru fermieri în după-amiaza de 5 august Buletinul indică faptul că, după prânz, condițiile „nu susțin tratamentele” și cer prudență la lucrările expuse în câmp. Recomandarea generală este ca deciziile să fie luate după verificări locale, mai ales acolo unde vântul se intensifică. În „orientarea rapidă” pentru după-amiază, Agronet recomandă: amânarea tratamentelor , pe fondul căldurii și al vântului „de urmărit”; la recoltare și transport , lucru cu atenție, cu verificarea vântului local, a încărcării utilajelor și a accesului pe parcelă; prioritizarea irigării seara sau noaptea , acolo unde necesarul este ridicat, după controlul solului și al culturii; prudență la cosit, uscare și balotare , fără extinderea lucrărilor în lipsa unui interval „uscat și stabil” confirmat local. Unde este riscul mai ridicat: Transilvania și Maramureș Transilvania este indicată ca regiunea cu „cel mai ridicat nivel de risc” în buletin, alături de zona montană, pe fondul combinației dintre caniculă, evapotranspirație și vânt. În Maramureș, deși vremea rămâne însorită, buletinul avertizează asupra riscului operațional dat de căldură și vânt, cu recomandarea ca lucrările să fie evaluate spre seară, după verificarea parcelei. În restul țării, tabloul rămâne dominat de caniculă și lipsa ploilor utile, cu accent pe pierderea rapidă de apă (în special în vest) și pe menținerea prudenței la lucrările care depind de stabilitatea aerului. Avertizări: nivel roșu de caniculă, iar vântul rămâne de urmărit Buletinul semnalează nivel roșu pentru caniculă în toate regiunile , iar în toate zonele cu excepția Dobrogei este menționat și vânt „puternic de urmărit”. Probabilitățile maxime de precipitații din fereastra de lucru sunt reduse (1–2%), însă în raport sunt menționate și fenomene de instabilitate și averse torențiale ca elemente urmărite în mai multe rapoarte regionale. Până la buletinul de seară, recomandarea este monitorizarea evoluției locale a vântului, a stării culturilor după arșiță și a oricăror schimbări care pot afecta accesul sau siguranța lucrărilor în câmp. [...]
România importă anual fructe de pădure de peste 25 mil. euro , în timp ce cadrul de autorizare limitează achiziția internă , ceea ce împinge o parte din recoltarea spontană în zona sancțiunilor și lasă nevalorificat un potențial local, potrivit Ziarul Financiar . În context, presa locală a relatat recent despre confiscarea a aproape 700 de kilograme de afine și hribi de către polițiști în județele Alba și Cluj, un episod care readuce în discuție tensiunea dintre producția spontană (ciuperci și fructe de pădure) și regulile de colectare/comercializare. Blocajul operațional: cantități aprobate vs. producție reală Reprezentanții Asociației Patronale PAN AIR FLORA susțin că, în fiecare an, există zone în care producția de afine, hribi, ciuperci și alte produse forestiere depășește cantitățile aprobate prin studiile de evaluare și autorizațiile de achiziție. În aceste condiții, firmele pot cumpăra legal doar cantitatea înscrisă în autorizație, chiar dacă au: capacități de procesare; contracte comerciale; piețe de desfacere. Asociația spune că ordinul care reglementează domeniul ar trebui actualizat, astfel încât regulile să reflecte mai bine variațiile de producție din teren. Miza economică și socială: venituri locale vs. importuri Dincolo de cifrele importurilor (peste 25 mil. euro anual, adică aprox. 125 mil. lei), flora spontană este prezentată ca sursă de venit pentru persoane fără alt loc de muncă, inclusiv pentru oameni cu acces limitat la educație, care își susțin familia din cules. În același timp, aceste produse ar putea acoperi o parte din cererea care ajunge să fie satisfăcută prin importuri, însă, în forma actuală, sistemul ajunge să penalizeze culegătorii și să limiteze achiziția legală din piața internă. [...]
Publicarea ghidului DR-18 le permite fermierilor să-și calculeze cofinanțarea înainte de sesiune , într-un program unde sprijinul nerambursabil poate ajunge la 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) pe proiect, dar cu intensități diferite în funcție de dimensiunea economică a exploatației, potrivit Agronet . Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a anunțat la 4 august 2026 publicarea versiunii consolidate a Ghidului DR-18, însă sesiunea de depunere nu este încă deschisă și nu are un calendar comunicat. Documentul este relevant operațional pentru potențialii solicitanți deoarece fixează regulile după care se pot pregăti proiectele (eligibilitate, cheltuieli, documente), inclusiv nivelul minim al contribuției proprii. În lipsa unei date de lansare, ghidul devine principalul reper pentru dimensionarea investiției și a finanțării necesare până la deschiderea efectivă a sesiunii. Cât acoperă finanțarea și ce cofinanțare implică Sprijinul public maxim rămâne 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) pe proiect, dar procentul nerambursabil diferă în funcție de dimensiunea economică (SO) a exploatației: 2.000–11.999 euro SO : intensitate maximă 85% , contribuție proprie minimă 15% cel puțin 12.000 euro SO : intensitate maximă 65% , contribuție proprie minimă 35% Agronet include și calcule orientative: pentru a obține sprijinul maxim de 100.000 de euro, valoarea eligibilă ar fi de aproximativ 117.647 euro la 85% (contribuție proprie aprox. 17.647 euro) și de aproximativ 153.846 euro la 65% (contribuție proprie aprox. 53.846 euro). Aceste estimări nu includ cheltuielile neeligibile, care pot crește necesarul de finanțare din surse proprii. Ce investiții sunt eligibile prin DR-18 Intervenția vizează exploatații cu flori, plante ornamentale, medicinale și aromatice, cultivate în câmp sau în spații protejate. Lista de investiții menționată include: înființarea, extinderea sau modernizarea exploatațiilor; achiziția de utilaje agricole, remorci și semiremorci tehnologice specializate; construirea/modernizarea unităților de condiționare și depozitare; dezvoltarea unor unități de procesare la nivelul fermei (componentă secundară a proiectului); echipamente de irigații și facilități pentru stocarea apei în fermă; comercializarea propriilor produse la nivelul exploatației; magazine la poarta fermei și rulote alimentare destinate exclusiv produselor agricole proprii. AFIR tratează procesarea și comercializarea ca elemente secundare, iar solicitantul trebuie să verifice în ghid și anexe limitele și condițiile aplicabile fiecărei categorii de cheltuieli. Cine poate solicita și ce urmează Beneficiarii eligibili sunt fermierii organizați juridic (cu excepția persoanelor fizice), cooperativele agricole, societățile cooperative care reprezintă interesele membrilor fermieri, precum și grupurile și organizațiile de producători recunoscute de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Simplul fapt că o exploatație activează în sector nu confirmă eligibilitatea: forma juridică, dimensiunea economică, structura exploatației și investiția propusă trebuie verificate în documentația DR-18. Publicarea ghidului nu echivalează cu deschiderea sesiunii. Până la anunțul oficial, fermierii pot pregăti proiectele (inclusiv verificarea drepturilor asupra terenurilor și construcțiilor, capacitatea de cofinanțare și criteriile de selecție). Agronet amintește că, într-o altă intervenție ( DR-16 ), 38 de proiecte eligibile au rămas fără finanțare după epuizarea bugetului, un semnal că punctajul și calitatea documentației pot face diferența, chiar și când condițiile de eligibilitate sunt îndeplinite. [...]
