Știri
Știri din categoria Agricultură
ANSVSA cere la Bruxelles relaxarea interdicției la exportul de ovine, după ce Comisia Europeană a suspendat livrările României către țări din afara UE până la 31 decembrie, pe fondul unui focar de Pestă a Micilor Rumegătoare (PRM), potrivit Agrointel. Șeful ANSVSA, Alexandru Bociu, spune că România va solicita revizuirea deciziei și un audit „la fața locului”, invocând datele din programul de testare.
Miza este una economică: Bociu afirmă că, în primele cinci luni din 2026, România a exportat peste 1,3 milioane de capete de ovine, cu o „valoare estimativă” de peste 320–340 de milioane de euro (aprox. 1,6–1,7 miliarde lei) intrate în țară în acest interval. Interdicția ar bloca continuarea acestor fluxuri către piețele din afara Uniunii Europene.
Potrivit președintelui ANSVSA, deși focare de PRM sunt prezente și în Bulgaria, Grecia și Croația, România ar avea „un singur focar”, însă Comisia Europeană a decis totuși interzicerea exporturilor către țări terțe până la 31 decembrie.
În același timp, Bociu susține că România și-a respectat angajamentele asumate față de Comisie, inclusiv cerința de a face un screening național (testare extinsă). El a precizat că, în lipsa unui buget de aproximativ 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei), autoritățile au identificat o finanțare printr-un grant european, iar programul de testare a început pe 15 mai și urma să se deruleze până în intervalul 18–20 iunie.
Șeful ANSVSA a anunțat că săptămâna următoare o delegație condusă de el va merge la Bruxelles pentru a prezenta rezultatele screeningului și pentru a cere un audit la fața locului, solicitând totodată modificarea deciziei de restricționare.
„Săptămâna viitoare voi merge la comisie, voi prezenta datele screeningului, voi solicita un audit la fața locului și o să le solicit să modifice decizia pentru că nu au niciun element ca noi să fim închiși”, a declarat Alexandru Bociu, în emisiunea „Agrostrategia” de pe TVR 1.
În lipsa unei decizii de revizuire, interdicția rămâne, conform informațiilor din articol, în vigoare până la 31 decembrie, cu efect direct asupra exporturilor de ovine către piețele non-UE.
Recomandate
Exporturile românești de ovine și caprine rămân blocate până la finalul lui 2026 , după ce Comisia Europeană a prelungit interdicția pentru livrările către țări terțe, iar ANSVSA contestă decizia și susține că nu reflectă situația epidemiologică din teren, potrivit Agerpres . Președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu , califică drept „disproporționată” măsura Bruxelles-ului de a menține până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exporturile de ovine și caprine din România către state din afara Uniunii Europene. În evaluarea șefului ANSVSA, decizia nu ar fi aliniată cu „realitatea epidemiologică” de la nivel local. Din perspectivă economică, prelungirea restricțiilor înseamnă menținerea unei bariere de acces pe piețele din afara UE pentru crescătorii și traderii români din sectorul ovin/caprin, într-un interval care acoperă încă un an și jumătate. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul disponibil, nu sunt precizate volumele afectate sau impactul financiar estimat. Ce urmează: contestare și măsuri propuse ANSVSA anunță că contestă restricțiile și că propune măsuri pentru „salvarea exporturilor” de ovine, însă articolul Agerpres este accesibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt disponibile public, în acest format, detalii despre setul de măsuri avansat sau calendarul de implementare. [...]
România încearcă să deblocheze exportul de ovine vii, o piață de circa 250 mil. euro pe an , după ce Comisia Europeană a extins și prelungit restricțiile pe fondul unor boli depistate la animale, potrivit Ziarul Financiar . Miza este atât reluarea livrărilor, cât și salvarea unor contracte comerciale anunțate recent, inclusiv unul cu Algeria pentru 1 milion de oi, care acum este „sub semnul întrebării”. România, al doilea cel mai mare crescător de ovine din Uniunea Europeană, cu 10,75 milioane de capete în 2025 (după Spania, cu circa 11,1 milioane), se confruntă în prezent cu o interdicție de export de animale vii către UE, valabilă până la 31 iulie 2026 și prelungită până la 31 decembrie 2026. În plus, UE a extins restricțiile și către exporturile către țări din afara Uniunii, invocând riscul de răspândire a bolilor. În acest context, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, urmează să meargă luni la Bruxelles pentru discuții cu oficialii europeni, cu obiectivul de a găsi o soluție care să permită reluarea exporturilor de ovine și caprine. De ce contează: exportul de animale vii este baza, dar abatoarele sunt puține România poate exporta în continuare carne (în carcasă), atât în UE, cât și în afara ei, însă problema structurală este că are puține abatoare, iar exportul de animale vii rămâne „baza”, notează publicația. În termeni economici, exporturile de ovine și caprine vii aduc peste 200 de milioane de euro anual în economie. Totodată, România încearcă să adapteze relațiile comerciale cu țări terțe, în special din Orientul Mijlociu, prin ajustarea condițiilor de biosecuritate (setul de măsuri sanitare pentru prevenirea și limitarea bolilor), astfel încât exporturile să poată fi reluate „în siguranță”. Argumentul României: restricții locale, nu la nivel național Poziția României este că, atunci când apar focare, restricțiile ar trebui aplicate local, doar în zonele afectate, nu la nivel național. Comisia Europeană justifică însă prelungirea și extinderea interdicției prin riscul de răspândire a bolii în UE și în țări terțe. „Există un risc ridicat de răspândire suplimentară a bolii (...) Prin urmare, este necesar să se prelungească interdicţia (...) până la 31 decembrie 2026 şi să se extindă această interdicţie la orice destinaţie situată în ţări terţe”, a spus Olivér Várhelyi, membru al Comisiei Europene. La rândul său, ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a calificat măsura drept disproporționată, în raport cu situația epidemiologică și cu impactul economic asupra sectorului ovin. „Este o măsură profund disproporţionată (...) Restricţia se aplică întregului teritoriu naţional, deşi focarul este localizat şi se află sub control”, a spus Tanczos Barna. Cifrele exporturilor: creștere în 2025, dar 2023 a fost vârful când se exporta și în UE Datele Eurostat citate de ZF arată că, în 2025, România a exportat ovine și caprine vii în afara UE în valoare de 241,7 milioane de euro (aprox. 1,27 mld. lei), în creștere cu 22% față de 2024 (198 milioane de euro, aprox. 1,04 mld. lei). În 2020, exporturile erau de 180 de milioane de euro (aprox. 943 mil. lei), iar în 2023 – când România putea exporta și în UE – exporturile totale au ajuns la 285 de milioane de euro (aprox. 1,49 mld. lei). Pentru 2026, ANSVSA indică o dinamică puternică: în primele patru luni ale anului, exporturile ar fi ajuns deja la 120 de milioane de euro (aprox. 629 mil. lei), tot pe baza datelor Eurostat. Situația sanitar-veterinară invocată și ce soluții sunt discutate În România există un caz de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și o zonă suplimentară de restricții de export în județul Sibiu. În plus, sunt menționate patru cazuri de variolă ovină. Reprezentanții ANSVSA au declarat pentru ZF că și Grecia are focare de pestă a micilor rumegătoare, fără ca exportul să fie interzis la nivel național, motiv pentru care consideră măsura Comisiei Europene „disproporționată”. Printre opțiunile menționate pentru a menține exporturile se numără: centre de colectare destinate exportului; vaccinarea animalelor (în contextul variolei ovine), după screening. Ce urmează depinde de discuțiile de la Bruxelles și de disponibilitatea Comisiei Europene de a accepta o abordare mai țintită (locală) a restricțiilor, astfel încât exportul de animale vii să poată fi reluat fără a compromite cerințele de sănătate animală. [...]
Interdicția totală la exportul de animale vii riscă să blocheze vânzările din oierit , iar crescătorii cer Guvernului un mecanism de compensare pentru pierderi și costuri suplimentare, potrivit AGRO TV . Reprezentanți ai asociațiilor de crescători de animale și ai Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) s-au întâlnit joi pentru a discuta situația exporturilor de ovine și măsuri de „deblocare și eficientizare” a acestora. Fermierii spun că restricțiile au escaladat rapid: dacă anterior existau limitări doar către Uniunea Europeană, în prezent ar fi în vigoare o interdicție totală a exportului de animale vii, atât către state membre UE, cât și către state din afara Uniunii. Pierderi invocate și efecte în lanț pe piață Adrian Zamfirachi, reprezentant al Asociației de Creștere a Animalelor din România „Păstorul Crișana” (Arad) , susține că restricțiile au lăsat oierii fără piață de desfacere și că impactul se propagă pe întreg lanțul economic asociat: distribuție, transport, abatoare și carmangerii. „Astăzi avem, din păcate, o interdicție totală a exportului de animale vii, atât către statele membre UE, cât și către statele nemembre UE. Aceste restricții au distrus domeniul zootehnic din România, pentru că oierii nu mai au unde să-și vândă nici animalele.” Acesta afirmă că pierderile din sectorul ovin și caprin ar fi „foarte mari”, la nivel de „sute de milioane de euro”, și cere un plan de măsuri și un mecanism de sprijin financiar pentru crescătorii care nu își mai pot vinde animalele și sunt obligați să suporte costuri suplimentare cu furajarea. „Guvernul României să instituie un mecanism de compensare, de susținere, de ajutor financiar al crescătorilor care sunt în imposibilitatea de a-și mai vinde animale.” Risc social și lipsa unor măsuri anunțate Constanța Ștefan, președinta Asociației Agricole Țara Loviștei, spune că fermierii „decontează factura” lipsei de reacție instituțională și cere o colaborare mai eficientă între instituțiile statului. „Cei peste 100.000 de ciobani din România riscă să ajungă cazuri sociale.” Întâlnirea dintre reprezentanții ANSVSA și crescători s-a încheiat, potrivit materialului, fără o concluzie clară și fără anunțarea unor măsuri concrete. Fermierii afirmă însă că vor continua dialogul cu autoritățile și insistă asupra unor soluții rapide pentru sprijinirea sectorului ovin și caprin. [...]
Comisia Europeană a prelungit până la 31 decembrie 2026 interdicția exporturilor de ovine și caprine din România , o decizie care menține presiunea pe un sector orientat puternic spre piețele din afara UE și riscă să lovească direct în veniturile crescătorilor. Informația este prezentată de Mediafax , care notează că măsura este justificată de Bruxelles prin riscul de răspândire a pestei micilor rumegătoare, după identificarea unui focar în județul Mureș. Decizia vizează exporturile către țări din afara Uniunii Europene, însă, potrivit vicepremierului și ministru interimar al Agriculturii, Tánczos Barna , restricția menține și interdicția deja aplicată pentru livrările către statele membre ale UE. Oficialul a criticat măsura, pe care o consideră disproporționată față de situația epidemiologică „existentă în prezent”. De ce contează: blocaj pe un canal esențial de vânzare Prelungirea interdicției vine într-un moment sensibil pentru zootehnia românească, în condițiile în care România și-a consolidat în ultimii ani poziția de lider european la exportul de ovine, iar în 2026 a avut „contracte și livrări record” către piețe din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, conform aceleiași surse. Creșterea ovinelor este una dintre activitățile economice de bază în multe zone rurale, mai ales în regiunile de deal și de munte. În acest context, restricțiile riscă să reducă capacitatea fermierilor de a valorifica producția destinată exportului, iar reprezentanții sectorului avertizează asupra unor pierderi importante pentru crescători și pentru industrie. Disputa: focar localizat versus restricții la nivel național Comisia Europeană își motivează decizia printr-un „risc ridicat” de răspândire a bolii, plecând de la focarul identificat în județul Mureș. Autoritățile române susțin însă că măsura afectează întreg teritoriul, deși focarul ar fi localizat și sub control sanitar-veterinar. Tánczos Barna a mai afirmat că alte state membre care au trecut prin situații similare nu au fost supuse unor restricții de aceeași amploare, ceea ce, în opinia sa, ridică semne de întrebare privind proporționalitatea deciziei. Ce urmează: plan de acțiune pentru limitarea restricțiilor Vicepremierul a cerut Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor să prezinte „de urgență” un plan de acțiune care să demonstreze capacitatea României de a controla și eradica focarul. Documentul ar urma să fie transmis Guvernului și Comisiei Europene, cu obiectivul de a limita restricțiile la zonele afectate și de a relua exporturile „în cel mai scurt timp posibil”. În mesajul autorităților, miza este ca măsurile de sănătate animală să rămână eficiente, fără să afecteze inutil competitivitatea fermierilor români și poziția României pe piețele internaționale. [...]
Interdicția UE la exportul de ovine și caprine din România rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026 , iar Ministerul Agriculturii cere un plan „credibil” care să permită restrângerea măsurilor la zonele afectate și reluarea livrărilor, potrivit Agrointel . Comisia Europeană a extins interdicția privind exportul de ovine și caprine către țările terțe până la finalul lui 2026 și a menținut, în același timp, interdicția deja existentă pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Decizia este legată de apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș și de evaluarea Comisiei că există un risc ridicat de răspândire a bolii, a confirmat ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna . De ce contează: blocaj comercial la nivel național, deși focarul este localizat Tanczos Barna susține că măsura este „profund disproporționată” față de situația epidemiologică și reclamă impactul economic asupra sectorului ovin, în condițiile în care restricția se aplică întregului teritoriu al României, deși focarul ar fi localizat și „sub control”. „Este o măsură profund disproporționată în raport cu situația epidemiologică existentă și cu impactul economic major asupra sectorului ovin din România. Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control, în timp ce alte state membre aflate în situații similare nu se confruntă cu măsuri la fel de severe.” Ce urmează: plan de acțiune la ANSVSA pentru limitarea restricțiilor Ministrul interimar afirmă că România a devenit „cel mai mare exportator de ovine din UE”, cu contracte și exporturi record în 2026 către piețe din afara Uniunii, iar sectorul are o contribuție importantă la economia rurală. În acest context, Tanczos Barna cere ca ANSVSA să prezinte „de urgență” Guvernului și Comisiei Europene un plan de acțiune „eficient, riguros și credibil”, care să demonstreze capacitatea autorităților de a controla și opri răspândirea bolii, astfel încât: restricțiile să fie limitate la zonele afectate; exporturile să poată fi reluate „în cel mai scurt timp posibil”. În material nu sunt precizate termene concrete pentru transmiterea planului sau pentru o eventuală revizuire a deciziei la nivel european. [...]
Parteneriatul cu Carrefour a devenit pentru unii producători locali o rampă de scalare , de la investiții în ferme și fabrici până la creșteri de rulaj și acces rapid la piață, potrivit unui set de exemple prezentate de Ziarul Financiar . Retailerul lucrează în România cu peste 2.000 de furnizori, iar 96% dintre furnizorii companiei locale sunt autohtoni; aproximativ 90% din vânzările de mărci private vin din produse fabricate în România. De ce contează: retailul ca infrastructură de piață pentru producători Dincolo de simpla listare la raft, colaborarea cu un lanț mare poate însemna standarde de calitate, volume recurente și vizibilitate, adică elemente care pot susține investiții și extindere. Carrefour a dezvoltat și programe dedicate (de exemplu, pentru micii artizani), prin care peste 400 de meșteșugari vând în magazinele din proximitatea locului de producție, dar și în alte zone. Exemple de impact operațional și economic, din teren Avicola Rojiște (ouă free-range, „cod 1”) Nicu Duică, cofondator, spune că parteneriatul cu Carrefour a început în 2017 și „a evoluat într-un mod stabil și profesionist”. Producătorul a intrat în programul Filiera Calității , proces care a presupus „multă muncă” și respectarea unor criterii de calitate, iar recomandarea pentru cei care urmăresc astfel de colaborări este investiția în „calitate, seriozitate și consecvență”. Cooperativa Grădina Noastră din Vărăști (legume) Înființată în 2017 împreună cu Carrefour, cooperativa a crescut de la patru familii la 300 de familii, care cultivă 135 de hectare de legume (circa 30% în solarii). Administratorul Doru Buturugă afirmă că este „prima cooperativă din România care a atras investiția unui retailer internațional” – 300.000 de euro în 2017 (aprox. 1,5 mil. lei) – și că a ajuns în 2024 la rulaje de aproximativ 12 mil. euro (aprox. 60 mil. lei), „aproape dublu față de anul anterior”. Tot el spune că, în topul cooperativelor care au livrat cele mai mari cantități către Carrefour, Vărăști este pe primul loc, cu „30 de milioane de unități de legume livrate”, care ajung „în termen de doar câteva ore” de la câmp la raft. Artesana (lactate și brânzeturi artizanale) Alina Donici, cofondator, plasează miza în rolul retailerului ca partener care poate oferi „vizibilitate și acces real către consumatori”. Artesana s-a alăturat în 2024 programului „Poftim Brânza Românească”, cu o selecție de brânzeturi maturate, iar colaborarea este descrisă ca o creștere „frumoasă și naturală”, inclusiv prin dezvoltarea de categorii noi și creșterea vizibilității lactatelor artizanale românești. Pufulete (Maramureș, produse artizanale) Valentin Medan, acționar, spune că firma a început colaborarea cu Carrefour în februarie 2026, prin programul „De aici, de aproape”. La o lună de la listare, compania a înregistrat „cifre record de vânzări” ca urmare a prezenței la raft în magazinele Carrefour Baia Mare și Sighet. La un târg de producători locali organizat în Carrefour Băneasa (2–4 aprilie 2026), compania a vândut 1.800 de pungi și a raportat ulterior „noi comenzi” pe site-ul propriu; planul este extinderea listării în cât mai multe magazine Carrefour din țară. Ce urmează Din declarațiile producătorilor, direcția comună este extinderea: creșterea capacității și a acoperirii geografice (mai multe magazine, volume mai mari), pe fondul unor programe care reduc barierele de intrare la raft pentru ferme, cooperative și artizani. În același timp, exemplele indică faptul că beneficiile vin la pachet cu cerințe operaționale și de calitate, care pot impune investiții și disciplină de livrare. [...]
