Știri
Știri din categoria Agricultură
Amenzile ANPC de 4,7 milioane lei în cinci zile cresc presiunea de conformare în lanțul alimentar, de la platforme en-gros și retail până la unități de alimentație publică, după controale la peste 1.500 de operatori, potrivit Mediafax.
Verificările au avut loc în perioada 8–12 iunie 2026 și au vizat respectarea normelor privind siguranța produselor și condițiile de prestare a serviciilor de alimentație publică. Acțiunile s-au concentrat în special pe produse de origine vegetală, produse de panificație și unități de alimentație publică.
În urma controalelor, ANPC a aplicat 1.061 de amenzi contravenționale, cu o valoare totală de peste 4,7 milioane de lei, și a emis 733 de avertismente.
Valoarea totală a produselor verificate a depășit 6,6 milioane de lei. Autoritatea a dispus:
Printre cele mai grave abateri menționate se numără:
În unitățile de alimentație publică, ANPC a mai constatat, între altele, produse fără elemente de identificare, ambalaje deteriorate, condiții necorespunzătoare de igienă, echipamente și ustensile uzate (cu depuneri de gheață, rugină și impurități), pavimente cu reziduuri și utilizarea uleiului alimentar cu grad avansat de degradare termică. Au existat și cazuri în care mijloacele de măsurare nu aveau verificarea metrologică obligatorie.
ANPC spune că acțiunile de control vor continua și în perioada următoare, pentru verificarea respectării drepturilor consumatorilor și a normelor privind siguranța alimentelor. Pentru operatorii din lanțul agroalimentar, mesajul practic este că riscul de sancțiuni nu se limitează la etichetare, ci include depozitarea, trasabilitatea și condițiile de igienă pe întreg fluxul de vânzare și servire.
Recomandate
Presiunea ridicată de boli la grâu, rapiță și orz riscă să se traducă în costuri mai mari și rezultate inegale la recoltare , într-un an în care tratamentele fitosanitare au fost greu de aplicat din cauza vremii, potrivit AGRO TV . Campania de primăvară a fost „extrem de solicitantă” mai ales pe zona de protecție a plantelor, pe fondul unei prime părți a primăverii reci și al ferestrelor scurte de lucru. Cosmin Iancu , fermier din județul Ilfov, spune că intervențiile s-au făcut „printre picături”, ceea ce a îngreunat aplicarea corectă și la timp a tratamentelor. „Din punct de vedere al tratamentelor fitosanitare, a fost o campanie extrem de solicitantă, s-a lucrat printre picături. Prima parte a primăverii a fost una extrem de rece, iar aplicarea tratamentelor fitosanitare s-a realizat destul de defectuos, greoi, însă ne-am mișcat.” Suprapunerea lucrărilor a amplificat presiunea operațională O problemă suplimentară a fost ponderea mare a culturilor de toamnă în multe ferme, pe fondul dificultăților din ultimii ani și al riscurilor asociate culturilor de primăvară. În practică, asta a însemnat suprapunerea lucrărilor la grâu, rapiță și orz exact într-o perioadă în care vremea nu a permis intervenții rapide. „O problemă majoră a fost și faptul că suprafața de toamnă a fost una foarte mare. (...) s-au suprapus lucrările de la grâu, rapiță și orz. Însă una peste alta, am reușit să le facem față.” Diferențele de tehnologie și buget se văd înainte de recoltare Fermierul din Ilfov indică o presiune ridicată de boli la principalele culturi de toamnă, cu un efect direct: acolo unde tratamentele au fost făcute „așa cum trebuie”, culturile arată bine, însă fermele care nu au putut susține investițiile în nutriție și tratamente performante au rămas în urmă. „A fost presiune mare de boli la grâu, rapiță și orz, iar acolo unde tratamentele au fost făcute așa cum trebuie, lucrurile arată bine. Din păcate, foarte mulți fermieri care nu au putut să investească în partea de nutriție, tratamente performante, nu se bucură de rezultate.” Rapița, sub anul trecut în multe zone La rapiță, situația este „ceva mai slabă” față de anul trecut în multe zone, spune Iancu. În ferma sa, producția medie din 2025 a fost de 4.770 kg/hectar, însă pentru 2026 estimările sunt mai prudente, fără a avansa un nivel concret. „Dacă anul trecut am încheiat cu o producție medie de 4.770 kg/hectar, cred că anul acesta nu vom ajunge la acest parametru (...) eu zic că nu este rău.” În ansamblu, sezonul confirmă cât de mult depind producțiile de capacitatea de a interveni rapid și eficient: într-un an cu vreme instabilă, presiune mare de boli și costuri ridicate, diferența dintre „tehnologia completă” și lucrările făcute cu resurse limitate poate deveni decisivă la recoltare. [...]
Interdicția totală la exportul de ovine și caprine din România riscă să blocheze venituri și să distorsioneze piața , în condițiile în care, în alte state membre cu mult mai multe focare, restricțiile au fost aplicate doar local, potrivit Agrointel . Măsura ar urma să intre în vigoare de săptămâna viitoare și vizează atât exporturile în UE, cât și către țări terțe. România a raportat pe 8 iunie un focar de pestă a micilor rumegătoare, după mai bine de un an fără cazuri (ultimul fiind pe 5 martie anul trecut), iar decizia de la Bruxelles a venit sub forma unei interdicții la nivel național. Publicația notează că, în Grecia și Bulgaria, unde au fost raportate „sute de focare”, iar în cazul Greciei peste 1.500 de focare de variolă ovină, restricțiile nu au fost generalizate la nivel de țară. În Croația, care a avut 12 focare de pestă a micilor rumegătoare, interdicțiile au fost locale, conform deciziei UE indicată în articol. Ce înseamnă economic: presiune pe prețuri și risc de faliment în ferme În lipsa exportului de animale vii, crescătorii rămân cu animalele „blocate” în perioade de vârf, iar costurile cu furajele cresc, ceea ce poate împinge fermele spre insolvență, potrivit reacțiilor citate. În același timp, exportul de carcase ar rămâne permis, însă interdicția la animale vii afectează direct livrările către Orientul Mijlociu, unde cererea este concentrată pe acest tip de marfă. Europarlamentarul Rareș Bogdan susține că măsura „perturbă” piața unică și poate produce efecte în lanț: scăderea artificială a prețurilor la poarta fermei, avantaj pentru abatoare mari (prin putere de negociere sporită) și preluarea rapidă a cotei de piață de către competitori din alte state membre. De ce e contestată măsura: proporționalitate și „regionalizare” aplicată diferit În articol se arată că, în alte crize sanitare din UE, Comisia Europeană a aplicat „regionalizarea” – adică izolarea administrativă a zonelor afectate, nu sancționarea întregii țări. Ca exemple de decizii și cazuri, sunt indicate documente UE, inclusiv decizia privind Croația și un exemplu de „cascadă” de focare în Plovdiv, Bulgaria: Decizie UE – Croația (CELEX:32026D0317) Exemplu Plovdiv – Bulgaria (CELEX:32026D0289) Daniel Buda, vicepreședinte al Comisiei de agricultură din Parlamentul European, califică blocarea exporturilor către țări terțe drept „disproporționată” și cere activarea fondurilor europene de criză pentru compensarea pierderilor de venit. „Comisia Europeană trebuie să mobilizeze de urgență bani din fondul de criză pentru sprijinirea fermierilor români.” (Daniel Buda) Rareș Bogdan afirmă că a cerut explicații Comisiei Europene și invocă explicit principiul proporționalității, cerând și măsuri împotriva posibilelor abuzuri de piață asupra fermierilor. Ce urmează: discuții la Bruxelles și presiune pentru compensații La nivel guvernamental, Agrointel scrie că ministrul Agriculturii, Tanczos Barna, împreună cu președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, s-au mobilizat și că ministrul a discutat cu comisarul european Olivér Várhelyi (Sănătate și Bunăstarea Animalelor). Potrivit aceleiași surse, Várhelyi i-ar fi transmis ministrului că decizia nu mai poate fi întoarsă, dar ar putea exista o întâlnire pe subiect în zilele următoare, când vicepremierul României ajunge la Bruxelles pentru reuniunea AgriFish. În paralel, europarlamentarii români anunță demersuri pentru compensarea pierderilor și pentru clarificarea motivelor pentru care, în cazul României, restricțiile au fost aplicate la nivel național, nu local, ca în alte state membre. [...]
Costurile cu inputurile agricole au crescut cu 5% în România , una dintre cele mai mari majorări din UE, într-un context în care la nivel european prețurile la inputuri au rămas aproape stabile, potrivit datelor Eurostat citate de AGRO TV . În primul trimestru din 2026, prețurile bunurilor și serviciilor consumate curent în agricultură (inputuri precum energia, îngrășămintele sau furajele) au scăzut ușor la nivelul Uniunii Europene, cu 0,4% față de aceeași perioadă din 2025. România a mers însă în sens invers: Eurostat indică o creștere de 5% a acestor costuri, ceea ce plasează țara „printre statele membre” cu majorări și „una dintre cele mai mari creșteri” din UE. Context: prețuri mai mici la producția agricolă, inputuri aproape stabile în UE Pe partea de venituri potențiale ale fermierilor, Eurostat arată că prețul mediu al producției agricole în UE a fost cu 2,9% mai mic în primul trimestru din 2026 față de primul trimestru din 2025. În același interval, au existat scăderi importante la mai multe categorii, inclusiv: lapte: -15,5%; cereale: -11,7%; scăderi și la ouă, cartofi și unele categorii de animale (fără procente detaliate în material). În același timp, nu toate segmentele au scăzut: legumele proaspete au avut un plus de 16,8%, iar fructele au fost mai scumpe cu 10,7% la nivelul UE, față de aceeași perioadă a anului trecut. Ce s-a întâmplat cu principalele inputuri în UE Datele Eurostat citate indică evoluții diferite pe categorii de inputuri, în primul trimestru din 2026: îngrășăminte și amendamente pentru sol: +6,6%; energie: -5,3%; furaje: -1,8%. Materialul nu detaliază care dintre aceste componente a tras în sus costurile din România, dar concluzia de ansamblu este că, spre deosebire de media UE, fermierii români au intrat în 2026 cu o presiune mai mare pe costurile curente de producție. [...]
Suprafața cu usturoi din Olt s-a prăbușit de patru ori , iar numărul fermierilor înscriși în programul guvernamental de sprijin s-a înjumătățit, pe fondul incertitudinii legate de plata ajutorului de minimis și al anunțului privind controale „foarte stricte”, potrivit G4Media . În județul Olt, 356 de fermieri s-au înscris anul acesta în programul pentru susținerea producției de usturoi, declarând o suprafață cultivată de aproximativ 400 de hectare. În ultimii doi ani, suprafețele raportate au fost de 1.600–1.700 de hectare, ceea ce înseamnă un recul de circa patru ori, conform declarațiilor șefului Direcției Agricole Județene (DAJ) Olt, Ion Drăgoi, citat de Agerpres. Miza economică este dublă: pe de o parte, reducerea suprafețelor indică o scădere a producției locale potențiale; pe de altă parte, participarea mai mică la schemă poate limita absorbția bugetului public alocat pentru 2026, în condițiile în care sprijinul pe hectar a fost majorat. De ce au renunțat fermierii Ion Drăgoi pune scăderea pe seama a două elemente principale: în 2025 nu s-a acordat ajutorul de minimis, ceea ce a dus la renunțarea sau reducerea drastică a suprafețelor cultivate; autoritățile au anunțat controale în teren „foarte stricte”, iar primăriile au fost informate să nu elibereze adeverințe înainte de verificarea existenței culturii. „A fost o situaţie de incertitudine în ce priveşte acordarea subvenţiei şi de aceea cultivatorii au evitat să pusă usturoi pe suprafeţe mari.” Verificările în teren urmează să înceapă de luni, pe măsură ce DAJ primește notificări de la fermieri. Cum arată schema de sprijin în 2026 Guvernul a aprobat în luna mai schema de ajutor de minimis pentru susținerea producției de usturoi în 2026, cu un buget de 60 de milioane de lei. Sprijinul poate ajunge la 3.000 de euro pe hectar (aprox. 15.000 lei), față de 1.500 de euro pe hectar în 2024 (aprox. 7.500 lei). Condițiile menționate în articol includ: suprafață eligibilă: minimum 3.000 mp și maximum 6 hectare/beneficiar; producție minimă: 3,5 tone/hectar; controale mixte DAJ și APIA înainte de recoltare, pentru confirmarea suprafeței, existenței culturii și a densității. Recoltarea și valorificarea producției trebuie realizate după verificările în teren și până cel târziu la 23 noiembrie, iar documentele justificative pot fi depuse până la 24 noiembrie inclusiv. În 2024, în Olt, plățile către cultivatorii de usturoi au totalizat circa 13 milioane lei, pentru aproximativ 800 de fermieri care au cultivat 1.776 de hectare. În 2026, cei mai mulți cultivatori sunt în localitățile Vădastra, Vădăstrița și Urzica. [...]
O fermă din Tărpiu a crescut producția de lapte după automatizarea hrănirii , într-o tranziție care arată cum investițiile în tehnologie pot schimba rapid productivitatea și organizarea muncii în zootehnie, potrivit AgroInfo . În satul Tărpiu (comuna Dumitra, județul Bistrița-Năsăud), fermierul Alin Androne a repoziționat exploatația familiei de la bovine pentru carne la vaci de lapte, după ce, în urma studiilor la USAMV Cluj, a decis să adapteze ferma la cerințe mai stricte de lucru și control. Miza nu a fost doar creșterea producției, ci și reducerea consumului de antibiotice, prin condiții mai bune și un control mai bun al fermei. Ce a finanțat Proiectul RAPID și ce s-a schimbat în fermă Sprijinul a venit prin Proiectul RAPID – „Prevenirea și Reducerea Poluării din Spațiul Rural”, derulat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și finanțat printr-un acord de împrumut între România și Banca Mondială . Prin schema de granturi, ferma a introdus un sistem automatizat de pregătire și distribuire a furajelor. Sistemul poate doza mai precis hrana și furnizează date despre consum, starea de sănătate a animalelor, producția de lapte și rețetele furajere utilizate. Operațional, schimbarea a însemnat trecerea de la o singură hrănire pe zi, care dura „câteva ore bune” dimineața, la administrarea hranei la intervale mai scurte. Efectul măsurabil: producția de lapte a urcat la 40 kg/cap/zi Potrivit fermierului citat de publicație, producția de lapte a crescut de la 37 la 40 de kilograme pe cap de animal pe zi după implementarea noului sistem de furajare. În continuare, prin același proiect, ferma urmează să fie dotată cu un robot pentru colectarea și curățarea automată a gunoiului de grajd, investiție care vizează igiena din adăposturi și reducerea riscului de infecții la nivelul copitelor. Alin Androne estimează că punerea în funcțiune a acestui sistem ar putea reduce consumul de antibiotice cu 30–40%. De ce contează: productivitate, igienă și un model replicabil în comunitate Cazul descris indică un tip de modernizare cu impact direct în costuri de muncă, organizare și rezultate, în care tehnologia este folosită ca instrument de control și eficiență, nu ca scop în sine. În plus, fermierul a organizat întâlniri și vizite în fermă pentru a disemina practicile, iar alți fermieri din zonă s-au arătat interesați de efectele asupra muncii, productivității și sănătății animalelor. Pe termen mai lung, fermierul ia în calcul apropierea de piață printr-o posibilă unitate de procesare a laptelui, însă publicația notează acest obiectiv ca intenție, nu ca investiție deja realizată. [...]
Guvernul pregătește subvenții pentru porcii din gospodării, mizând pe biosecuritate ca să reducă importurile , potrivit Ziarul Financiar . Miza economică este dublă: România importă circa 80% din carnea de porc pentru consum (importuri de peste 1 miliard de euro în 2025), iar statutul sanitar-veterinar legat de pesta porcină africană blochează exporturile de produse din carne de porc. Ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna , spune că a fost finalizată o hotărâre de guvern pentru sprijinirea producătorilor de suine din gospodăriile populației, într-o schimbare de abordare față de anii în care s-a discutat inclusiv despre interzicerea creșterii porcilor în gospodării după apariția pestei porcine africane în 2017. „Am finalizat o hotărâre de guvern pentru a sprijini producătorii de suine din gospodăriile populaţiei. Această formă de sprijin reprezintă o schimbare de paradigmă în ceea ce priveşte lupta împotriva pestei porcine.” Cum ar urma să funcționeze sprijinul și cine intră la plată Schema vizează crescătorii din exploatațiile gospodărești care „respectă legea”, adică au un număr limitat de porci, sunt autorizați și colaborează cu un medic veterinar. Barna a indicat nivelul sprijinului și plafoanele: 20 euro/cap de animal (aprox. 105 lei) pentru respectarea condițiilor de biosecuritate, pentru maximum 5 porci în gospodăriile populației; pentru exploatațiile de tip A, sprijinul ar urma să se aplice până la 50 de capete. Ministrul a mai spus că subvenția ar urma să se acorde până la finalul lunii decembrie 2026. De ce contează: importuri mari, pierderi fiscale și blocaj la export România are circa 3,3 milioane de porci, iar o treime din efectiv se află în gospodăriile populației. În același timp, Barna afirmă că, deși numărul focarelor scade, România rămâne „roșie” din perspectiva pestei porcine africane, ceea ce înseamnă că nu poate exporta produse din carne de porc. Pe partea de finanțe publice, ministrul a estimat că România pierde circa 50 de milioane de euro din TVA din cauza tranzacțiilor intracomunitare cu animale vii, carcase și produse din carne de porc, la care s-ar adăuga „cel puțin dublu” din alte impozite și taxe care ar putea fi plătite în țară de ferme comerciale și furnizori. Ce urmează: reguli mai dure la transport și livrări către abatoare Pe lângă hotărârea de guvern, ministrul interimar a anunțat intenția unui nou proiect de lege privind mișcările de animale. Una dintre propuneri: confiscarea mijloacelor de transport și a animalelor dacă sunt transportați ilegal mai mult de cinci porci, fără crotalii sau documente de mișcare, urmată de o amendă de 10.000 de lei. Totodată, Barna a spus că se propune ca din fermele de tip A (peste 5 animale) să se poată livra porci către abatoare „fără restricții”, dar cu analize privind pesta porcină. În paralel, ministerul vrea să stimuleze vânzarea de purcei crotaliați din gospodării, verificați de medicul veterinar, în cadrul circumscripției sanitar-veterinare. [...]
