Știri
Știri din categoria Agricultură
ANSVSA a aplicat amenzi de 1,54 milioane de lei în martie, după 12.832 de controale la nivel național în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală, o presiune directă de conformare pentru operatorii din industria agroalimentară, potrivit Agerpres.
Verificările au fost derulate prin Direcțiile Sanitare Veterinare județene și a municipiului București și au vizat unități din industria agroalimentară, inclusiv fabricarea produselor de morărit, pâinii și produselor de patiserie, băuturi răcoritoare și alcoolice, precum și alte produse alimentare.
În urma controalelor, inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au aplicat 172 de avertismente și 203 sancțiuni contravenționale, valoarea totală a amenzilor ajungând la 1,54 milioane de lei.
Acțiunile au făcut parte din Programul de supraveghere și control al ANSVSA pentru anul 2026 și au urmărit cerințe operaționale care pot genera costuri și blocaje dacă nu sunt respectate, precum igiena spațiilor, condițiile de procesare și depozitare, autorizarea și funcționarea, trasabilitatea și etichetarea, precum și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP (sistem de management al siguranței alimentelor, axat pe identificarea și controlul riscurilor).
Potrivit comunicatului ANSVSA, cele mai frecvente probleme identificate au vizat:
Inspectorii au prelevat și probe pentru analize de laborator, pentru verificarea conformității produselor și a respectării limitelor admise privind reziduurile de pesticide, contaminanții și alte substanțe interzise.
ANSVSA arată că verificările au avut atât rol preventiv, cât și de consiliere, iar sancțiunile au fost aplicate în situațiile în care deficiențele nu au fost remediate în termenul stabilit sau au fost identificate riscuri semnificative pentru sănătatea consumatorilor.
„Siguranța alimentelor rămâne o prioritate constantă pentru ANSVSA. Prin aceste controale, ne asigurăm că operatorii din industria alimentară respectă standardele în vigoare și intervenim prompt acolo unde sunt identificate riscuri pentru consumatori. În același timp, punem accent pe prevenție și pe sprijinirea operatorilor pentru a-și îmbunătăți activitatea”, a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu, citat în comunicat.
Recomandate
AFIR pune în consultare DR-21, cu finanțări de până la 50.000 de euro (aprox. 250.000 lei) pentru biosecuritatea fermelor de oi și capre , într-o schemă care poate acoperi până la 90% din cheltuielile eligibile și care vizează reducerea riscului de pierderi economice generate de focare și restricții sanitar-veterinare, potrivit Agronet . Măsura se adresează exploatațiilor cu cel puțin 150 de ovine sau caprine, înregistrate cu cod ANSVSA. Intervenția DR-21 („Investiții pentru prevenirea răspândirii epizootiilor în exploatațiile zootehnice”) a fost introdusă după modificarea Planului Strategic PAC 2023–2027 și țintește, în special, prevenirea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Condiții și parametri financiari: prag de intrare și cofinanțare În forma aflată în consultare publică, principalele repere sunt: Efectiv minim: 150 de ovine sau caprine Sprijin maxim: 50.000 de euro/beneficiar (aprox. 250.000 lei) Intensitatea sprijinului: maximum 90% nerambursabil Contribuție proprie minimă: 10% Buget propus: 9 milioane de euro (aprox. 45 milioane lei) Stadiu: ghid în consultare publică Publicația notează că documentația este încă în consultare, astfel că forma finală a condițiilor trebuie verificată după publicarea Ghidului solicitantului în versiunea definitivă. Ce tip de investiții intră la finanțare Lista cheltuielilor eligibile include investiții care reduc riscul de introducere și răspândire a bolilor în exploatație, precum: echipamente și instalații pentru decontaminarea și dezinfecția mijloacelor de transport; echipamente pentru dezinfecția personalului, suprafețelor și aerului; înființarea sau modernizarea filtrului sanitar-veterinar; garduri pentru protecția și delimitarea exploatației; sisteme și echipamente pentru izolarea sau carantinarea animalelor; echipamente pentru controlul accesului în fermă. Bugetul: câți beneficiari ar încăpea și cum se închide sesiunea Pentru DR-21 este propusă o alocare totală de 9 milioane de euro . Dacă toate proiectele ar solicita plafonul maxim, bugetul ar permite teoretic finanțarea a aproximativ 180 de beneficiari , conform calculelor din material. Depunerile ar urma să fie acceptate până când solicitările cumulate ajung la 300% din bugetul disponibil (adică, la o alocare de 9 milioane de euro, cereri totale de 27 de milioane de euro – aprox. 135 milioane lei). Atingerea acestui prag nu înseamnă finanțarea automată a tuturor proiectelor, selecția urmând să depindă de criteriile din forma finală a ghidului și de bugetul disponibil. De ce contează: biosecuritatea ca „asigurare” operațională împotriva blocajelor comerciale Intervenția vine într-un context în care focarele de boli la rumegătoarele mici au afectat circulația animalelor și accesul la unele piețe externe, iar restricțiile sanitar-veterinare pot întârzia vânzările și pot crește costurile de întreținere în fermă. În acest cadru, investițiile în filtre sanitare, dezinfecție, delimitare și spații de izolare pot reduce riscurile economice asociate apariției unor focare. Următorul reper pentru fermieri este publicarea versiunii finale a Ghidului solicitantului și a calendarului oficial al sesiunii DR-21. [...]
Comisia Europeană a aprobat schema de vaccinare care permite reluarea exporturilor de ovine și caprine , iar România va primi gratuit 1,3 milioane de doze de vaccin, potrivit Biziday . Miza economică este deblocarea livrărilor externe fără a compromite statutul sanitar al majorității teritoriului și, implicit, contractele comerciale deja existente. Planul validat de Comisie introduce o vaccinare diferențiată, în funcție de riscul epidemiologic regional. Schema completă de imunizare se aplică doar în județele Tulcea și Constanța, în timp ce restul țării rămâne, în termeni oficiali, „liber de PMR” (Pesta Micilor Rumegătoare), ceea ce ar trebui să protejeze exporturile din zonele neafectate. Cum arată schema de vaccinare și ce înseamnă pentru exporturi În zona de risc (Tulcea și Constanța), autoritățile vor administra concomitent vaccinuri împotriva: Pestei Micilor Rumegătoare (PMR); Variolei Ovine și Caprine (VOC). Din această „zonă logistică specială”, exporturile vor fi permise doar către state terțe care acceptă explicit importuri din teritorii unde se practică vaccinarea. În restul țării, planul prevede exclusiv vaccinarea împotriva VOC. ANSVSA susține că această abordare menține restul teritoriului cu statutul de „liber de PMR”, pentru a nu afecta acordurile comerciale tradiționale și livrările din zonele neafectate. Piețe externe și pașii următori ANSVSA afirmă că, odată cu aprobarea planului, a „securizat” șase piețe terțe pentru export în condiții de vaccinare în schemă completă, prin tratate internaționale cu Arabia Saudită, Iordania, Maroc, Tunisia, Israel și Libia. Alte șapte acorduri similare sunt în „negociere avansată”. Reluarea livrărilor depinde însă și de pași administrativi: până la publicarea unei noi decizii și începerea oficială a vaccinării, structurile teritoriale (DSVSA) vor intensifica controalele rutiere și în exploatații. În același context, ANSVSA indică faptul că, în acest an, au fost sacrificate aproximativ 19 mii de ovine, adică 0,13% din numărul total estimat la nivel național, ca măsură de limitare a răspândirii PMR și VOC. [...]
Guvernul condiționează reluarea exporturilor de ovine de aprobarea Comisiei Europene , în timp ce o parte dintre revendicările protestatarilor din Piața Victoriei ar implica alocări bugetare suplimentare și decizii legislative, potrivit Stirile Pro TV . Executivul spune că premierul Ilie Bolojan a discutat cu vicepremierul Tánczos Barna despre răspunsuri la problemele semnalate și face apel la calm, după ce protestul ar fi degenerat în violențe. Miza economică: exporturile și costurile impuse de restricții sanitar-veterinare În centrul revendicărilor se află cererea de „redeschidere de urgență” a exportului de ovine, fără restricții de comercializare. Guvernul afirmă că Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a transmis Comisiei Europene un plan de acțiune pentru deblocarea exporturilor de ovine și caprine, iar reluarea exporturilor ar urma să fie posibilă după aprobarea acestuia de către Comisia Europeană . O altă solicitare cu impact direct asupra costurilor din sector vizează eliminarea taxelor impuse de ANSVSA pentru acțiunile sanitar-veterinare obligatorii, cu transferarea costurilor către stat. Executivul precizează că o parte semnificativă a acestor acțiuni este deja finanțată de la buget, dar orice extindere ar necesita resurse suplimentare și, înainte, o analiză de impact financiar și bugetar. Ce cer protestatarii: 16 revendicări, de la sacrificări la regimul pășunatului „Asociația Profesională a Ciobanilor – APC” a depus la Guvern o listă de 16 revendicări. Printre acestea se numără: încetarea uciderii oilor dispuse administrativ ca măsură de combatere a bolilor și adoptarea unor alternative „proporționale”; reluarea exportului de ovine fără restricții; scoaterea ursului brun din categoria speciilor strict protejate; închirierea pajiștilor către crescătorii de animale „la prețuri corecte”, prin proceduri transparente; încetarea sancționării de către Inspecția Muncii (ITM) pentru situații specifice activității tradiționale; eliminarea taxelor ANSVSA pentru acțiuni sanitar-veterinare obligatorii; utilizarea pășunilor și terenurilor agricole fără restricții de mediu „disproporționate”; trecerea ANSVSA în subordinea Ministerului Agriculturii; implementarea „radarului zootehnic” pentru transporturile de animale (un sistem de urmărire/trasabilitate); modificări la legislația vânătorii și eliminarea interdicției de pășunat în perioada 6 decembrie–23 aprilie; modificarea regulilor privind despăgubirile pentru secetă, inclusiv pentru pajiști; compensarea de către stat a costurilor suportate de fermieri când sunt impuse măsuri sanitar-veterinare care limitează comercializarea. Răspunsul Guvernului: măsuri invocate și limitele de implementare Executivul susține că unele dintre revendicări au mai fost discutate în cadrul a șase întâlniri anterioare între reprezentanții sectorului și autorități, începând cu 9 iulie 2026. Pe fond, Guvernul indică mai multe direcții de acțiune: sacrificarea animalelor pentru eliminarea riscului de transmitere a pestei micilor rumegătoare sau a variolei ar fi fost aplicată „în mod excepțional” și doar când nu existau alternative viabile; autoritățile spun că vor proceda la fel și pe viitor; pentru pajiști, Ministerul Agriculturii a demarat un control tematic la nivelul unităților administrativ-teritoriale (UAT-uri), după petiții privind proceduri de închiriere care nu ar fi respectat legea; pentru trasabilitatea transporturilor de animale, ministerul afirmă că a inițiat demersuri pentru dezvoltarea unui sistem informatic în timp real, care ar urma să fie dezvoltat de ANSVSA; pentru despăgubirile de secetă pe pajiști, ministerul spune că susține revendicarea și a elaborat o propunere, dar subliniază impactul bugetar și nevoia de identificare a resurselor; pentru compensarea costurilor suplimentare de furajare, MADR afirmă că a elaborat, împreună cu asociații reprezentative, un proiect de lege care ar trebui adoptat de Parlament, „în lipsa unui Guvern cu puteri depline”. Apel la calm și disputa de reprezentativitate Guvernul afirmă că la protestul din Piața Victoriei „nu a participat nicio asociație reprezentativă” a fermierilor din sectorul de creștere a ovinelor și susține că manifestația ar fi depășit cadrul legal al protestului pașnic, degenerând în acte de violență. „Guvernul face apel la calm şi la încetarea violenţelor”, se arată în comunicatul citat. În perioada următoare, două puncte rămân decisive pentru sector: aprobarea de către Comisia Europeană a planului pentru reluarea exporturilor și identificarea resurselor bugetare pentru măsurile cu impact financiar, acolo unde Guvernul spune că este necesară o analiză prealabilă. [...]
Protestul neautorizat al oierilor din Piața Victoriei a escaladat și a dus la restricții de trafic , pe fondul nemulțumirilor legate de blocarea exporturilor și de despăgubirile pentru animale sacrificate, potrivit Digi24 . Manifestanții spun că sunt pregătiți să rămână mai multe zile în Capitală. Tensiunile au crescut după ce un grup de protestatari s-a îmbrâncit cu jandarmii, iar, conform actualizărilor din teren, participanți au forțat cordonul de ordine și au blocat traficul pe șoseaua Pavel D. Kiseleff. Jandarmeria Capitalei a avertizat că astfel de comportamente pot pune în pericol chiar participanții și pot afecta rutele autospecialelor cu regim prioritar (ambulanță, pompieri), dar și transportul public. Miza economică: exporturi blocate și costuri din sacrificări fără despăgubiri În centrul revendicărilor depuse la Guvern se află blocarea exporturilor de ovine și caprine, sacrificarea animalelor și despăgubirile neachitate. Nemulțumirea este legată, în principal, de decizia din iunie a Comisiei Europene de a extinde interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către țări terțe până la 31 decembrie 2026, menținând totodată interdicția pentru livrările către statele membre ale Uniunii Europene. Protestatarii contestă și modul de gestionare a focarelor de pestă sau variolă ovină, precum și măsurile care duc la sacrificarea animalelor. Printre revendicări este menționată și demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu , pe fondul acuzațiilor privind gestionarea situației sanitare-veterinare care a contribuit la blocarea exporturilor de animale vii. Impact operațional în București: restricții de circulație și intervenții ale forțelor de ordine Brigada Rutieră a anunțat restricționarea traficului pe mai multe artere din zonă, inclusiv pe șoseaua Pavel Kiseleff (dinspre Str. Arh. Ion Mincu către Piața Victoriei), pe Str. Monetăriei (dinspre Bd. Ion Mihalache către șoseaua Pavel Kiseleff) și pe Bd. Aviatorilor (dinspre Statuia Aviatorilor către Piața Victoriei). Șoferilor li se recomandă rute alternative și evitarea, pe cât posibil, a zonei. Poliția Capitalei a transmis, totodată, că informațiile potrivit cărora autocarele cu protestatari ar fi oprite la intrarea în București „nu se confirmă” și că accesul acestora în Capitală nu este interzis, fiind făcute verificări în trafic pentru respectarea normelor de circulație și prevenirea incidentelor. Cine organizează și ce urmează Mobilizarea pentru protest s-a făcut pe rețelele sociale, unul dintre inițiatori fiind Ionică Sterp. În același timp, manifestația nu este autorizată, iar Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „Romovis” a precizat că nu este inițiatorul protestului, participarea fiind o decizie individuală. Jandarmeria a anunțat filtre și controale corporale și ale bagajelor și a reamintit că manifestația nu a parcurs procedura prevăzută de Legea nr. 60/1991 privind organizarea și desfășurarea adunărilor publice. Participanții susțin că protestul ar putea continua mai multe zile, în funcție de evoluția discuțiilor și a revendicărilor depuse la Guvern. [...]
Diferența de cofinanțare poate depăși 57.000 de euro pentru același sprijin nerambursabil de 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei), în funcție de intensitatea finanțării din intervenția DR-12 , potrivit Agronet . Miza practică pentru solicitanți este capacitatea de a acoperi contribuția proprie și eventualele cheltuieli neeligibile, înainte de depunerea proiectului. DR-12, parte din Planul Strategic PAC 2023–2027 , oferă un sprijin public nerambursabil de până la 200.000 de euro (aprox. 1.000.000 lei) pe proiect, însă această sumă este plafonul maxim al grantului, nu valoarea totală a investiției. Intervenția vizează consolidarea exploatațiilor agricole și investiții care cresc capacitatea de producție și competitivitatea fermelor conduse de tineri fermieri. Ce înseamnă, în bani, intensitatea sprijinului: 80% vs 65% Conform documentației prezentate în articol, intensitatea sprijinului poate ajunge la maximum 80% din cheltuielile eligibile pentru tinerii fermieri și la maximum 65% pentru celelalte categorii eligibile. Pentru un proiect care urmărește grantul maxim de 200.000 de euro, rezultă diferențe semnificative de cofinanțare: La 80% : valoare eligibilă orientativă 250.000 euro, sprijin 200.000 euro, contribuție proprie 50.000 euro (aprox. 250.000 lei). La 65% : valoare eligibilă orientativă ~307.692 euro, sprijin 200.000 euro, contribuție proprie ~107.692 euro (aprox. 538.000 lei). Publicația notează că, peste contribuția proprie, se pot adăuga cheltuieli neeligibile, ceea ce obligă beneficiarul să-și evalueze realist sursele de finanțare înainte de depunere. Cine poate aplica și ce tip de proiecte sunt vizate Intervenția este construită pentru exploatații conduse de tineri fermieri și alte categorii de fermieri recent instalați, în condițiile din ghid. În forma documentației analizate, sunt menționate, între altele: tineri fermieri care conduc efectiv exploatația; beneficiari care au finalizat planuri de afaceri finanțate prin submăsura 6.1 din PNDR 2014–2020; fermieri instalați recent, în limitele de vârstă și de timp prevăzute de ghid; solicitanți organizați într-o formă juridică eligibilă. Persoanele fizice fără o formă de organizare eligibilă nu erau prevăzute între beneficiari, potrivit articolului. Ce investiții pot fi finanțate și de ce contează diferența față de „instalare” DR-12 nu este un sprijin forfetar pentru instalare, ci o intervenție pentru investiții în ferme deja constituite. Lista de investiții menționată include: construcții și modernizări ale clădirilor agricole; utilaje și echipamente; spații protejate pentru producția vegetală; investiții în plantații; sisteme de irigații și gestionare a apei; soluții digitale și tehnologii pentru agricultura de precizie; sisteme de avertizare meteorologică; investiții pentru biosecuritate; capacități de depozitare, condiționare, procesare sau comercializare, în condițiile din ghid. Calendar și pașii de verificat înainte de depunere DR-12 a fost pregătită pe parcursul anului 2026, iar lansarea fusese amânată, pe fondul dificultăților legate de obținerea extraselor de carte funciară; calendarul indicase luna septembrie pentru deschidere, conform informațiilor prezentate. Pentru solicitanți, documentul decisiv rămâne Ghidul solicitantului aplicabil sesiunii, iar înainte de pregătirea proiectului trebuie verificate, în special, dimensiunea și situația exploatației, forma juridică, condițiile privind instalarea, investițiile eligibile, criteriile de selecție și sursa de cofinanțare. [...]
Plata integrală a sprijinului pentru motorina din trimestrul II depinde de rectificarea bugetară , deși Guvernul a majorat bugetul schemei la 863,666 milioane de lei, potrivit Agronet . Miza imediată pentru ferme este una de lichiditate: motorina se plătește în avans, iar rambursarea diferenței de acciză prin APIA vine ulterior, astfel că orice decalaj apasă direct pe cash-flow-ul exploatațiilor. Guvernul a aprobat pe 18 septembrie suplimentarea cu 149,366 milioane de lei a schemei de ajutor de stat pentru reducerea accizei la motorina utilizată în agricultură, iar bugetul total ajunge la 863,666 milioane de lei. Modificarea este prevăzută în documentul oficial publicat de Secretariatul General al Guvernului , disponibil aici . Cât s-a adăugat și unde ajunge bugetul schemei După această suplimentare, evoluția bugetului arată astfel: buget înaintea noii suplimentări: 714,3 milioane lei suplimentare aprobată: 149,366 milioane lei buget după suplimentare: 863,666 milioane lei Schema acoperă motorina folosită la lucrări mecanizate în sectorul vegetal, zootehnie și îmbunătățiri funciare. De ce nu ajung banii pentru trimestrul II Problema imediată rămâne plata motorinei utilizate în aprilie–iunie (trimestrul II). APIA a centralizat pentru această perioadă 15.386 de beneficiari și peste 110,13 milioane de litri de motorină eligibilă, iar necesarul calculat este de aproximativ 268 milioane de lei, conform datelor prezentate anterior de publicație. Suplimentarea aprobată acum permite efectuarea unei părți din plăți, însă nu acoperă integral obligațiile aferente trimestrului II, astfel că pentru diferență este indicată o rectificare bugetară. Context: bugetul a crescut în mai multe etape în 2026 În 2026, alocarea inițială a fost de 620 milioane de lei. Pe 30 iulie, Guvernul a suplimentat schema cu 94,3 milioane de lei, până la 714,3 milioane de lei, iar noua majorare de 149,366 milioane de lei duce suplimentările cumulate la 243,666 milioane de lei și bugetul total la 863,666 milioane de lei. Față de alocarea inițială, creșterea este de aproximativ 39,3%. Separat, Agronet amintește că mecanismul de rambursare a fost modificat astfel încât cuantumul primit de fermieri se ajustează în perioadele în care acciza standard la motorină este redusă temporar (detalii într-un material distinct al publicației). Ce urmează: rectificarea, reperul pentru plăți Pentru ferme, impactul este operațional și financiar: în plin sezon de recoltare, pregătirea terenului și înființarea culturilor de toamnă, consumul de motorină poate fi ridicat, mai ales în exploatațiile vegetale mari, iar întârzierile mută temporar costul integral al combustibilului în sarcina lor. Vicepremierul Tánczos Barna, ministru interimar al Agriculturii, a indicat că suplimentarea permite doar plăți parțiale pentru motorina din aprilie–iunie și că agricultura ar mai avea nevoie de cel puțin 1 miliard de lei până la finalul lui 2026, sumă care vizează sprijinul pentru sector în ansamblu, nu doar schema pentru motorină. [...]
