Știri
Știri din categoria Agricultură
Două scheme de ajutor de stat pentru crescătorii de bovine și suine, cu un buget total de peste 65 milioane euro, au trecut de Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților, dar plățile depind în continuare de aprobarea Comisiei Europene și de pașii finali din Parlament, potrivit AGRO TV.
Măsurile sunt gândite ca o compensare parțială a pierderilor generate de creșterea costurilor de producție, în special la îngrășăminte și combustibili, pe fondul efectelor economice ale crizei din Orientul Mijlociu. Schemele ar urma să acopere activitatea fermelor zootehnice derulată în perioada 1 martie – 31 decembrie 2026, iar sprijinul ar putea fi acordat până la finalul anului, după avizul Comisiei Europene.
După amendamentele adoptate în comisie, plafoanele maxime sunt:
În ambele cazuri, Guvernul ar urma să adopte hotărârile necesare în termen de zece zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a actelor normative.
Schema va fi notificată Comisiei Europene în baza articolului 108 alineatul (3) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, iar implementarea la nivel național ar urma să fie făcută prin centrele județene și locale ale APIA.
Președintele Comisiei pentru agricultură din Camera Deputaților, deputatul Ionel Ciunt, a indicat că măsurile se bazează pe cadrul temporar de ajutor de stat adoptat de Comisia Europeană în contextul crizei din Orientul Mijlociu, care permite granturi temporare pentru sectoarele afectate de scumpirile la energie, combustibili și îngrășăminte. Termenul-limită până la care ajutoarele pot fi acordate este 31 decembrie 2026, iar plafonul maxim pe beneficiar este de 50.000 euro (aprox. 252.000 lei), conform regulilor europene aplicabile.
Inițiativele au fost deja adoptate de Senat, în procedură de urgență. Înainte de votul final în plenul Camerei Deputaților, proiectele trebuie să primească și raportul Comisiei pentru buget, ultimul pas parlamentar înainte de trimiterea la promulgare.
Recomandate
Plata despăgubirilor de secetă depinde de corectarea rapidă a actului normativ , deși Ministerul Agriculturii ar fi rezolvat deja o eroare de calcul care putea reduce nejustificat sumele pentru fermieri, potrivit AGRO TV . Informația a fost prezentată de Emil Dumitru, fost secretar de stat în Ministerul Agriculturii, în emisiunea „Agricultura la Raport”. Acesta susține că ministrul Florin Barbu ar fi intervenit încă din prima zi de mandat pentru a corecta o problemă tehnică legată de modul de calcul al despăgubirilor pentru seceta din 2025. Ce s-a corectat și de ce contează Potrivit lui Emil Dumitru, una dintre erorile identificate viza aplicarea repetată a procentului de calamitate („procent la procent”) în formula de calcul, ceea ce ar fi putut duce la diminuarea nejustificată a despăgubirilor. „Mai e o chestiune tehnică, pe care înțeleg că domnul ministru Florin Barbu, astăzi, în prima zi de mandat, a și reușit să o rezolve, legată de aplicarea procentului la procent.” Riscul rămas: neconcordanțe care pot bloca eligibilitatea Fostul oficial atrage însă atenția că schema de sprijin ar avea și alte probleme care trebuie corectate pentru ca plățile să nu fie întârziate. Un exemplu este neconcordanța dintre procesele-verbale de constatare a pagubelor și perioada acoperită de prevederile actuale: unele documente ar fi fost întocmite inclusiv în septembrie 2025, în timp ce actul normativ ar face referire la intervalul iunie–august 2025. În practică, această diferență poate complica stabilirea eligibilității unor fermieri. Emil Dumitru consideră că este nevoie de o intervenție rapidă, inclusiv prin ordonanță de urgență, pentru a repara cadrul legal. „Eu cred că după ziua de azi găsește o soluție să îndrepte actul normativ printr-o ordonanță de urgență, pentru că oamenii așteaptă banii în conturi.” Calendar și buget Conform informațiilor din material, fermierii pot depune cererile pentru despăgubirile de secetă la APIA până pe 6 noiembrie 2026, iar plățile trebuie făcute cel târziu la 31 decembrie 2026. Bugetul total alocat schemei este de aproximativ 155,36 milioane de lei. [...]
APIA a autorizat la plată peste 240 milioane euro (aprox. 1,2 miliarde lei) în avans, iar aproape 396.000 de fermieri au intrat deja la bani , în primele cinci zile ale campaniei 2026, potrivit AGRO TV . Ritmul de autorizare și faptul că o parte importantă a sumelor a fost deja transferată contează direct pentru lichiditatea fermelor înainte de iarnă. În intervalul 16–20 octombrie 2026, APIA a autorizat la plată 395.533 de fermieri, adică 58,89% din totalul de 671.693 de beneficiari eligibili. Valoarea totală autorizată a ajuns la 240.370.280,36 euro (aprox. 1,2 miliarde lei). De unde vin banii și cine plătește efectiv Din totalul autorizat, 207,19 milioane euro (aprox. 1,0 miliarde lei) provin din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 28,19 milioane euro (aprox. 141 milioane lei) din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar aproape 5 milioane euro (aprox. 25 milioane lei) reprezintă cofinanțare de la bugetul național. APIA precizează că întreaga sumă autorizată din FEGA, respectiv 207,19 milioane euro, a fost deja plătită fermierilor. În schimb, plățile aferente intervențiilor finanțate din FEADR și de la bugetul național sunt efectuate de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) . Unde s-au concentrat cele mai mari sume autorizate Situația detaliată prezentată indică cele mai mari valori la: sprijinul de bază pentru venit (BISS): 112,46 milioane euro (aprox. 562 milioane lei); sprijinul redistributiv complementar (CRISS): 58,49 milioane euro (aprox. 292 milioane lei). În zootehnie, au fost autorizate: 15,24 milioane euro (aprox. 76 milioane lei) pentru sprijinul cuplat la ovine; 13,37 milioane euro (aprox. 67 milioane lei) pentru vacile de lapte; 2,15 milioane euro (aprox. 11 milioane lei) pentru caprine; 1,78 milioane euro (aprox. 9 milioane lei) pentru bovinele de carne. Pentru intervențiile destinate zonelor afectate de constrângeri naturale au fost autorizate peste 33,17 milioane euro (aprox. 166 milioane lei), cea mai mare parte pentru zona montană. Calendar: până când se plătește avansul și când încep plățile finale Campania de plăți în avans APIA 2026 continuă până la 30 noiembrie. De la 1 decembrie ar urma să înceapă efectuarea plăților finale către fermierii eligibili. [...]
România urmează să primească 1,1 milioane de doze de vaccin pentru oi și capre , un pas operațional esențial pentru limitarea focarelor și pentru reducerea restricțiilor care apasă asupra circulației și comerțului cu animale vii, potrivit Adevărul . Expedierea este prevăzută pentru 24 octombrie 2026, după activarea, la nivelul Comisiei Europene , a băncilor de vaccinuri ale Uniunii Europene. Din total, 800.000 de doze sunt destinate combaterii variolei ovine și caprine, iar 300.000 vizează pesta micilor rumegătoare . Cele două boli sunt distincte, iar vaccinurile nu sunt interschimbabile. Ce înseamnă livrarea: start de urgență, nu acoperire completă Dozele puse la dispoziție prin băncile de vaccinuri ale UE sunt destinate inițierii unei campanii de vaccinare de urgență, nu acoperirii întregii campanii, inclusiv a eventualelor runde ulterioare. Sursele europene citate de publicație subliniază că acest mecanism este gândit să păstreze capacitatea de reacție și pentru alte urgențe din statele membre. În practică, cele 1,1 milioane de doze reprezintă stocul pentru prima etapă a intervenției, iar necesarul total va depinde de planurile de vaccinare și de eventuale etape suplimentare. Calendarul și pașii administrativi către activarea stocurilor UE Potrivit surselor europene citate, România a cerut oficial accesarea vaccinurilor la 21 septembrie 2026, iar la 23 septembrie a transmis Comisiei Europene planurile de vaccinare. La 2 octombrie au fost solicitate clarificări suplimentare, iar răspunsul autorităților române a fost transmis la 5 octombrie. Băncile de vaccinuri ale UE au fost activate la 8 octombrie 2026, după îndeplinirea cerințelor practice și juridice necesare. Rezervele sunt separate: una pentru variola ovină și caprină (SPGP) și alta pentru pesta micilor rumegătoare (PPR). Unde ar urma să se vaccineze și ce rămâne neclar pentru crescători Planul românesc prevede, pentru pesta micilor rumegătoare, vaccinarea în județele Constanța și Tulcea, în timp ce vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine a fost planificată la nivel național. Publicația notează însă că data expediției nu confirmă, în sine, când începe vaccinarea în fiecare județ. Pentru detalii despre distribuția către crescători și ordinea etapelor sunt necesare informații operative de la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) și de la direcțiile sanitar-veterinare județene. Context epidemiologic și miza comercială Pesta micilor rumegătoare a fost confirmată pentru prima dată în România în iulie 2024. Conform datelor prezentate de Comisia Europeană într-o reuniune a experților veterinari, în 2024 au fost raportate 67 de focare, care au afectat aproximativ 235.000 de animale, în județele Tulcea, Constanța, Timiș și Ialomița. Boala a reapărut ulterior, inclusiv în 2026, cu focare consemnate în județul Mureș și în județul Timiș, iar Comisia a actualizat zonele de protecție, supraveghere și restricție. În cazul variolei ovine și caprine, o prezentare a Comisiei Europene din februarie 2026 indică 27 de focare confirmate în 2025, iar documente europene consemnează noi focare în primăvara lui 2026, inclusiv într-o exploatație din județul Mureș. Comisia avertizează că boala poate genera pierderi economice semnificative prin scăderea producției de lapte, deprecierea lânii și pieilor și prin restricțiile comerciale. Unul dintre obiectivele planului românesc este deblocarea exporturilor de ovine și caprine către piețe din afara UE, în condițiile în care restricțiile sanitar-veterinare afectează comercializarea animalelor vii. În planul transmis Comisiei Europene, ANSVSA a prevăzut o abordare diferențiată: vaccinarea împotriva ambelor boli în Constanța și Tulcea și vaccinarea împotriva variolei ovine și caprine în restul țării, cu accent pe trasabilitate și respectarea cerințelor sanitar-veterinare pentru comerțul internațional. [...]
Exporturile agresive ale Chinei de carne de pui și lactate ieftine încep să schimbe echilibrul pe piețele externe , punând presiune pe producătorii tradiționali și alimentând reacții de reglementare în Europa, potrivit news.ro . Beijingul capitalizează pe supraproducția internă și pe prețuri competitive pentru a câștiga cote de piață în Europa, Asia și Africa, într-o evoluție relatată de Reuters. China a ajuns anul trecut exportator net de carne de pui, iar exporturile de produse din carne de pui au urcat la 2,6 miliarde de dolari (aprox. 11,7 miliarde lei), aproape dublu față de 2020. La lactate, exporturile ar urma să atingă anul acesta 600 de milioane de dolari (aprox. 2,7 miliarde lei), dublu față de acum trei ani. De ce poate China să vândă mai ieftin Expansiunea este pusă pe seama investițiilor masive în agricultură și industria alimentară, încurajate de autorități pentru consolidarea securității alimentare. Capacitățile au crescut însă peste nivelul cererii interne, afectate de încetinirea economiei, schimbarea obiceiurilor de consum și reducerea populației. Un exemplu este Wintop Food (provincia Shandong), care procesează anual 60 de milioane de pui și exportă în peste 20 de țări. Directorul general Dang Yangyang spune că produsele chinezești pot fi cu aproximativ 1.000 de dolari pe tonă (aprox. 4.500 lei/tonă) mai ieftine decât cele din Brazilia și Thailanda. Potrivit companiei, exporturile au reprezentat anul trecut jumătate din profit, iar capacitățile sunt în extindere pentru a răspunde cererii externe. Presiune pe exportatorii tradiționali și reacții în UE Creșterea livrărilor din China intensifică presiunile asupra producătorilor tradiționali din Brazilia, Thailanda și Uniunea Europeană. În Europa, firma de consultanță Gira estimează că China și-a dublat din 2022 cota pe piața europeană a produselor procesate din carne de pasăre, la 10%, și și-a triplat prezența pe piața britanică, depășind 14%. Pe partea de reglementare, Comisia Europeană a deschis în iulie o investigație antidumping (anchetă privind vânzarea sub costuri) pentru importurile de rață Pekin din China și, luna trecută, a impus taxe antidumping de 41%–67% pentru proteinele din mazăre provenite din această țară. Importurile de carne de pui sunt monitorizate, dar nu sunt, deocamdată, vizate de măsuri similare. În paralel, Comisia Europeană a transmis că produsele importate trebuie să respecte aceleași standarde sanitare ca cele produse în UE și intenționează să consolideze etichetarea originii, începând cu produsele din carne de pasăre în 2027. Extinderea se vede și la lactate Producătorii chinezi își cresc prezența și în lactate. Grupul Yili intenționează să înceapă exporturile de lapte praf pentru sugari în Asia de Sud-Est anul viitor, iar Feihe a intrat deja pe piețele din Filipine și Indonezia, concurând cu Nestlé și Mead Johnson. Avantajul rămâne prețul: potrivit comerciantului internațional Branexx, unele produse chinezești din carne de pui sunt cu 10%–20% mai ieftine decât cele braziliene. În același timp, exportatorii chinezi trebuie să depășească neîncrederea legată de scandaluri anterioare privind siguranța alimentară, pe fondul unei atenții mai mari din partea autorităților europene. [...]
APIA deschide din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o injecție de lichiditate care poate susține lucrările de sezon și continuitatea activităților agricole, potrivit Agerpres . În același timp, instituția pregătește implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, vizând două categorii: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 și crescătorii de porcine și bovine. Conform calendarului menționat de APIA, plățile pentru aceste forme de sprijin ar urma să fie făcute până la 31 decembrie 2026. Ce tipuri de sprijin intră în calendarul APIA APIA indică două direcții principale de plată pentru perioada următoare: plăți în avans aferente Campaniei 2026 , considerate „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole; scheme excepționale de ajutor de stat pentru: fermierii afectați de seceta pedologică din 2025 (secetă care reduce apa disponibilă în sol pentru culturi), crescătorii din sectoarele suin și bovin , pe fondul dificultăților asociate crizei din Orientul Mijlociu. Context: mesajul APIA către fermieri Prioritățile au fost prezentate de directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, în 8 octombrie. Potrivit instituției, personalul APIA este mobilizat pentru ca plățile să fie făcute cât mai rapid, astfel încât sprijinul financiar să ajungă în conturile beneficiarilor și să contribuie la capitalul de lucru necesar desfășurării activităților agricole. [...]
APIA începe din 16 octombrie plățile în avans pentru Campania 2026 , o mișcare care poate îmbunătăți rapid lichiditatea fermelor înainte de iarnă, în timp ce ajutoarele excepționale pentru seceta din 2025 și pentru crescătorii de animale sunt programate la plată până la finalul anului viitor, potrivit Antena 3 . Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat că demarează plățile în avans aferente Campaniei 2026 începând cu 16 octombrie. Instituția argumentează că aceste plăți sunt „esențiale” pentru asigurarea resurselor financiare necesare continuării activităților agricole. Ce se plătește acum și ce rămâne pentru 2026 Pe lângă avansurile pentru Campania 2026, APIA are în vedere implementarea unor scheme de ajutor de stat cu caracter excepțional, care vizează două direcții: sprijin pentru fermierii afectați de seceta pedologică din 2025; sprijin pentru crescătorii de porcine și bovine. Pentru aceste forme de sprijin excepțional, calendarul indicat este până la 31 decembrie 2026 , conform aceleiași surse, care citează Agerpres . Context: presiune pe costuri și pe finanțarea curentă a fermelor Directorul general adjunct al APIA, Constantin Bîrcă, a prezentat aceste priorități la Conferința Regională Oltenia – Agri4Future România: Obiectiv 2035, organizată de Clubul Fermierilor Români la Craiova, pe 8 octombrie. În intervenția sa, a fost menționat și contextul „dificultăților generate de criza din Orientul Mijlociu” pentru sectoarele suin și bovin. APIA mai transmite că personalul instituției este mobilizat pentru efectuarea cât mai rapidă a plăților, astfel încât banii să ajungă în conturile beneficiarilor și să susțină capitalul de lucru necesar activităților agricole. [...]
