Știri
Știri din categoria Agricultură
Ministerul Agriculturii a instalat conduceri interimare la APIA și ANF până la 31 iulie 2026, pentru a evita blocaje în plăți și controale, după suspendarea lui Adrian Pintea și încetarea mandatului temporar al lui Romeo Șoldea, potrivit Agronet.
La Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), atribuțiile directorului general au fost preluate de Kerekes Melinda Klara, director al Direcției Economice. La Autoritatea Națională Fitosanitară (ANF), conducerea este asigurată de Ramona Ionela Nechifor, director general adjunct, și de Manole Filofteia, director al Laboratorului Național Fitosanitar. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) spune că numirile sunt interimare și urmăresc continuitatea activității celor două instituții.
Schimbarea de la vârful APIA nu modifică regulile de eligibilitate, cuantumurile sau obligațiile fermierilor, însă miza este operațională: agenția trebuie să continue activitățile curente care condiționează fluxul de subvenții și servicii pentru fermieri. Conform informațiilor din articol, APIA are în derulare, între altele:
Contextul este cu atât mai sensibil cu cât există deja întârzieri la unele intervenții: aproximativ 3.000 de fermieri ar putea primi abia în toamnă anumite subvenții aferente Campaniei 2025, pe fondul problemelor informatice și al calculelor realizate manual pentru o parte dintre dosare, mai notează publicația (cu trimitere la un material anterior).
MADR arată că suspendarea lui Adrian Pintea din funcția de director general al APIA și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al ANF de către Romeo Șoldea au venit după comunicarea oficială privind trimiterea celor doi în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA), informație relatată și de Ziarul Financiar (link în sursa Agronet).
Ministerul a invocat articolul 513 alineatul (1) litera l) din Codul administrativ, care reglementează suspendarea de drept a raportului de serviciu în anumite situații în care un funcționar public este trimis în judecată. În dosar, procurorii susțin că transferul și mutarea unei persoane pe un post cu atribuții de control fitosanitar ar fi fost făcută deși aceasta nu îndeplinea condițiile de studii și pregătire. Cei doi sunt acuzați de presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu; trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției, care poate fi decisă doar prin hotărâre judecătorească definitivă.
La ANF, atribuțiile de conducere au fost împărțite între Ramona Ionela Nechifor și Manole Filofteia. Autoritatea coordonează controlul produselor pentru protecția plantelor, supravegherea organismelor dăunătoare, inspecțiile fitosanitare, laboratoarele de specialitate și certificarea necesară circulației unor plante și produse vegetale.
Potrivit articolului, schimbarea conducerii nu suspendă autorizațiile, controalele sau obligațiile aplicabile fermierilor și operatorilor economici: registrele de tratamente, condițiile de utilizare a produselor pentru protecția plantelor și cerințele fitosanitare rămân în vigoare.
Ministerul Agriculturii nu a precizat ce soluție va fi aplicată după 31 iulie 2026; până la o nouă decizie, conducerile interimare trebuie să asigure funcționarea curentă a APIA și ANF, fără întreruperea plăților, controalelor și serviciilor destinate fermierilor.
Recomandate
Suspendarea șefilor APIA și ANF deschide o perioadă de interimat într-un moment sensibil pentru derularea plăților și a controalelor din agricultură , după ce Ministerul Agriculturii a aplicat măsuri administrative ca urmare a trimiterii în judecată de către DNA a conducerii celor două instituții, potrivit Ziarul Financiar . Ministrul Agriculturii a dispus suspendarea directorului general al Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) , Adrian Pintea, și încetarea exercitării temporare a funcției de director general al Autorității Naționale Fitosanitare (ANF) , Romeo Șoldea. Cei doi au fost trimiși în judecată de DNA într-un dosar care vizează presupuse fapte de abuz în serviciu și instigare la abuz în serviciu. Potrivit procurorilor, cei doi ar fi facilitat transferul și ulterior mutarea pe un post de control fitosanitar a unei persoane care nu îndeplinea condițiile legale de ocupare a funcției. Conducere interimară până la 31 iulie 2026 Pentru „asigurarea continuității activității”, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a numit conduceri interimare până la 31 iulie 2026: La APIA , atribuțiile de director general vor fi preluate de Kerekes Melinda Klara , director al Direcției Economice. La ANF , atribuțiile vor fi exercitate de Ramona Ionela Nechifor , director general adjunct, și de Manole Filofteia , director al Laboratorului Național Fitosanitar. Baza legală invocată de minister Ministerul Agriculturii precizează că măsurile au fost dispuse în conformitate cu art. 513 alin. (1) lit. l) din Codul administrativ , ca urmare a comunicării oficiale primite din partea DNA. Pentru fermieri și companiile din lanțul agroalimentar, schimbarea conducerii la APIA și ANF înseamnă, pe termen scurt, o funcționare în regim de interimat a două instituții-cheie: una care gestionează plăți și intervenții în agricultură, cealaltă cu rol în controlul fitosanitar. În materialul citat nu sunt oferite detalii despre eventuale efecte imediate asupra calendarului operațional. [...]
APIA a început plata a 6.082.058 lei pentru servicii de ameliorare prestate în mai 2026 , o tranșă care contează mai ales prin faptul că este un ajutor de stat distinct de subvențiile zootehnice obișnuite din Campania 2026 , potrivit Agronet . Plata este făcută prin centrele județene APIA și îi vizează pe solicitanții care au accesat deja schema de ajutor de stat din sectorul creșterii animalelor. Fondurile provin de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, iar baza legală este OUG nr. 61/2023, cu modificările și completările ulterioare. Ce finanțează tranșa și cui i se adresează Suma de 6,08 milioane de lei reprezintă valoarea totală plătită în această etapă pentru servicii de ameliorare a raselor realizate în luna mai 2026. Schema acoperă servicii legate de programele de ameliorare, selecție și reproducție, iar plata se raportează la activitățile efectiv prestate și la cererile depuse de solicitanți. Important pentru crescători: ajutorul nu este acordat automat tuturor și nu este un cuantum fix pe fermă sau pe cap de animal. Limită de transparență: nu există detalii pe beneficiar APIA nu a comunicat numărul solicitanților incluși în tranșă, distribuția plăților pe județe sau specii și nici valoarea medie per beneficiar. În lipsa acestor informații, totalul de 6.082.058 lei nu poate fi transformat într-un reper orientativ pentru fiecare crescător. De asemenea, plata nu înseamnă deschiderea unei noi sesiuni de depunere, ci se referă la cereri aferente serviciilor deja realizate în mai 2026. De ce contează: nu se confundă cu subvențiile din Campania 2026 Ajutorul de stat pentru ameliorarea raselor este separat de Ajutorul Național Tranzitoriu Zootehnic, Sprijinul Cuplat Zootehnic, plățile directe sau eco-schemele pentru bunăstarea animalelor, care au condiții și calendare distincte. Pentru crescătorii care au solicitat subvenții în Campania 2026 rămân valabile obligațiile legate de menținerea animalelor în exploatație, controalele APIA și documentele justificative, cu termene diferite în funcție de specie și intervenția solicitată. [...]
Reconstrucția integrală a sistemului e-Terra prelungește blocajul extraselor de carte funciară , cu efect direct asupra tranzacțiilor cu terenuri agricole și a proiectelor care depind de documente cadastrale, în condițiile în care Guvernul nu a putut indica, la 27 iulie 2026, un termen ferm de reluare a serviciilor, potrivit Agronet . Atacul de tip ransomware a fost constatat la 14 iulie 2026, după identificarea unui acces neautorizat în infrastructura informatică a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI) . Autoritățile spun că atacatorii au criptat și au șters o parte din infrastructura care găzduia aplicațiile instituției, iar sistemele afectate au fost izolate pentru a limita extinderea incidentului. Ce rămâne blocat pentru fermieri și investitori În lipsa extraselor de carte funciară și a funcționării aplicațiilor ANCPI, sunt amânate operațiuni care presupun verificări cadastrale și confirmarea situației juridice a terenurilor. În practică, blocajul lovește în special: vânzările de terenuri agricole și tranzacțiile cu ferme și construcții; constituirea de garanții imobiliare (inclusiv în relația cu băncile); proiecte de investiții care cer documente cadastrale în dosar; înscrieri și operațiuni în cartea funciară. Guvernul susține că baza centrală de date cu evidența proprietăților și a drepturilor reale asupra imobilelor „nu ar fi fost afectată” și că, la momentul comunicării, nu existau dovezi privind accesul atacatorilor la aceste informații. Totuși, reluarea serviciilor nu este automată: aplicațiile trebuie reconstruite, verificate și testate înainte de repornire. Reconstrucție în Cloudul Guvernamental și testare înainte de repornire Infrastructura e-Terra este reconstruită integral în Cloudul Guvernamental de echipele ANCPI, cu sprijinul specialiștilor Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS) și ai Centrului Național Cyberint. Înainte de redeschidere sunt prevăzute teste realizate de Direcția Națională de Securitate Cibernetică, STS și Cyberint. Autoritățile au indicat și măsuri suplimentare de protecție, între care segmentarea rețelei, autentificarea cu mai mulți factori pentru conturile privilegiate, monitorizarea continuă și verificarea aplicațiilor înainte de reconectarea la serviciile publice. Nu a fost comunicată o zi sau o oră pentru repornire. Piața funciară: întârzieri la tranzacțiile mari și efecte în lanț Notarii nu pot autentifica contractele definitive de vânzare-cumpărare atunci când nu pot obține extrase actualizate de carte funciară necesare verificării imobilului. În zona tranzacțiilor mari, publicația indică cel puțin șase oferte pentru terenuri agricole de peste 30 de hectare, aflate în etapa exercitării dreptului de preempțiune, care pot fi întârziate (Codlea, Scorțaru Nou, Târgu Frumos, Iancu Jianu, Zvoriștea și Lunca Veche). Imaginea completă a dosarelor afectate poate fi mai amplă, deoarece tranzacțiile pentru suprafețe mai mici sunt gestionate și publicate prin direcțiile agricole județene, fără un bilanț central complet. Ca reper de piață, în prima jumătate a lui 2026 au fost finalizate zece tranzacții cu terenuri agricole de peste 30 de hectare, cu o valoare cumulată de aproape 18 milioane de lei, iar în 2025 au fost 18 tranzacții, în valoare de aproximativ 49 de milioane de lei (datele vizează doar vânzările mari publicate la nivel central). Finanțări și proiecte: excepție temporară la AFIR, dar nu pentru toate termenele Blocajul poate întârzia proiectele în care solicitantul trebuie să demonstreze dreptul asupra terenului sau construcției, extrasul de carte funciară fiind cerut frecvent în documentații de investiții, proceduri bancare și la constituirea garanțiilor. Pentru Schema de energie destinată întreprinderilor agricole și industriei alimentare, AFIR a permis temporar depunerea proiectelor fără extras de carte funciară , până la închiderea sesiunii din 14 august 2026, urmând ca documentele cadastrale să fie solicitate ulterior, în etapa de evaluare. Măsura nu înseamnă însă că termenele administrative, contractuale sau bancare se prelungesc automat, iar cei cu dosare în lucru sunt îndemnați să verifice separat condițiile și termenele aplicabile. Recomandare pentru utilizatorii ePay Situația platformei ePay este analizată separat, iar Guvernul a recomandat utilizatorilor ePay să își schimbe parola, mai ales dacă folosesc aceeași parolă și la alte servicii. Investigația urmează să stabilească dacă datele utilizatorilor au fost afectate și în ce măsură, eventualele notificări privind protecția datelor fiind așteptate după finalizarea verificărilor. Până la repunerea în funcțiune a aplicațiilor ANCPI, efectul imediat pentru agricultură rămâne acumularea de întârzieri la tranzacțiile cu terenuri, înscrierile în cartea funciară și proiectele care depind de documente cadastrale. [...]
Ziua de 26 iulie aduce presiune pe apa din sol în vest , în special în Crișana și Banat , unde evapotranspirația ridicată și lipsa ploilor utile pot amplifica stresul hidric la culturile de sezon, potrivit Agronet . Pentru ferme, miza imediată este una operațională: lucrările de câmp sunt, în general, favorizate de vremea uscată, dar deciziile de irigare și tratamentele trebuie calibrate strict după verificări locale. Vestul țării: fereastră bună de lucru, dar deficitul de apă rămâne tema zilei În Banat, prognoza indică o zi însorită, cu precipitații practic inexistente (0,03 mm, probabilitate maximă 2%) și temperaturi de la 14,5°C dimineața la 34°C spre seară. Evapotranspirația este estimată la 4,87 mm, ceea ce menține presiunea pe umiditatea din sol, mai ales la porumb, floarea-soarelui, soia, legume, livezi și vie. În aceste condiții, irigarea rămâne o decizie care „nu se ia din birou”, ci după controlul efectiv al solului, la nivel de parcelă. Crișana intră în zi cu cea mai ridicată evapotranspirație din buletin (5,42 mm), pe fondul unui regim aproape complet lipsit de ploi (0,005 mm, probabilitate maximă 2%) și cu maxime de până la 34,5°C. Mesajul practic este același: condițiile sunt bune pentru utilaje și transport, însă culturile sensibile la deficitul de apă trebuie urmărite înainte ca temperaturile să urce, iar irigarea nu ar trebui uniformizată fără măsurători locale. Restul regiunilor: uscat pentru recoltare și transport, cu limitări punctuale la tratamente În majoritatea zonelor analizate, Agronet indică „ferestre favorabile” pentru accesul în câmp, recoltare și logistică, pe fondul unor precipitații estimate nule sau aproape nule. Totuși, apar câteva constrângeri operaționale: Dobrogea : vântul este factorul limitativ pentru tratamente, cu rafale regionale de până la 25 km/h ; recomandarea este amânarea tratamentelor când vântul este activ. Moldova : vreme stabilă, dar rafalele pot urca, în medie regională, până la 17,6 km/h , ceea ce poate scurta ferestrele utile pentru tratamente. Transilvania : zi uscată, cu acces bun în câmp; pentru tratamente și uscarea masei vegetale, rămâne importantă verificarea rouăi sau umezelii locale. Ce merită urmărit mâine dimineață, în fermă Pentru 26 iulie, buletinul pune accent pe verificări simple, dar decisive pentru costuri și randament: umiditatea din sol în vest și sud-vest, înainte de orice decizie de irigare, în contextul unei evapotranspirații de circa 4,9–5,4 mm ; uscarea reală a masei vegetale la cosit/uscarea și balotarea furajelor, chiar dacă prognoza indică puține sau deloc precipitații; vântul și roua/frunza umedă înainte de tratamente, care ar trebui făcute doar în intervale fără vânt și fără căldură excesivă. În ansamblu, 26 iulie arată ca o zi bună pentru lucrări și transport, dar cu un risc agronomic care nu se vede „din prognoza de ploaie”: consumul de apă al culturilor rămâne ridicat în vest, iar diferențele dintre parcele pot face ca aceeași decizie (mai ales la irigare) să fie corectă într-un loc și greșită la câțiva kilometri distanță. [...]
Protestul anunțat pentru 3 august crește presiunea asupra strategiei ANSVSA privind pesta micilor rumegătoare , într-un moment în care restricțiile sanitar-veterinare continuă să blocheze exporturile și să afecteze veniturile din sectorul ovin, potrivit Agronet . Crescătorul de ovine Ionică Sterp (cunoscut și ca „Ionică Ciobanu”) cere demisia președintelui ANSVSA, Alexandru Bociu , și spune că Asociația Profesională a Ciobanilor ar urma să picheteze sediul instituției la 3 august 2026, dacă nu se schimbă conducerea. Solicitarea este formulată într-o înregistrare publicată pe Facebook, pe fondul disputei dintre crescători și autorități privind vaccinarea împotriva pestei micilor rumegătoare și al măsurilor care afectează comerțul cu ovine. Înregistrarea nu precizează dacă acțiunea a fost notificată autorităților și nici programul sau numărul estimat al participanților. Miza economică: exporturile rămân închise, iar prețurile sunt sub presiune În mesajul său, Sterp leagă direct restricțiile de export de scăderea concurenței între cumpărători și de presiunea asupra prețurilor oferite pentru miei. El vorbește despre o coborâre a unor oferte de la aproximativ 32 de lei la 23 de lei pentru un miel, însă fără detalii despre unitatea de comercializare, calitate, piață sau perioada exactă, astfel că valorile nu pot fi tratate drept cotații reprezentative la nivel național. În același timp, restricțiile pentru exporturile de ovine și caprine nu au fost ridicate, iar măsurile anunțate rămân valabile până la 31 decembrie 2026, în timp ce România negociază regionalizarea și relaxarea condițiilor pentru anumite zone sau categorii de animale. Disputa de reglementare: vaccinare generală vs. măsuri diferențiate pe zone Vicepreședintele Asociației Profesionale a Ciobanilor contestă extinderea vaccinării la nivelul întregului efectiv național și susține că planurile autorităților nu au fost discutate suficient cu crescătorii. El cere măsuri diferențiate în funcție de situația epidemiologică și avertizează că o vaccinare generalizată ar putea limita și mai mult accesul la piețele externe. Planul anunțat anterior de autorități prevede 1,2 milioane de doze gratuite împotriva pestei micilor rumegătoare, dintre care: primele 300.000 de doze ar urma să fie folosite în județele Constanța și Tulcea; alte 900.000 de doze sunt prevăzute pentru o etapă ulterioară. Publicația notează că nu au fost prezentate public calendarul complet, exploatațiile vizate și regulile comerciale aplicabile animalelor vaccinate. De asemenea, începerea vaccinării nu înseamnă automat redeschiderea exporturilor, deoarece măsurile trebuie acceptate de Comisia Europeană și de statele importatoare. Acuzații neconfirmate și cereri de controale coordonate și despăgubiri Declarațiile lui Sterp includ acuzații privind vaccinări neautorizate, circulația animalelor fără documente și nereguli în efectuarea analizelor, însă acestea sunt prezentate ca poziția crescătorului și nu pot fi tratate ca fapte confirmate în lipsa unor rezultate oficiale. În context, sunt menționați anticorpi identificați în toate județele cu efective de ovine și caprine, iar explicația poate fi fie trecerea prin boală, fie administrarea unui vaccin, fără ca un rezultat serologic să stabilească singur cauza. Ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, a indicat vaccinarea neautorizată ca posibilă explicație, precizând totodată că ipoteza nu este demonstrată. Sterp mai cere coordonarea controalelor ANSVSA, APIA și ale altor instituții, pentru a evita intrări succesive în aceeași exploatație, invocând riscul de transmitere a agenților patogeni dacă dezinfecția nu este aplicată corespunzător. Totodată, solicită sprijin pentru fermele obligate să țină animalele în stabulație sau care nu le mai pot valorifica la export, cu mențiunea că o compensație ar necesita un act oficial, buget, criterii și termene de plată. Ce urmează Pe termen scurt, deciziile cu impact direct pentru sector vizează delimitarea zonelor de vaccinare, regulile de mișcare a animalelor, protejarea piețelor de export și modul de acoperire a pierderilor. Protestul anunțat pentru 3 august adaugă presiune publică asupra ANSVSA, însă efectul asupra conducerii instituției și asupra strategiei sanitare rămâne, deocamdată, imposibil de anticipat. [...]
Fermele de Bazna și Mangalița riscă să nu-și acopere costurile dacă vând doar „piese vedetă” , în condițiile în care retailul și o parte dintre cumpărători cer în principal ceafă și cotlet, iar restul carcasei rămâne greu de plasat în piață, potrivit Agronet . Pentru aceste rase autohtone, problema nu este lipsa interesului, ci faptul că rentabilitatea depinde de valorificarea întregului animal. Crescătorii care țin porcii mai mult de un an au costuri mai mari și o rotație mai lentă a adăposturilor, iar vânzarea selectivă a câtorva piese transformă cererea într-o piață insuficientă pentru recuperarea cheltuielilor. De ce costurile apasă mai mult la rasele tradiționale Ioan Cleja , președintele Asociației Crescătorilor de Suine Autohtone Mangalița și Bazna, explică diferența de ritm față de sistemul industrial: un porc industrial poate ajunge la aproximativ 120 kg în cinci-șase luni, în timp ce un Bazna sau Mangalița are nevoie de peste un an pentru aceeași greutate. Perioada mai lungă înseamnă, implicit, consum suplimentar de furaje, costuri cu munca și îngrijirea și blocarea spațiilor din fermă. În acest context, vânzarea doar a cefei și cotletului nu poate susține economic ciclul complet de producție. „Cei mai mulți vor ceafă, vor cotlet” Asociația a fost contactată de hipermarketuri, magazine, grupuri de cumpărători și parteneri din străinătate, însă interesul s-a concentrat pe piesele ușor vandabile. „Cei mai mulți vor ceafă, vor cotlet și să rămânem noi cu restul. Este destul de greu să te organizezi în felul acesta.” După sacrificare, crescătorul trebuie să găsească soluții și pentru pulpă, spată, coaste, slănină și celelalte componente. Cererea diferă regional (de exemplu, slănina se vinde mai bine în unele zone și mai greu în altele), iar fragmentarea piețelor ridică probleme logistice și de cost. Impact operațional: tranșare, depozitare, transport – scumpe la scară mică Distribuirea pe canale diferite presupune tranșare, răcire, depozitare și transport. Pentru o fermă mică, costul unitar al acestor operațiuni este mai ridicat decât la procesatorii mari, care lucrează volume consistente și au contracte pentru întreaga producție. În plus, articolul plasează dificultatea în același tablou cu alte blocaje ale fermelor mici: distanța până la abator, capacitatea redusă de depozitare și lipsa unei rețele proprii de distribuție pot „mânca” o parte importantă din venitul obținut din vânzarea animalului. Presiune suplimentară: ieftinirea porcului la poarta fermei Nișa raselor tradiționale funcționează într-o piață în care prețul general al cărnii de porc este sub presiune. Agronet notează că, în săptămâna începută la 22 iunie 2026, prețul mediu al carcasei de porc din România era cu 40,7% sub nivelul perioadei corespunzătoare din 2025, cea mai mare scădere anuală din UE. Publicația precizează însă că materialul statistic nu indică valoarea pe kilogram și nici clasa de calitate analizată, astfel că procentul descrie tendința, nu un preț concret de tranzacționare. Ce opțiuni au fermele: procesare și piețe pentru „tot porcul” O direcție menționată este transformarea părților mai greu vandabile în produse cu termen de păstrare mai mare și valoare adăugată (de tip slănină maturată, cârnați, jambon). Varianta presupune, însă, acces la unități autorizate de procesare, capital pentru echipamente, rețete standardizate și canale de vânzare care să preia constant marfa. Ca alternative de piață, sunt indicate restaurantele, magazinele specializate, vânzarea directă și parteneriatele între crescători, dar lipsa coordonării între ferme, abatoare și procesatori limitează negocierea, mai ales când volumele sunt mici și livrările neregulate. Concurența metișilor și problema autenticității Crescătorii semnalează și concurența produselor provenite din metiși, unde încrucișarea cu rase industriale poate accelera creșterea și reduce costul pe kilogram. Diferența nu este întotdeauna ușor de identificat de cumpărător, iar dacă astfel de produse sunt vândute sub numele Bazna sau Mangalița, fermele cu rasă pură ajung să concureze cu o marfă obținută în alte condiții. Asociația folosește genotiparea animalelor cu pedigree pentru verificarea originii, o măsură care adaugă costuri, dar urmărește protejarea trasabilității și a autenticității. În ansamblu, mesajul pentru piață este că cererea pentru carne „premium” nu rezolvă singură ecuația economică: fără sacrificare accesibilă, procesare, trasabilitate și canale care să absoarbă întreaga carcasă, costul pieselor rămase nevândute se întoarce direct în pierderea fermelor. [...]
