Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Ukrzaliznytsia testează extinderea trenului Kiev–Chișinău până lângă Aeroportul Internațional Chișinău, într-un proiect pilot care ar putea reduce presiunea de pe rutele folosite de ucraineni pentru a ajunge la zboruri internaționale, potrivit G4Media. Miza este una operațională: o conexiune feroviară mai directă spre un aeroport din regiune, în condițiile în care spațiul aerian al Ucrainei rămâne închis din cauza războiului.
Compania feroviară de stat a Ucrainei a lansat proiectul pentru a prelungi ruta Kiev–Chișinău până în apropierea terminalului, cu transfer direct pentru pasageri. Informația este relatată de Kyiv Post, potrivit Rador Radio România, conform articolului.
Ukrzaliznytsia a anunțat că va colabora cu calea ferată din Republica Moldova pentru a testa o oprire în stația Revaca, aflată în apropierea Aeroportului Internațional Chișinău.
Pe 13 aprilie, trenul nr. 351 (Kiev–Chișinău) a fost prelungit până la Revaca, iar pasagerii au fost preluați de autobuze gratuite pentru transferul către terminal, potrivit companiei.
Conform site-ului Ukrzaliznytsia, trenul pleacă din Gara Centrală din Kiev la ora 18:06, o dată la două zile, și ajunge în Chișinău la ora 11:53.
Prețurile biletelor sunt indicate între:
În articol se arată că ruta ar fi mai accesibilă decât călătoriile către:
Compania spune că testul ar trebui să arate „relevanța” opririi lângă aeroport. Dacă va exista o cerere semnificativă, Revaca ar putea fi inclusă permanent pe ruta 351, potrivit mesajului publicat de Ukrzaliznytsia pe Facebook.
Articolul mai notează că operarea în condiții de război rămâne dificilă, pe fondul intensificării atacurilor asupra infrastructurii. Ukrzaliznytsia a introdus protocoale de siguranță care obligă pasagerii să coboare din tren în timpul alertelor aeriene și să se adăpostească sau să se îndepărteze la cel puțin 100 de metri de garnitură.
În același timp, compania a raportat o scădere de 13,5% a veniturilor anul trecut, până la 90 de miliarde de hrivne (2 miliarde de dolari, aprox. 9,1 miliarde lei), dar continuă să asigure transportul de marfă și de pasageri.
Recomandate
O posibilă penurie de combustibil pentru avioane ar putea forța anularea a sute de zboruri în Europa în următoarele săptămâni, pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz și al scumpirii accelerate a kerosenului, potrivit Digi24 . Riscul este descris de experți ca fiind unul „sistemic” dacă blocada continuă, cu efecte care s-ar putea vedea în trei-patru săptămâni și care ar putea duce la „reduceri severe” ale zborurilor în Europa, începând chiar din mai și iunie, a spus pentru CNBC Claudio Galimberti, economist-șef la Rystad Energy (citat de News.ro). De ce contează: sezonul de vârf și un șoc de costuri pentru companiile aeriene ACI Europe , organizația care reprezintă aeroporturile din Uniunea Europeană, a avertizat că o penurie ar putea apărea în doar trei săptămâni, cu potențial de a perturba sezonul de vârf al călătoriilor și de a provoca „impacturi economice severe”. În același timp, mai multe state europene depind puternic de turismul estival. Potrivit ACI Europe, transportul aerian generează anual aproximativ 851 de miliarde de euro pentru economia europeană și susține circa 14 milioane de locuri de muncă. Ce a declanșat riscul de penurie: oprirea traficului prin Ormuz Traficul prin ruta maritimă strategică s-a oprit după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz în contextul războiului cu Statele Unite și Israel, ceea ce a împins în sus prețurile petrolului. După eșecul negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran, Washingtonul a început o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a reduce exporturile de petrol ale Iranului și de a crește presiunea asupra Teheranului. Rico Luman, economist senior la ING, a avertizat că există semnale privind o posibilă penurie în săptămânile următoare dacă aprovizionarea nu se reia, în condițiile în care livrările din Orientul Mijlociu s-au întrerupt și trebuie găsite surse alternative. Efectul imediat: kerosen mai scump și primele tăieri de capacitate Prețul combustibilului pentru avioane a crescut cu 103% într-o singură lună, potrivit Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA). În Statele Unite, prețul aproape s-a dublat, de la 2,50 dolari pe galon pe 27 februarie la 4,88 dolari pe galon pe 2 aprilie. Pe piața petrolului, contractele futures pentru West Texas Intermediate (livrare în mai) erau cotate la 92,13 dolari pe baril, iar Brent (livrare în iunie) la 95,10 dolari pe baril, conform datelor citate în articol. Companiile aeriene au început deja să reacționeze, prin anulări, ajustări de profit și majorări de tarife. Exemplele menționate: Aurigny a redus capacitatea pe anumite rute între aprilie și iunie și a introdus o taxă temporară de 2 lire sterline pe bilet. SAS a anulat 1.000 de zboruri în luna aprilie. Directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, a spus că operatorul ar putea reduce capacitatea și anula unele zboruri în sezonul de vară dacă penuria persistă. Directorul general al Wizz Air a avertizat încă din martie că profitul net al companiei pentru 2026 ar putea fi afectat cu aproximativ 50 de milioane de euro. Directorul comercial al Virgin Atlantic, Corneel Koster, a declarat pentru Financial Times că operatorul va avea dificultăți în a obține profit în acest an, chiar și după introducerea unor suprataxe pentru combustibil. „Indiferent ce se va întâmpla în Golf de acum înainte, o parte din perturbările prețurilor globale la energie vor rămâne”, a spus Koster. Context: problema nu e doar europeană Experții citați arată că efectele sunt globale: Asia, mai dependentă de livrările din Orientul Mijlociu, a început deja să resimtă impactul, iar țări precum Vietnam și Thailanda se confruntă cu restricții în transportul aerian, cu efecte care se pot propaga și către Europa. Potrivit Rystad Energy, piețele au mizat inițial pe o rezolvare rapidă, însă blocada navală americană instituită în weekend sugerează că situația ar putea dura, iar experiența conflictelor anterioare indică faptul că după primele opt sau nouă săptămâni crește semnificativ probabilitatea ca un război să devină prelungit. [...]
România a pus în circulație primul tren de călători operat privat pe un contract de serviciu public câștigat la licitație , un pas care schimbă practic modul în care statul atribuie și controlează serviciile feroviare subvenționate, potrivit Economedia . Trenul IR16575, operat de InterRegional Călători , a efectuat miercuri, 15 aprilie 2026, prima cursă oficială în regim de serviciu public atribuit prin licitație competitivă. Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF) leagă acest moment de o tranziție „predictibilă” de la o piață în care contractele de servicii publice erau atribuite direct operatorilor, către una în care atribuirea ar urma să se facă exclusiv prin proceduri competitive. Ce s-a schimbat, concret, în atribuirea serviciului public ARF precizează că trenul introdus în serviciul comercial este deservit de un operator privat în baza unui contract de servicii atribuit prin licitație publică. Procedura a fost derulată prin platforma Bursei Române de Mărfuri (BRM), iar materialul rulant este nou și a fost achiziționat de statul român prin ARF. „Această nouă premieră (...) face parte dintr-un proces mai amplu, derulat de ARF, pentru a asigura o tranziție predictibilă (...) la una caracterizată prin atribuirea exclusiv prin proceduri competitive.” Material rulant și rute: 13 rame electrice pentru InterRegional Călători Un lot de 13 rame electrice interregionale (RE-IR) noi, achiziționat de ARF, a fost atribuit operatorului InterRegional Călători. Odată intrate în serviciu, acestea vor circula pe rutele: București Nord – Brașov – Cluj Napoca București Nord – Brașov Brașov – Deda – Cluj Napoca Cluj Napoca – Deva – Timișoara Nord În plus, ARF amintește că prima ramă electrică Alstom Coradia Stream (RE-IR Coradia Stream – TS14) a fost predată operatorului la începutul lunii martie, după recepția realizată în incinta Depoului Alstom (Atelierele CFR Grivița). Miza financiară: investiție cu fonduri europene și buget de stat Achiziția trenurilor este parte a unui proiect de investiții finanțat prin POIM (2014–2020) și Programul Transport (2021–2027). Conform datelor prezentate: Valoare totală: 1.708.996.863,41 lei Fonduri nerambursabile (FEDR): peste 1,21 miliarde lei Contribuție buget de stat: aproximativ 214 milioane lei ARF indică drept obiectiv scăderea timpilor de călătorie și modernizarea flotei, cu intenția de a oferi o alternativă la transportul rutier între principalele centre urbane. Context: dintr-un lot de 37, 13 merg pe contractul CSP-L2 Rama TS14 este parte dintr-un lot mai mare de 37 de unități achiziționate de la Alstom, iar unitatea intrată în serviciu se numără printre cele 13 trenuri atribuite InterRegional Călători prin contractul de servicii publice CSP-L2, potrivit ARF. [...]
Greva piloților Lufthansa a blocat operațiunile în principalele hub-uri din Germania , cu anulări masive de zboruri la Frankfurt și Munchen, într-un moment în care conflictul de muncă riscă să se extindă și la personalul de cabină, potrivit Agerpres . Piloții de la divizia principală a grupului Lufthansa, precum și cei de la Lufthansa Cargo și Lufthansa CityLine au intrat în a doua zi de grevă, declanșată pe fondul unei dispute prelungite privind salariile și pensiile, transmite DPA. În schimb, piloții companiei de agrement Eurowings ar urma să reia lucrul marți. Impactul operațional este concentrat în cele mai importante aeroporturi ale companiei: peste 1.100 de decolări și aterizări de pe aeroportul din Frankfurt (principalul hub Lufthansa și cel mai mare aeroport din Germania) au fost anulate luni și marți, iar 710 zboruri au fost anulate pe aeroportul din Munchen. De ce continuă conflictul Greva este organizată de sindicatul VC și are ca miză revendicări salariale, inclusiv schema de pensii a companiei și remunerația la filiala regională CityLine. Ce urmează: risc de escaladare în grup În paralel, însoțitoarele de bord de la Lufthansa sunt așteptate să intre și ele în grevă miercuri și joi, ceea ce ar urma să fie al cincilea val de acțiuni sindicale în cadrul grupului Lufthansa în acest an. Luni, directorul de resurse umane al Lufthansa, Michael Niggemann , a avertizat sindicatele să nu continue conflictul de muncă, afirmând că fiecare zi de grevă slăbește compania aeriană. Grupul Lufthansa este cel mai mare transportator aerian din Europa și, pe lângă Lufthansa, deține Austrian, Swiss, Eurowings și Brussels Airlines. [...]
Biletele CFR s-au scumpit cu 24,40% într-un an, peste ritmul inflației, ceea ce apasă direct costul navetei și al mobilității interne , potrivit unei analize publicate de Economedia , pe baza datelor Institutului Național de Statistică (INS) . Creșterea este raportată pentru martie 2026 față de martie 2025 și este cea mai mare din categoria serviciilor. În același interval, rata anuală a inflației a fost de 9,87% în martie 2026, după 9,3% în februarie, iar inflația anuală s-a menținut peste 9% pentru a opta lună consecutiv, conform INS. Cum se poziționează scumpirea biletelor de tren față de alte servicii Datele INS citate în analiză arată că, în martie 2026 față de martie 2025, după biletele CFR (+24,40%), au urmat alte creșteri importante de prețuri în servicii, între care: apă, canal și salubritate: +15,49%; igienă și cosmetică: +14,12%; alte servicii cu caracter industrial: +15,68%; reparații auto: +13,55%; confecționat și reparat încălțăminte și îmbrăcăminte: +13,91%; chiriile: +8,26%; asistență medicală: +12,26%; transport urban: +8,88%; transport interurban rutier: +9,48%. Unde au scăzut prețurile și ce alte modificări apar în statistici Singura scădere de preț din categoria serviciilor a fost consemnată la tarifele serviciilor aeriene, care s-au redus cu 7,49% față de perioada similară a anului anterior. Totodată, tarifele serviciilor poștale au crescut cu 9,79% în martie 2026 față de martie 2025, după ce în lunile anterioare înregistraseră reduceri. INS a inclus începând cu 2026 jocurile de noroc în calculul IPC (Indicele Prețurilor de Consum) , acestea având o creștere de 1,50% în martie față de februarie și de 5,78% față de decembrie 2025. [...]
O nouă grevă a piloților Lufthansa riscă să perturbe operațiunile în Germania luni și marți , cu efect direct asupra zborurilor de pasageri și cargo ale grupului, potrivit Mediafax . Sindicatul piloților de la Lufthansa (VC – Vereinigung Cockpit) a anunțat sâmbătă acțiunea de protest, pe fondul disputelor privind pensiile și salariile angajaților. Greva vizează Germania și ar urma să afecteze zborurile operate de Lufthansa, precum și de filialele CityLine și Eurowings, plus divizia de marfă Lufthansa Cargo, conform unui comunicat al sindicatului, citat de Le Figaro. Ce operațiuni sunt vizate și ce excepții au fost anunțate Pe lângă compania-mamă, acțiunea sindicală include explicit: Lufthansa CityLine; Eurowings; Lufthansa Cargo. VC a precizat însă că, „având în vedere situația actuală din Orientul Mijlociu”, anumite rute nu sunt afectate de grevă: zborurile Lufthansa și Lufthansa CityLine cu plecări din Germania către Azerbaidjan, Egipt, Bahrain, Irak, Israel, Yemen, Iordania, Qatar, Kuweit, Liban, Oman, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite. Contextul conflictului de muncă Ultima grevă a piloților Lufthansa și ai filialelor sale a avut loc în 12 și 13 martie. Președintele VC, Andreas Pinheiro, a acuzat angajatorii că nu au arătat „nicio dorință concretă” de a găsi o soluție în cadrul mai multor conflicte colective și a susținut că, deși sindicatul s-a abținut „în mod deliberat” de la grevă în perioada sărbătorilor de Paște, „nu au fost făcute propuneri serioase”. De ce contează Pentru Lufthansa, o grevă care include atât zborurile de pasageri, cât și operațiunile de cargo înseamnă risc operațional ridicat pe termen scurt: anulări, reprogramări și perturbări în lanț, în special pe plecările din Germania. În paralel, sindicatul lasă deschisă opțiunea evitării grevei dacă apar „oferte negociabile”, ceea ce indică faptul că următoarele ore rămân relevante pentru o posibilă deblocare a negocierilor. [...]
Scumpirea propusă a metroului până la 7 lei/călătorie riscă să amplifice presiunea pe subvențiile publice și să declanșeze un val de majorări în transportul din București , într-un moment în care finanțarea Metrorex este deja puternic dependentă de bugetul de stat, potrivit Ziarul Financiar . Propunerea de creștere a tarifelor a fost votată sâmbătă în Consiliul de Administrație al Metrorex, iar decizia finală „urmează să fie analizată de autorități”. Ciprian Șerban a declarat că măsura va fi evaluată din perspectiva sustenabilității. În paralel, nemulțumirea publică a crescut rapid: o petiție inițiată de SENS pe platforma Declic, adresată Metrorex, Guvernului și Ministerului Transporturilor, a strâns peste 11.500 de semnături. Inițiatorii susțin că scumpirea lovește mai ales persoanele vulnerabile, în context economic dificil și pe fondul măsurilor de austeritate. Ce se schimbă la tarife și de ce contează Noua propunere vizează creșterea prețului unei călătorii cu metroul de la 5 lei la 7 lei, începând din mai 2026. În ianuarie 2025, tariful urcase deja de la 3 lei la 5 lei, justificarea de atunci fiind „echilibrarea bugetului” și reducerea cheltuielilor de exploatare. Consultantul economic Adrian Negrescu avertizează că o asemenea succesiune de scumpiri „nu are precedent” în transportul public din România și ar trebui susținută de o motivație economică solidă, reflectată în calitatea serviciilor. „Vorbim despre o scumpire succesivă fără absolut niciun precedent pe piaţa transporturilor de călători din România. (…) O majorare tarifară de o asemenea amploare ar trebui să fie susţinută de o motivaţie economică solidă şi vizibilă în calitatea serviciilor” Presiunea bugetară: subvenții mari, structură de costuri contestată În material se arată că veniturile din bilete și abonamente sunt insuficiente pentru funcționarea sistemului, iar Metrorex se bazează anual pe subvenții de la bugetul de stat care depășesc 700–800 de milioane de lei. Datele bugetare din 2025 indică o structură de cheltuieli dominată de costurile cu personalul: 37,95% din buget (aprox. 1,05 miliarde de lei) pentru salarii și sporuri, sumă mai mare decât totalul cheltuielilor de exploatare; 25,07% din buget (aprox. 697 de milioane de lei) pentru bunuri și servicii esențiale (energie, mentenanță, piese de schimb). Negrescu susține că, în practică, călătorii se confruntă cu aglomerație, trenuri vechi fără aer condiționat și întârzieri în livrarea noilor garnituri, ceea ce pune sub semnul întrebării legătura dintre scumpire și îmbunătățirea serviciilor. Efect de contagiune: și STB ia în calcul scumpiri La scurt timp după apariția informațiilor despre scumpirea metroului, Societatea de Transport București (STB) a anunțat că ia în calcul majorarea tarifului de la 3 lei la 5 lei/călătorie, proiect discutat în Adunarea Generală a Acționarilor. Reprezentanții STB afirmă că măsura nu ar aduce neapărat venituri suplimentare, deoarece diferența ar fi compensată prin subvenția oferită de Primăria Capitalei, însă ar îmbunătăți fluxul de numerar. Decizia finală nu a fost adoptată. În perioada următoare, miza se mută pe analiza autorităților asupra propunerii Metrorex și pe modul în care eventualele majorări vor fi justificate public, inclusiv prin raportare la calitatea serviciilor și la impactul bugetar al subvențiilor. [...]
