Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Proiectul de lege pentru transportul alternativ păstrează „comodatul”, mecanism acuzat că alimentează evaziunea, într-o piață de cel puțin 1 miliard de euro pe an (aprox. 5 miliarde lei), potrivit unei investigații HotNews, bazată pe informații și estimări prezentate de site-ul de investigații Snoop și pe date din domeniu.
Miza este una de reglementare și venituri bugetare: în timp ce statul încearcă să „strângă” zona ridesharing-ului (transport alternativ), forma actuală a legii ar menține contractele de comodat – o soluție juridică prin care mașinile pot fi folosite fără a fi trecute efectiv pe firmă – despre care sursa susține că a fost folosită pentru a evita fiscalizarea și pentru a muta rapid flote între entități.
Potrivit datelor citate, în 2025 existau peste 100.000 de ecusoane Bolt și Uber, conform Autorității Rutiere Române (ARR), informație preluată de ZF. În același timp, Snoop indică, pe baza unor surse din domeniu, că ar fi:
Estimarea de piață citată în material, realizată pentru Snoop de Alexandru Ecea (consilier financiar specializat în ridesharing), pornește de la 80.000 de șoferi atestați, 12 curse/zi, 20 lei/cursă și 300 de zile lucrate/an, rezultând 5,760 miliarde lei (aprox. 1,152 miliarde euro).
Un șofer intervievat de Snoop, Rareș Dima (Constanța), susține că statul ar fiscaliza „cel mult 20%” din banii generați în domeniu, restul fiind pierdut prin evaziune și concurență neloială. El afirmă că a renunțat să lucreze prin flote și și-a făcut PFA, depunând sesizări la DNA și ANAF.
Investigația descrie un tipar în care firme-fantomă folosesc comodatul pentru a evita înregistrarea mașinilor pe companie, ceea ce ar permite mutarea rapidă a flotelor. Aceste entități ar avea sedii fictive și administratori greu de identificat, iar când apar probleme, ar fi înființate alte firme, reluându-se ciclul.
În plan politic, HotNews notează că mai mulți parlamentari PSD, inclusiv fostul ministru al Transporturilor Ciprian Șerban, sunt inițiatori ai legii care ar trebui să reglementeze ridesharing-ul, iar forma ei actuală include în continuare comodatul, deși acesta este reclamat ca facilitator al evaziunii.
Materialul amintește dosarul în care a fost arestat șeful ARR, Cristian Anton, după un denunț al unor șoferi care au reclamat la DNA că li s-ar fi cerut o mită de 700 de euro pentru obținerea unui atestat Uber. În același context, HotNews descrie cazul ca parte dintr-un „lanț” în care zona de control, autorizare și bani ar fi conectată politic.
Pe partea de verificări fiscale, o persoană implicată în discuții la Ministerul Transporturilor și Guvern afirmă (sub anonimat) că în ultimii ani ar fi fost dovedite peste 200 milioane de euro evaziune, dar doar pe o parte din piață, susținând că ar fi fost verificate circa 10% dintre societățile din domeniu.
Șeful Antifraudă, Tudor Rudău, a declarat la Digi24 (7 octombrie) că în 2025 și „până la această dată” au fost constatate prejudicii de 370 milioane lei, iar estimările ar putea depăși 500 milioane lei (aprox. 100 milioane euro), potrivit informațiilor redate în articol.
Dacă proiectul de lege rămâne în forma care păstrează comodatul, riscul semnalat în investigație este ca statul să conserve o portiță folosită pentru a ascunde flote și a evita taxele, într-o piață mare, cu zeci de mii de mașini și entități juridice. În paralel, controalele și suspendările punctuale de firme nu ar rezolva problema de fond, dacă mecanismul legal care permite „rotirea” rapidă a vehiculelor și a firmelor rămâne neschimbat.
(Investigația este realizată de Snoop, iar continuarea este publicată aici: Snoop.)
Recomandate
Sea Legend testează comercial Ruta Maritimă de Nord ca alternativă mai rapidă la Suez , prin lansarea unui serviciu regulat de transport containere China–Europa, într-o fereastră sezonieră de șapte săptămâni, potrivit Economica . Compania a mai operat în 2025 o cursă directă pe ruta arctică de-a lungul coastelor rusești (NSR), cu plecare din Ningbo și sosire în Felixstowe în 20 de zile, adică aproximativ jumătate din timpul necesar pe traseul clasic prin Oceanul Indian, Canalul Suez și Marea Mediterană, conform datelor companiei citate de Agerpres. Ce se schimbă operațional: un serviciu săptămânal, dar limitat sezonier Sea Legend intenționează să opereze până pe 3 octombrie un serviciu regulat către Europa, cu plecare în fiecare sâmbătă, pe o perioadă de șapte săptămâni. Nava „Dubai Tower” urmează să plece din Ningbo spre Felixstowe în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit unui angajat al portului Ningbo-Zhoushan, citat de AFP. Fereastra aleasă „corespunde în general perioadei în care sperăm că navele pot să parcurgă traseul fără ajutorul spărgătoarelor de gheață”, arată într-o notă Niels Rasmussen, analist-șef la asociația maritimă Bimco . De ce contează economic: câștig de timp, dar volum marginal Interesul pentru NSR este în creștere: ruta a înregistrat un record de 23 de traversări în 2025, față de 15 în anul precedent, potrivit unei analize Allianz Commercial publicate în iunie. Totuși, impactul imediat asupra fluxurilor comerciale rămâne redus. Conform lui Niels Rasmussen, navele Sea Legend ar urma să transporte sub 0,5% din volumul săptămânal de containere dinspre Asia de Est și de Sud-Est către Europa de Nord. Raportat la întregul an, având în vedere durata de câteva săptămâni a serviciului, acesta ar însemna „mai puțin de 0,1% din volumul anual” transportabil între cele două regiuni. Context: interes strategic și presiune de mediu Alte companii au tranzitat deja Arctica, prima traversare fiind realizată în 2018 de Maersk. În paralel, o parte din industrie evită explicit rutele arctice: CMA CGM și Hapag-Lloyd au semnat un angajament de a le ocoli, inițiativă susținută de ONG-ul Ocean Conservancy, care avertizează că intensificarea traficului în Arctica „prezintă un risc considerabil” pentru mediu. Pe termen mai lung, mai mulți analiști anticipează că Arctica ar putea deveni o cale de tranzit strategică, în special pentru China, care și-a exprimat încă din 2018 ambițiile privind un „drum polar al mătăsii”. În acest moment, însă, serviciul Sea Legend rămâne un test comercial sezonier, cu relevanță mai degrabă operațională și strategică decât una de volum pentru piața de containere Europa–Asia. [...]
Wizz Air își deschide o bază la Brașov și își extinde rețeaua de zboruri , o mutare care consolidează rolul Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav în piața regională și poate crește fluxurile de pasageri, potrivit HotNews . Compania alocă bazei de la Brașov un avion Airbus A321 neo , la trei ani după începerea operațiunilor pe acest aeroport, conform unui comunicat de presă citat de publicație. Din perspectivă operațională, deschiderea unei baze înseamnă, de regulă, capacitate dedicată și o planificare mai stabilă a zborurilor de pe aeroportul respectiv. Rute noi și frecvențe extinse din iarnă Începând cu 17 decembrie, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov: Chișinău (Republica Moldova) Karlsruhe/Baden-Baden (Germania) Barcelona (Spania) Madrid (Spania) Separat, compania anunță și extinderea zborurilor existente către Nürnberg (Germania), începând cu 26 octombrie. Context: creșterea traficului la Brașov Wizz Air operează în prezent 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. În ultimii trei ani, compania a transportat peste 800.000 de pasageri folosind aeroportul din Brașov. În același timp, aeroportul a depășit recent pragul de 1.000.000 de pasageri transportați, un reper care indică o accelerare a utilizării infrastructurii și o bază mai solidă pentru extinderi de rețea. [...]
Republica Moldova taie cu 50% tarifele de tranzit feroviar pentru mărfurile din Ucraina , o măsură menită să atragă volume mai mari și să aducă venituri suplimentare operatorului feroviar de stat, potrivit G4Media . Înțelegerea a fost negociată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de la Chișinău cu omologii din Ucraina, sub supravegherea prim-miniștrilor celor două țări, conform Radio Chișinău, citat de executivul moldovean și transmis de Agerpres. Pe fondul planurilor Ucrainei de a exporta și transporta „până la 6 milioane de tone” în anul agricol 2026 pe rute regionale, Chișinăul urmărește să capteze „circa 10%” din acest volum, oferind reducerea de 50% pentru tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova. Surse guvernamentale moldovene au explicat că astfel de reduceri sunt o practică folosită pentru a atrage volume mari de tranzit și că, chiar și cu tarife diminuate, volumele negociate ar urma să genereze venituri și profituri pentru Calea Ferată din Moldova (CFM) . Guvernul de la Chișinău estimează oportunitatea pentru CFM la „câteva milioane de euro”. Calendarul aplicării și implicații operaționale Părțile au agreat ca noul regim să se aplice „odată cu momentul solicitării”, în intervalul 10 august – sfârșitul anului 2026. În paralel, se lucrează la creșterea capacității CFM pentru o logistică „cât mai eficientă”, fără ca materialul citat să detalieze investițiile sau măsurile concrete. Separat de componenta de marfă, începând cu 17 august va fi modificată ruta trenului Kiev–Chișinău, în baza acordului dintre cele două țări, cu obiectivul de a facilita transferul cetățenilor ucraineni către Aeroportul Internațional Chișinău, potrivit Radio Chișinău. [...]
Wizz Air își consolidează operațiunile la Brașov prin deschiderea unei baze și alocarea unei aeronave , mișcare care extinde oferta de zboruri și crește capacitatea disponibilă de pe Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, potrivit Economedia . Compania lansează patru rute noi din decembrie și extinde operarea pe o rută existentă din octombrie. Noua bază de la Brașov devine a zecea bază operațională a Wizz Air din România, odată cu alocarea unei aeronave în iarna viitoare. Din perspectivă operațională, o bază locală înseamnă, în mod tipic, mai multă flexibilitate în programare și o capacitate mai stabilă pentru rutele deservite (fără ca articolul să detalieze explicit aceste efecte). Rutele noi și extinderea operării Din 17–20 decembrie 2026, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov, iar din 26 octombrie 2026 extinde zborurile către Nürnberg: Brașov – Chișinău : marți, joi, sâmbătă, de la 99 lei , din 17 decembrie 2026 Brașov – Barcelona : luni, vineri, de la 159 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Madrid : miercuri, duminică, de la 159 lei , din 20 decembrie 2026 Brașov – Karlsruhe/Baden-Baden : luni, vineri, de la 139 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Nürnberg (extindere operare): luni, vineri, de la 139 lei , din 26 octombrie 2026 Ce înseamnă pentru oferta de pe aeroport Odată cu aceste adăugiri, Wizz Air ajunge la 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Compania operează la Brașov din august 2023 și spune că a transportat de atunci peste 800.000 de pasageri . La nivel național, Wizz Air operează 231 de rute de la 14 aeroporturi din România , conectând 83 de destinații din 26 de țări , conform aceleiași surse. „Suntem încântați să ne extindem și mai mult prezența în Brașov prin alocarea unei aeronave moderne Airbus A321neo , lansarea mai multor rute și aducerea numărului total de conexiuni WIZZ la 15”, a spus András Radó, Head of Communications la Wizz Air. [...]
Ministerul Transporturilor a pornit selecția pentru noi conduceri la cinci companii-cheie din subordine , o mișcare cu miză directă pe guvernanța corporativă și pe modul în care sunt cheltuiți banii publici în infrastructură și transport, potrivit Economedia . Anunțul a fost făcut de ministrul interimar Radu Miruță , care spune că demersul este derulat împreună cu secretarul de stat Horațiu Cosma și echipa din minister. Ce companii sunt vizate Procedurile de selecție vizează conducerile executive ale: CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) CFR SA (administratorul rețelei feroviare) CFR Călători Metrorex Miza: selecție pe o lege „imperfectă”, dar cu presiune pe profesionalizare Miruță afirmă că cadrul legal după care se fac selecțiile pentru managementul companiilor de stat are „vulnerabilități” și „lasă portițe”, însă susține că rezultatul depinde de voința politică de a numi specialiști. „Știu că legea după care se fac aceste selecții nu este perfectă. Lasă portițe și trebuie îmbunătățită. Dar o lege imperfectă nu este o scuză pentru a face alegeri proaste. Dacă există voință și bună-credință, putem selecta profesioniști care să conducă aceste companii pentru cetățeni, nu pentru interese de partid; oameni care să trateze fiecare leu din banul public ca pe ceea ce este: banii românilor.” Context invocat: ratingul Moody’s și agenda de reforme Lansarea selecției este pusă de ministru în legătură cu reconfirmarea ratingului de țară al României de către Moody’s, despre care spune că validează deciziile de eficientizare a cheltuielilor și reformele din ultimul an. În acest context, Miruță susține că România trebuie să continue reformele și să reducă „risipa și privilegiile nejustificate”. „Agenția Moody’s a menținut ratingul de țară al României. Este încă o confirmare că deciziile dificile luate în ultimul an au fost necesare. (...) România trebuie să continue reformele, să elimine risipa și privilegiile nejustificate și să corecteze nedreptățile acumulate în ani. Când spun „reforme”, nu vorbesc despre un concept abstract. Reforma se face decizie cu decizie.” [...]
Escaladarea atacurilor în Marea Neagră împinge în sus costurile de transport și asigurare , cu efect direct asupra fluxurilor de cereale și petrol din regiune, într-un moment în care rutele maritime globale sunt deja sub presiune, potrivit Economica . Marea Neagră este o rută-cheie pentru exporturile de cereale, țiței și produse rafinate, iar în ultimele săptămâni Rusia și Ucraina și-au intensificat atacurile reciproce asupra facilităților de export agricol și a navelor comerciale. În paralel, Ucraina a crescut atacurile asupra petrolierelor implicate în comerțul cu petrol al Rusiei, ceea ce adaugă un nou „punct de presiune” pe piețele de mărfuri, deja afectate de perturbări în Orientul Mijlociu. „Consecințele… sunt deja vizibile pe piețele agricole globale.” Declarația aparține lui Kayoko Gotoh, directoare în cadrul departamentelor ONU pentru afaceri politice și operațiuni de menținere a păcii, într-o sesiune a Consiliului de Securitate , unde a avertizat și că „nu trebuie să permitem ca această spirală periculoasă de escaladare să continue”. Costuri mai mari pentru armatori: tarife zilnice și prime de război în creștere Creșterea riscurilor de securitate se vede deja în costurile operaționale ale transportului maritim. Estimările de piață indică faptul că tarifele medii zilnice pentru petrolierele din Marea Neagră au depășit 300.000 de dolari pe zi (aprox. 1,38 milioane lei), de la puțin peste 200.000 de dolari pe zi (aprox. 920.000 lei) cu o săptămână înainte. În același timp, costurile asigurării împotriva riscului de război pentru escală în terminalele din Marea Neagră au urcat până la 2% din valoarea navei, de la circa 1% cu două săptămâni în urmă, potrivit surselor din asigurări citate în material. Chiar și variații aparent mici se traduc în „sute de mii de dolari” costuri suplimentare pentru fiecare voiaj. Efecte în lanț: exporturi mai lente și rute alternative sub capacitate Escaladarea afectează deja fluxurile comerciale. Grupul rus de transport maritim FESCO a anunțat că suspendă comenzile noi de transport prin Marea Neagră, după ce una dintre navele sale a fost lovită într-un atac ucrainean cu dronă. Pe segmentul agricol, Rusia a intensificat atacurile asupra navelor civile și infrastructurii portuare din jurul hubului Odesa, prin care sunt exportate peste 90% din produsele agricole ale Ucrainei. Produsele agricole rămân principala sursă de venit din export a Ucrainei, iar Kievul caută rute alternative, însă ministrul agriculturii Vitali Koval a declarat pentru Reuters că acestea nu vor ajunge la capacitate maximă până la sfârșitul lunii august și vor gestiona doar aproximativ jumătate din volumul transportat în mod normal prin porturile de la Marea Neagră. În plus, activitatea de transport maritim în Marea Azov a fost restricționată din 10 iulie, afectând în principal portul rus de cereale de la Taman, potrivit unor surse din comerț. Exporturile de cereale continuă din Novorossiisk și Tuapse, dar într-un ritm mai lent decât înainte. Presiune și pe exporturile de petrol: CPC, vulnerabilitate regională Atacurile ucrainene din iulie asupra petrolierelor au deteriorat mai multe nave și au dus la suspendarea temporară a operațiunilor de încărcare la Novorossiisk și la terminalul Consorțiului Conductei Caspice (CPC), principala poartă de export pentru țițeiul kazah. Brokerul de nave BRS avertizează că CPC este o rută critică pentru Kazahstan, gestionând aproximativ 80% din exporturile de țiței ale țării, astfel că orice întrerupere prelungită poate deveni o problemă pentru fluxurile regionale de aprovizionare. Într-un scenariu în care volumele din Marea Neagră rămân la nivelurile reduse din ultimele două săptămâni, Niels Rasmussen, analist-șef pe transporturi în cadrul asociației BIMCO, estimează că volumele globale ale petrolierelor care transportă țiței ar putea scădea cu 3%, într-o piață care „se confruntă deja cu provocări”. [...]
