Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Grupul Grampet a înființat Leon Railways, un nou operator feroviar de transport călători în România, potrivit informațiilor publicate de Economica.net. Noua companie are ca obiect principal de activitate transportul de pasageri pe calea ferată și are sediul în Sectorul 1 din București.
Conform datelor din Monitorul Oficial, administratorul firmei este Marius Mihai. Deocamdată, nu a fost anunțată data la care Leon Railways va începe efectiv operarea curselor și nici rutele vizate.
Lansarea noului operator vine în contextul în care grupul controlat de Gruia Stoica a prezentat, anul trecut, trenul diesel „Leon”, primul tren de acest tip fabricat în România după aproape 80 de ani. Garnitura este destinată transportului de călători pe distanțe medii și a efectuat cursa inaugurală pe ruta București Nord – București Băneasa.
În România, ultimele trenuri diesel produse local au fost cele din seria Malaxa, fabricate până în 1942, unele dintre acestea fiind încă în circulație pe liniile neelectrificate.
Pe lângă trenul Leon, grupul Grampet a achiziționat și rame diesel IC4 din Danemarca, fabricate între 2005 și 2013 de compania italiană AnsaldoBreda. Trenurile au o capacitate de aproximativ 200 de locuri.
Electroputere VFU Pașcani, parte din grup, ar urma să asigure omologarea și mentenanța acestora, în vederea introducerii în circulație pe piața din România.
Intrarea Leon Railways pe segmentul transportului feroviar de călători ar putea intensifica concurența într-un sector dominat de operatori deja consacrați, într-un moment în care modernizarea materialului rulant și extinderea serviciilor sunt esențiale pentru atragerea pasagerilor.
Recomandate
Blocajul celor 21 de trenuri PESA riscă să se transforme într-un cost operațional prelungit , pe fondul unei dispute contractuale legate de mentenanță: fostul șef al Autorității pentru Reformă Feroviară (ARF) , Claudiu-Marinel Mureșan, susține că producătorul polonez nu a livrat „ce a promis”, în condițiile în care facilitățile dedicate nu ar fi fost realizate, potrivit Economica . Mureșan afirmă că, dincolo de livrarea trenurilor, contractul ar fi inclus și mentenanța, inclusiv construirea și dotarea halelor dedicate înainte de recepția primului tren. Într-o postare pe Facebook, el rezumă situația astfel: „În acest contract nu s-au cumpărat doar trenuri. S-a cumpărat și mentenanță, inclusiv construirea halelor dedicate. Halele trebuiau construite și dotate înainte de recepția primului tren. Realitatea arată cam așa: În același mesaj, fostul șef al ARF respinge explicația „birocrației” invocată de ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, și susține că problema ar fi una de livrare incompletă a obligațiilor asumate. Disputa: mentenanță prin construcție sau prin închiriere Ministrul interimar Radu Miruță a declarat că a cerut o clarificare juridică privind modul în care poate fi îndeplinită obligația de mentenanță: dacă aceasta poate fi „bifată” prin închirierea unor depouri existente sau dacă este obligatorie construirea unei facilități noi. Potrivit explicațiilor sale, contractul ar lăsa loc de interpretare, iar ministerul urma să primească o analiză juridică. În funcție de concluzie, Miruță indică două scenarii: dacă închirierea este acceptată contractual, situația s-ar putea închide rapid; dacă este necesară construirea de la zero (și aceasta nu este realizată), ministerul ia în calcul modificarea contractului „cu înțelegerea ambelor părți”, pentru a debloca trenurile. Context: trenuri livrate, dar neintroduse în circulație În paralel, reprezentanții PESA și ai structurilor responsabile din domeniul feroviar au fost invitați la o discuție, după ce ministrul a spus că a găsit „21 de trenuri noi-nouțe” care stau de luni bune nefolosite. Separat, Claudiu-Marinel Mureșan a fost eliberat din funcția de președinte al ARF, la cerere, prin decizia premierului Ilie-Gavril Bolojan nr. 157, publicată în Monitorul Oficial la 29 aprilie 2026, conform unei informări anterioare a Economica. Ce urmează Deznodământul depinde de analiza juridică anunțată de ministrul interimar: dacă obligația de mentenanță poate fi îndeplinită prin închiriere sau dacă va fi nevoie de renegocierea contractului. Până atunci, trenurile rămân indisponibile pentru trafic, iar blocajul se mută din zona tehnică în cea contractuală. [...]
Platforma eLicitatiiANAF a atras aproape 5 milioane de vizite în prima lună , un semnal că digitalizarea vânzării bunurilor sechestrate începe să schimbe practic modul în care statul își valorifică activele, potrivit Wall-Street . Datele ANAF indică o utilizare intensă încă din primele săptămâni, cu tranzacții și interes concret pentru bunuri de valoare mare, inclusiv imobiliare și auto. Până la 29 aprilie 2026, ora 16:00, platforma a înregistrat 4.783.929 de vizitatori, dintre care 705.896 de utilizatori unici, și 48.522.470 de accesări. În aceeași perioadă au fost publicate 1.300 de licitații, dintre care 86 au fost în faza de licitare efectivă. Cum se intră în licitații și de unde vin bunurile Consultarea bunurilor scoase la licitație este posibilă și fără cont în Spațiul Privat Virtual (SPV), însă participarea la licitații este condiționată de deschiderea unui cont în SPV, conform reglementărilor aplicabile. Bunurile listate provin din: executări silite pentru recuperarea obligațiilor fiscale neachitate; măsuri dispuse în materie penală, în baza hotărârilor judecătorești; bunuri intrate, potrivit legii, în proprietatea statului. Tranzacțiile de vârf din prima lună: apartament, ceas elvețian, teren ANAF indică trei bunuri de mare valoare care au atras interes prin plata taxei de participare, iar pentru două dintre ele au fost depuse și oferte. Cele mai scumpe exemple menționate: Apartament în București (Sector 2, Bd. Dacia nr. 72), 3 camere și dependințe : preț de evaluare și pornire 1.660.736 lei, scutit de TVA; taxă de participare 166.073,60 lei. A fost înregistrată o ofertă la nivelul prețului de pornire. Ceas elvețian de lux din platină : preț de pornire și evaluare 84.700 lei (TVA inclus); taxă de participare 8.470 lei. A fost depusă o ofertă la nivelul prețului de pornire. Teren agricol extravilan arabil de 1.700 mp : a fost achitată taxa de participare, însă până la momentul raportării nu era înregistrată o ofertă. Unde se vede cererea: auto de lux și imobiliare În topul interesului, ANAF plasează licitațiile pentru bunuri auto de lux și imobiliare , inclusiv apartamente în ansambluri rezidențiale și autoturisme precum BMW X3/X6, Volkswagen Touareg, Audi Q7 sau Ferrari F131. Instituția leagă interesul ridicat și de faptul că unele bunuri ar fi aparținut unor persoane publice cunoscute, în condiții de „transparență și acces public”. Pe termen scurt, miza operațională pentru ANAF este menținerea funcționării platformei la un volum mare de trafic și conversia interesului (vizite și accesări) în participare efectivă și oferte, mai ales în licitațiile cu valori ridicate. [...]
Portul Constanța are proiecte de peste 500 milioane euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în implementare , mizând pe extinderea capacităților logistice și pe rolul de nod regional pentru transport de mărfuri și energie, potrivit Antena 3 . Miza economică este creșterea fluxurilor printr-o infrastructură mai robustă, într-un context în care războiul din Ucraina a schimbat rutele comerciale din regiunea Mării Negre. În cadrul unei conferințe dedicate rolului portului, Mihai Teodorescu, director general al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime Constanța, a spus că investițiile aflate acum în derulare depășesc 500 de milioane de euro și a indicat și o direcție de consolidare regională prin colaborări și achiziții. Investiții și parteneriate: portul își extinde rolul regional Teodorescu a menționat semnarea unui protocol „foarte important” legat de un memorandum de colaborare între Portul Constanța și „PORTUl lIEC” (denumirea apare astfel în textul sursei, fără alte detalii). Tot el a plasat strategia în contextul unei proceduri de licitație internațională la care a participat Guvernul României, prin compania portuară, pentru achiziționarea Portului Giurgiulești. Energie: Oil Terminal își adaptează infrastructura la cererea din regiune Oil Terminal, operator cu șapte dane în Portul Constanța, a detaliat investiții făcute după izbucnirea războiului din Ucraina. CEO-ul Sorin Viorel Ciutureanu a spus că: Dana 79, o dană de mare adâncime, a fost adaptată astfel încât să poată descărca și motorină, nu doar țiței; anul trecut, pentru prima dată în Portul Constanța, au fost descărcate nave cu 110.000 de tone de motorină; a fost finalizat un rezervor de 10.000 de metri cubi destinat metanolului; compania se află într-o procedură de licitație pentru construcția unui terminal de bitum. Calea ferată: miza este capacitatea și electrificarea liniilor din port Pe componenta de transport feroviar, Daniel Apostolache, director general Carpatica Feroviar, a declarat că a fost semnat un memorandum de cooperare cu Administrația Căilor Ferate din Azerbaidjan, vizând preluarea containerelor prin România și Portul Constanța pentru tranzit către Europa. El a mai spus că sunt pregătiri pentru aderarea Carpatica Feroviar la Middle Corridor și că estimează un spor de aproximativ 300% (sursa nu precizează baza de raportare a acestei creșteri). Din partea CFR SA, Radu Urziceanu (Direcția Strategie, Reglementări și Reprezentare Externă) a afirmat că există în plan investiții de circa 1 miliard de euro în infrastructura feroviară din port, cu obiective precum creșterea capacității de primire și expediere a trenurilor și electrificarea liniilor, în patru etape. [...]
Metrorex ar putea recupera circa 60 de milioane de euro (aprox. 300 milioane lei) din penalități neîncasate de la Alstom, o sumă de cinci ori mai mare decât venitul estimat din scumpirea biletelor , potrivit ministrului interimar al Transporturilor, Radu Miruță , citat de Economica . Miza este una de impact financiar direct: înainte de a transfera costuri către călători, compania ar avea de urmărit venituri contractuale care, susține ministrul, au fost lăsate în nelucrare luni la rând. Miruță a spus că, la o primă verificare, a identificat „60 de milioane de euro” bani neîncasați din penalități pentru întârzierea unui contract al Metrorex, cel privind trenurile Alstom. Potrivit declarațiilor sale, emiterea facturii de penalități ar fi fost întârziată nouă luni, deși ar fi trebuit făcută „de a doua zi”, iar după emitere „nu s-a mai făcut niciun pas”. Penalități versus scumpirea biletelor: unde se pierde mai mult Ministrul interimar a criticat ideea compensării unor pierderi prin majorarea tarifelor plătite de călători, în condițiile în care, susține el, nu s-au făcut diligențele pentru recuperarea sumelor datorate prin contract. „Doar de aici sunt de cinci ori mai mulți bani decât s-ar fi obținut din creșterea acestui bilet”, a declarat Radu Miruță. El a invocat și un raport al Corpului de Control, despre care a spus că a fost înaintat pe 29 ianuarie și că, până la 29 aprilie, „nu s-a făcut nimic” în legătură cu recuperarea banilor. Metrorex: penalitățile sunt contestate în instanță Metrorex a declarat la începutul lunii aprilie, pentru Economica, că valoarea penalităților imputate Alstom ajunsese la 62 de milioane de euro (aprox. 310 milioane lei) și că plata acestora este „disputată în instanță”. Compania a precizat că va încerca, „prin aplicarea prevederilor contractuale și legale aplicabile”, să obțină finalizarea obiectului contractului. Consecințe de guvernanță: convocarea CA pentru demiterea directorului general Pe fondul acestor constatări, Miruță a anunțat convocarea Consiliului de Administrație al Metrorex în vederea demiterii directorului general Mariana Miclăuș, invocând „neîndeplinirea indicatorilor de performanță”. Context: contractul pentru trenurile Alstom de pe Magistrala 5 Metrorex a semnat în 2020 contractul pentru 13 trenuri de metrou Alstom destinate Magistralei 5; valoarea contractului depășește 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei). Trenurile sunt aduse din Brazilia și se află în teste, furnizorul având obligația obținerii agrementului tehnic feroviar înainte de introducerea în circulație cu călători, conform explicațiilor oferite publicației de reprezentanții Metrorex. [...]
Scumpirea biletului de metrou de la 1 mai este suspendată pentru două luni , după ce ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță (USR), a semnat ordinul prin care amână majorarea de la 5 la 7 lei și a anunțat măsuri de control și schimbare a conducerii Metrorex , potrivit G4Media . Ordinul trimite scumpirea „deocamdată” cu două luni, până la 1 iulie. În paralel, Miruță a anunțat că va convoca Consiliul de Administrație al Metrorex, prin AGA, pentru încetarea contractului de mandat al directorului general, Mariana Miclăuș, invocând nerespectarea indicatorilor financiari negociați cu Ministerul și acceptați, dar nerealizați. Impactul financiar invocat: 59 milioane lei/an, dar „alternative” din reorganizare Ministrul a spus că venitul suplimentar estimat din creșterea tarifului ar fi fost de 59 milioane lei pe an, adică aproape 2,5% din bugetul Metrorex. În argumentația sa, Miruță a indicat că a căutat „alternative” pentru a compensa suma din reorganizarea activității, în loc ca diferența să fie acoperită de călători. Nereguli semnalate la Metrorex și controale anunțate În declarațiile prezentate, Miruță a enumerat o serie de probleme pe care spune că le-a identificat, între care: 60 milioane euro (aprox. 300 milioane lei) „bani neîncasați din penalități” la un contract; neînchirierea spațiilor comerciale din stații; contracte de publicitate atribuite fără procedură competitivă; utilizarea gratuită de către o companie a unor depouri și clădiri ale Metrorex; baza sportivă de la Ciurel folosită de sindicat pentru închiriere, fără contract în vigoare (un contract ar fi expirat „de mult”); parcarea de la Străulești, unde ar exista pierderi de 4 milioane lei/an și care ar fi administrată de soțul directorului general; „triplarea salariilor” în ultimii 10 ani și un număr de angajați despre care susține că este de 1,5 ori mai mare decât la rețeaua de metrou din Viena, deși aceasta ar fi de două ori mai mare. Ministrul a mai anunțat trimiterea Corpului de control la Consiliul de Administrație pentru a cuantifica valoarea prejudiciului legat de utilizarea unor bunuri ale companiei și pentru a opri modul în care sindicatul ar încasa bani pentru bunuri ale Metrorex. Totodată, a spus că au fost demarate proceduri pentru închirierea spațiilor comerciale „respectând toate regulile”. Ce tarife urmau să intre în vigoare de la 1 mai Conform tarifelor care ar fi urmat să se aplice de la 1 mai, o călătorie ar fi crescut de la 5 lei la 7 lei, iar: două călătorii: 14 lei (de la 10 lei); cartelă 10 călătorii: 55 lei (de la 40 lei); abonament 24 de ore: 18 lei (de la 12 lei); abonament săptămânal: 60 lei (de la 45 lei); abonament lunar: 140 lei (de la 100 lei); abonament 6 luni: 700 lei (de la 500 lei); abonament anual: 1.300 lei (de la 900 lei). Miruță a mai spus că a discutat situația cu premierul Ilie Bolojan. Articolul este prezentat ca „știre în curs de actualizare”, iar detalii suplimentare despre pașii următori ai procedurilor anunțate nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Dan Air își extinde operațiunile comerciale din București prin introducerea a patru destinații în programul de vară, o mișcare care îi lărgește rețeaua pe piețe din Orientul Mijlociu și Caucaz, potrivit Profit . Din 1 iulie 2026, compania va zbura către Amman (Iordania), Erevan (Armenia) și Tbilisi (Georgia). În același timp, Aleppo (Siria) devine destinație permanentă în programul de zbor. Aleppo devine rută permanentă, cu miză operațională Transformarea Aleppo într-o destinație permanentă vine la aproximativ un an de la începerea operațiunilor Dan Air în Siria. În aceste condiții, compania ar urma să devină singurul operator aerian din Uniunea Europeană care efectuează zboruri în paralel către două orașe siriene: Damasc și Aleppo, conform informațiilor publicate. Ce urmează: rute suplimentare în plan Pe lângă destinațiile introduse în programul de vară, Dan Air vizează și deschiderea unor rute către: Baghdad Baku Cairo Beirut Publicația nu oferă un calendar pentru aceste rute, astfel că momentul lansării lor rămâne neprecizat. [...]
