Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Guvernul vrea să transforme Poșta Română într-un nod logistic, cu cargo aerian și terminale multimodale, potrivit programului de guvernare prezentat de premierul desemnat Adrian Veștea, relatează Agerpres. Miza operațională este extinderea rolului companiei de stat dincolo de serviciile poștale, prin conectarea mai bună a regiunilor la fluxurile internaționale de mărfuri.
În document este menționată dezvoltarea unei divizii de cargo aerian a Poștei Române, alături de continuarea clarificării statutului juridic al patrimoniului imobiliar al companiei. Textul nu oferă, însă, detalii despre calendar, bugete sau modelul de implementare.
Programul prevede „consolidarea logistică în regiune” prin interconectarea regiunilor României la fluxul internațional de mărfuri, prin înființarea de terminale multimodale de tip cargo aerian de către Poșta Română. În practică, un terminal multimodal înseamnă un punct de transfer între mai multe tipuri de transport (de exemplu, rutier și aerian), pentru a accelera și standardiza manipularea mărfurilor.
Totodată, este enunțată intenția de creștere semnificativă a cotei naționale de piață a Poștei Române în serviciile poștale, fără a fi precizate ținte cantitative.
Pe lângă componenta logistică, programul include măsuri care ar repoziționa Poșta ca rețea de relație cu publicul pentru servicii publice:
În lipsa unor detalii despre finanțare și pași de execuție, rămâne de văzut cum vor fi traduse aceste obiective în proiecte concrete și ce impact bugetar și operațional vor avea asupra Poștei Române și instituțiilor care ar urma să se interconecteze.
Recomandate
Packeta își multiplică de aproape șase ori rețeaua de puncte de ridicare din România , după ce a integrat infrastructura Poștei Române, potrivit Profit . Miza operațională este extinderea rapidă a acoperirii în localități unde curierii comerciali au prezență mai redusă, cu efect direct asupra opțiunilor de livrare pentru magazinele online. Salt de la 1.024 la aproape 6.000 de puncte pick-up Prin integrarea a aproape 5.000 de oficii și puncte poștale, rețeaua de puncte pick-up disponibilă prin Packeta România crește de la 1.024 la aproape 6.000 de unități la nivel național. Extinderea vizează atât livrarea la adresă, cât și preluarea coletelor din puncte pick-up. În paralel, parteneriatul consolidează acoperirea pentru livrarea la adresă: folosind infrastructura Poștei Române, Packeta poate ajunge la peste 11 milioane de adrese unice din toate unitățile administrativ-teritoriale ale României. Ce se schimbă pentru magazinele online și destinatari Pentru comercianți, integrarea înseamnă acces la o infrastructură națională prin aceeași platformă logistică, cu relevanță mai ales pentru livrările în localități mici și comunități cu densitate mai redusă de puncte pick-up comerciale. Pentru destinatari, opțiunile de livrare se extind, cu posibilitatea de a alege între: livrare la adresa indicată; ridicare dintr-un punct pick-up Packeta; preluarea coletului dintr-un oficiu sau punct poștal inclus în rețeaua disponibilă prin Packeta. Capacitatea Poștei și contextul de grup Rețeaua Poștei Române include peste 5.000 de subunități poștale și este susținută de 41 de huburi logistice și de curierat și de peste 1.000 de curse auto regulate zilnic, cu o capacitate totală de sortare de peste 500.000 de colete pe zi la nivelul întregii rețele logistice. La nivel de grup, Packeta operează peste 187.000 de puncte pick-up partenere și peste 12.000 de lockere Z-BOX. Grupul ceh a raportat un an record, cu 184 de milioane de colete livrate în 33 de țări. Investiții și direcții pentru 2026 Packeta operează două hub-uri logistice majore, în București și Oradea, cu roluri diferite în deservirea piețelor regionale. În 2025, investițiile au vizat automatizarea proceselor, optimizarea rutelor și dezvoltarea sistemelor IT, cu impact asupra predictibilității livrărilor și capacității de procesare în perioadele de vârf. Compania lucrează cu peste 1.800 de magazine online și selleri, iar pentru 2026 estimează menținerea unui ritm similar de creștere pe segmentul internațional și majorarea volumelor totale de colete procesate, atât intern, cât și transfrontalier, pe fondul dezvoltării livrărilor cross-border și al optimizărilor logistice după intrarea completă a României în Schengen. [...]
Sea Legend testează comercial Ruta Maritimă de Nord ca alternativă mai rapidă la Suez , prin lansarea unui serviciu regulat de transport containere China–Europa, într-o fereastră sezonieră de șapte săptămâni, potrivit Economica . Compania a mai operat în 2025 o cursă directă pe ruta arctică de-a lungul coastelor rusești (NSR), cu plecare din Ningbo și sosire în Felixstowe în 20 de zile, adică aproximativ jumătate din timpul necesar pe traseul clasic prin Oceanul Indian, Canalul Suez și Marea Mediterană, conform datelor companiei citate de Agerpres. Ce se schimbă operațional: un serviciu săptămânal, dar limitat sezonier Sea Legend intenționează să opereze până pe 3 octombrie un serviciu regulat către Europa, cu plecare în fiecare sâmbătă, pe o perioadă de șapte săptămâni. Nava „Dubai Tower” urmează să plece din Ningbo spre Felixstowe în noaptea de sâmbătă spre duminică, potrivit unui angajat al portului Ningbo-Zhoushan, citat de AFP. Fereastra aleasă „corespunde în general perioadei în care sperăm că navele pot să parcurgă traseul fără ajutorul spărgătoarelor de gheață”, arată într-o notă Niels Rasmussen, analist-șef la asociația maritimă Bimco . De ce contează economic: câștig de timp, dar volum marginal Interesul pentru NSR este în creștere: ruta a înregistrat un record de 23 de traversări în 2025, față de 15 în anul precedent, potrivit unei analize Allianz Commercial publicate în iunie. Totuși, impactul imediat asupra fluxurilor comerciale rămâne redus. Conform lui Niels Rasmussen, navele Sea Legend ar urma să transporte sub 0,5% din volumul săptămânal de containere dinspre Asia de Est și de Sud-Est către Europa de Nord. Raportat la întregul an, având în vedere durata de câteva săptămâni a serviciului, acesta ar însemna „mai puțin de 0,1% din volumul anual” transportabil între cele două regiuni. Context: interes strategic și presiune de mediu Alte companii au tranzitat deja Arctica, prima traversare fiind realizată în 2018 de Maersk. În paralel, o parte din industrie evită explicit rutele arctice: CMA CGM și Hapag-Lloyd au semnat un angajament de a le ocoli, inițiativă susținută de ONG-ul Ocean Conservancy, care avertizează că intensificarea traficului în Arctica „prezintă un risc considerabil” pentru mediu. Pe termen mai lung, mai mulți analiști anticipează că Arctica ar putea deveni o cale de tranzit strategică, în special pentru China, care și-a exprimat încă din 2018 ambițiile privind un „drum polar al mătăsii”. În acest moment, însă, serviciul Sea Legend rămâne un test comercial sezonier, cu relevanță mai degrabă operațională și strategică decât una de volum pentru piața de containere Europa–Asia. [...]
Wizz Air își deschide o bază la Brașov și își extinde rețeaua de zboruri , o mutare care consolidează rolul Aeroportului Internațional Brașov-Ghimbav în piața regională și poate crește fluxurile de pasageri, potrivit HotNews . Compania alocă bazei de la Brașov un avion Airbus A321 neo , la trei ani după începerea operațiunilor pe acest aeroport, conform unui comunicat de presă citat de publicație. Din perspectivă operațională, deschiderea unei baze înseamnă, de regulă, capacitate dedicată și o planificare mai stabilă a zborurilor de pe aeroportul respectiv. Rute noi și frecvențe extinse din iarnă Începând cu 17 decembrie, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov: Chișinău (Republica Moldova) Karlsruhe/Baden-Baden (Germania) Barcelona (Spania) Madrid (Spania) Separat, compania anunță și extinderea zborurilor existente către Nürnberg (Germania), începând cu 26 octombrie. Context: creșterea traficului la Brașov Wizz Air operează în prezent 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. În ultimii trei ani, compania a transportat peste 800.000 de pasageri folosind aeroportul din Brașov. În același timp, aeroportul a depășit recent pragul de 1.000.000 de pasageri transportați, un reper care indică o accelerare a utilizării infrastructurii și o bază mai solidă pentru extinderi de rețea. [...]
Republica Moldova taie cu 50% tarifele de tranzit feroviar pentru mărfurile din Ucraina , o măsură menită să atragă volume mai mari și să aducă venituri suplimentare operatorului feroviar de stat, potrivit G4Media . Înțelegerea a fost negociată de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de la Chișinău cu omologii din Ucraina, sub supravegherea prim-miniștrilor celor două țări, conform Radio Chișinău, citat de executivul moldovean și transmis de Agerpres. Pe fondul planurilor Ucrainei de a exporta și transporta „până la 6 milioane de tone” în anul agricol 2026 pe rute regionale, Chișinăul urmărește să capteze „circa 10%” din acest volum, oferind reducerea de 50% pentru tranzitul pe teritoriul Republicii Moldova. Surse guvernamentale moldovene au explicat că astfel de reduceri sunt o practică folosită pentru a atrage volume mari de tranzit și că, chiar și cu tarife diminuate, volumele negociate ar urma să genereze venituri și profituri pentru Calea Ferată din Moldova (CFM) . Guvernul de la Chișinău estimează oportunitatea pentru CFM la „câteva milioane de euro”. Calendarul aplicării și implicații operaționale Părțile au agreat ca noul regim să se aplice „odată cu momentul solicitării”, în intervalul 10 august – sfârșitul anului 2026. În paralel, se lucrează la creșterea capacității CFM pentru o logistică „cât mai eficientă”, fără ca materialul citat să detalieze investițiile sau măsurile concrete. Separat de componenta de marfă, începând cu 17 august va fi modificată ruta trenului Kiev–Chișinău, în baza acordului dintre cele două țări, cu obiectivul de a facilita transferul cetățenilor ucraineni către Aeroportul Internațional Chișinău, potrivit Radio Chișinău. [...]
Wizz Air își consolidează operațiunile la Brașov prin deschiderea unei baze și alocarea unei aeronave , mișcare care extinde oferta de zboruri și crește capacitatea disponibilă de pe Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav, potrivit Economedia . Compania lansează patru rute noi din decembrie și extinde operarea pe o rută existentă din octombrie. Noua bază de la Brașov devine a zecea bază operațională a Wizz Air din România, odată cu alocarea unei aeronave în iarna viitoare. Din perspectivă operațională, o bază locală înseamnă, în mod tipic, mai multă flexibilitate în programare și o capacitate mai stabilă pentru rutele deservite (fără ca articolul să detalieze explicit aceste efecte). Rutele noi și extinderea operării Din 17–20 decembrie 2026, Wizz Air introduce patru destinații noi din Brașov, iar din 26 octombrie 2026 extinde zborurile către Nürnberg: Brașov – Chișinău : marți, joi, sâmbătă, de la 99 lei , din 17 decembrie 2026 Brașov – Barcelona : luni, vineri, de la 159 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Madrid : miercuri, duminică, de la 159 lei , din 20 decembrie 2026 Brașov – Karlsruhe/Baden-Baden : luni, vineri, de la 139 lei , din 18 decembrie 2026 Brașov – Nürnberg (extindere operare): luni, vineri, de la 139 lei , din 26 octombrie 2026 Ce înseamnă pentru oferta de pe aeroport Odată cu aceste adăugiri, Wizz Air ajunge la 15 rute către șapte țări de la Aeroportul Internațional Brașov-Ghimbav. Compania operează la Brașov din august 2023 și spune că a transportat de atunci peste 800.000 de pasageri . La nivel național, Wizz Air operează 231 de rute de la 14 aeroporturi din România , conectând 83 de destinații din 26 de țări , conform aceleiași surse. „Suntem încântați să ne extindem și mai mult prezența în Brașov prin alocarea unei aeronave moderne Airbus A321neo , lansarea mai multor rute și aducerea numărului total de conexiuni WIZZ la 15”, a spus András Radó, Head of Communications la Wizz Air. [...]
Ministerul Transporturilor a pornit selecția pentru noi conduceri la cinci companii-cheie din subordine , o mișcare cu miză directă pe guvernanța corporativă și pe modul în care sunt cheltuiți banii publici în infrastructură și transport, potrivit Economedia . Anunțul a fost făcut de ministrul interimar Radu Miruță , care spune că demersul este derulat împreună cu secretarul de stat Horațiu Cosma și echipa din minister. Ce companii sunt vizate Procedurile de selecție vizează conducerile executive ale: CNAIR (Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere) CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere) CFR SA (administratorul rețelei feroviare) CFR Călători Metrorex Miza: selecție pe o lege „imperfectă”, dar cu presiune pe profesionalizare Miruță afirmă că cadrul legal după care se fac selecțiile pentru managementul companiilor de stat are „vulnerabilități” și „lasă portițe”, însă susține că rezultatul depinde de voința politică de a numi specialiști. „Știu că legea după care se fac aceste selecții nu este perfectă. Lasă portițe și trebuie îmbunătățită. Dar o lege imperfectă nu este o scuză pentru a face alegeri proaste. Dacă există voință și bună-credință, putem selecta profesioniști care să conducă aceste companii pentru cetățeni, nu pentru interese de partid; oameni care să trateze fiecare leu din banul public ca pe ceea ce este: banii românilor.” Context invocat: ratingul Moody’s și agenda de reforme Lansarea selecției este pusă de ministru în legătură cu reconfirmarea ratingului de țară al României de către Moody’s, despre care spune că validează deciziile de eficientizare a cheltuielilor și reformele din ultimul an. În acest context, Miruță susține că România trebuie să continue reformele și să reducă „risipa și privilegiile nejustificate”. „Agenția Moody’s a menținut ratingul de țară al României. Este încă o confirmare că deciziile dificile luate în ultimul an au fost necesare. (...) România trebuie să continue reformele, să elimine risipa și privilegiile nejustificate și să corecteze nedreptățile acumulate în ani. Când spun „reforme”, nu vorbesc despre un concept abstract. Reforma se face decizie cu decizie.” [...]
