Știri
Știri din categoria Politică
Guvernul Veștea intră în procedura de învestire cu o majoritate incertă, după ce programul de guvernare și lista de miniștri au fost depuse la Parlament, iar PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Cabinetul, potrivit News. Pentru învestire sunt necesare 233 de voturi „pentru”, iar aritmetica parlamentară indică faptul că executivul are nevoie de sprijin din afara partidelor care și-au declarat opoziția.
Premierul desemnat Adrian Veștea a cerut un calendar rapid pentru audierea miniștrilor și votul de învestitură, argumentând că România „nu își mai permite să piardă timp”. El a prezentat cinci priorități imediate, între care accelerarea atragerii fondurilor din PNRR, menținerea încrederii partenerilor și a ratingului de țară, deblocarea proiectelor de investiții și accelerarea proiectelor strategice de securitate (SAFE).
În contextul în care PNL, USR și UDMR au anunțat că nu votează Guvernul Veștea, iar liderii AUR au afirmat în repetate rânduri că nu vor susține învestirea, votul din Parlament rămâne principala necunoscută. În PNL există, totuși, susținători ai Guvernului Veștea, însă numărul lor „se va vedea la vot”, iar președintele PNL Ilie Bolojan a anunțat că liberalii nu se vor afla în sală în momentul votului.
Aritmetica parlamentară prezentată de News indică următoarea distribuție:
Lista depusă la Parlament include miniștri din PNL și PSD, dar și mai mulți independenți, pe care Veștea spune că i-a inclus la solicitarea sa, în discuțiile cu partidele care susțin Guvernul.
În același timp, Alina Gorghiu apare ca vicepremier fără portofoliu în Guvernul Veștea, deși PNL îi cere să-și depună demisia din partid până luni, la ora 12.00, potrivit informațiilor publicate de News.
Veștea a publicat și programul de guvernare, iar documentul depus la Parlament are 80 de pagini, față de 68 de pagini în varianta inițială redactată de premierul desemnat. Documentul este disponibil aici: Programul de guvernare.
Ce urmează depinde de calendarul stabilit de Parlament pentru audieri și de votul de învestitură, în condițiile unei majorități care, la acest moment, nu este confirmată public prin angajamente de vot suficiente.
Recomandate
Negocierile pentru formarea Guvernului intră într-o zonă de „rocadă” condiționată , după ce PSD ar fi dispus să accepte o rotativă la Palatul Victoria cu PNL, dar numai dacă social-democrații conduc primii Executivul, potrivit Antena 3 . Miza imediată este deblocarea unei majorități înaintea consultărilor de luni de la Cotroceni , anunțate de președintele Nicușor Dan, care a spus că va desemna și premierul. Președintele a transmis de la Praga că exclude ca AUR să facă parte din viitorul Guvern și se așteaptă ca partidele din fosta coaliție să negocieze până la consultările de săptămâna viitoare. Contextul este respingerea în Parlament a Guvernului Mureșan, după care Nicușor Dan a cerut partidelor „să-și organizeze ședințe și să vină cu o soluție care să treacă”. Condiția PSD pentru rotativă: să înceapă cu un premier social-democrat Potrivit surselor citate, PSD nu se așteaptă la o „flexibilizare” din partea lui Ilie Bolojan, despre care social-democrații ar spune că este „ghidat de USR”. În același timp, PSD ar fi dispus la concesii, inclusiv acceptarea unei rotative guvernamentale, însă cu o condiție explicită: PSD să fie primul partid care conduce guvernul, urmând ca ulterior să preia o coaliție PNL–USR–UDMR. PSD ar fi luat în calcul și varianta unui premier tehnocrat cu miniștri politici „în jurul PSD”, dar ar exclude propunerea avansată de Kelemen Hunor privind un guvern în care fiecare partid din fosta coaliție să propună tehnocrați. „Noi suntem dispuși la concesii, să deblocăm”, spun sursele citate. Arhitectura voturilor: PSD caută sprijin din mai multe direcții În paralel cu discuțiile despre rotativă, PSD și-a reiterat propunerea de premier: Sorin Grindeanu , președintele partidului. Antena 3 notează însă că, fără un vot din partea PNL sau AUR, PSD ar avea „șanse mici” să treacă un guvern. În acest scenariu, PSD ar încerca să strângă o majoritate din voturi fragmentate în Parlament, inclusiv de la PACE, UPR, POT și neafiliați, iar un guvern PSD ar putea fi susținut și de „aproximativ 16 parlamentari liberali” din tabăra anti-Bolojan, potrivit surselor citate. În ceea ce privește UDMR, surse din PSD indică discuții cu Kelemen Hunor și faptul că poziționarea Uniunii ar putea conta în ecuația viitorului guvern. „Liniile roșii” ale președintelui și pozițiile partidelor Deși Nicușor Dan a trasat „linii roșii”, PSD nu ar exclude discuții cu AUR, potrivit materialului. În același timp, sunt prezentate poziții divergente în zona PNL și USR: Ilie Bolojan (PNL) nu a exclus să susțină un guvern PSD și a spus că PNL va trata „serios” nominalizarea făcută de președinte, într-o declarație la Digi24. Mihai Voicu (PNL) a afirmat că nu se va modifica decizia de a nu participa la guvernare cu PSD: „Este exclus. Nu vom face parte din guvernul PSD sau dintr-un guvern controlat de PSD.” Diana Stoica (USR) a spus că USR nu va vota un guvern PSD sau unul din care să facă parte membri PSD. Pentru AUR, purtătorul de cuvânt Ștefăniță Avrămescu a declarat la Antena 3 că, după declarația președintelui, ar fi „ridicol” ca partidul să vină la consultări cu o propunere de premier. Ce urmează Următorul reper este ziua de luni, când președintele Nicușor Dan a anunțat consultări cu partidele și desemnarea premierului. Până atunci, negocierile se poartă pe două axe: găsirea unei majorități care să treacă de Parlament și definirea formulei de guvernare, inclusiv varianta unei rotative în care PSD ar cere să înceapă mandatul la conducerea Executivului. [...]
PNL lasă deschisă opțiunea unui vot de instalare pentru un guvern PSD , în funcție de numele premierului desemnat și de „interesele României”, potrivit Mediafax . Mesajul vine în plină criză politică, după ce Guvernul Mureșan , susținut de liberali, a fost respins în Parlament. Ilie Bolojan , premier interimar și președinte al PNL, a spus într-un interviu la Digi24 că Sorin Grindeanu „nu ar fi un premier bun pentru România”, deși l-a menționat ironic ca variantă „care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni”. „Dacă ar fi așa, într-o formă cinică, dar nu merită România asta, știți, cel mai bun premier care să facă toate lucrurile fără să deranjeze pe nimeni ar fi Sorin Grindeanu, dar nu merită România o astfel de situație.” Ce înseamnă poziția PNL pentru formarea următorului guvern Bolojan nu exclude ca PNL să participe la discuții cu PSD, chiar și după ce social-democrații au votat împotriva guvernului propus de liberali. În acest context, el a indicat că partidul va evalua punctual viitoarea nominalizare de premier și va decide dacă susține sau nu instalarea unui nou cabinet. „Anunțul pe care îl fac în seara asta este că PNL va trata serios viitoarea nominalizare, va purta discuție cu premierul desemnat și vom lua o decizie care va ține cont, în mod cert, de interesele României și de ceea ce putem noi face în condițiile date.” Opoziția, dar cu posibilitatea unui „vot de instalare” În același timp, liderul PNL a susținut că, din perspectiva partidului, intrarea în opoziție poate fi o opțiune mai „corectă” decât rămânerea într-o guvernare fără puteri depline, care ar compromite partidul și „o idee politică”. Totuși, a nuanțat că opoziția nu exclude automat un vot de instalare, dacă situația o cere și dacă se ajunge la o soluție de compromis. „Decât să fii într-o guvernare în care să nu poți să faci ceea ce trebuie și să te compromiți, și să compromiți pur și simplu o idee politică, e mult mai corect să stai în opoziție, dacă trebuie asta. Dar asta nu înseamnă să nu dai un vot de instalare într-o anumită situație sau să nu găsești o soluție de compromis.” [...]
PNL avertizează că respingerea Cabinetului Mureșan poate prelungi blocajul politic , iar costul imediat ar fi reluarea negocierilor și menținerea incertitudinii, într-un moment în care Parlamentul are deja pe masă o soluție de guvernare, potrivit G4Media . Dan Motreanu , secretarul general al PNL, spune că votarea noului Executiv condus de premierul desemnat este „soluția concretă” pentru deblocarea crizei și susține că PNL, USR și UDMR și-au asumat public formula de guvernare. În același timp, liderul liberal critică PSD, pe care îl acuză că a participat la demiterea fostului guvern alături de AUR și că refuză acum să susțină varianta propusă de coaliția de centru-dreapta. În logica PNL, un vot negativ în Parlament nu ar produce automat o altă majoritate, ci ar împinge procesul înapoi la o nouă rundă de negocieri și desemnări, cu aceeași întrebare privind asumarea guvernării și a unei majorități „transparente”. „Respingerea acestui Guvern nu produce automat o altă majoritate. Ne poate întoarce, practic, la punctul din care am plecat pe 5 mai: noi negocieri, o nouă desemnare și aceeași întrebare – cine își asumă guvernarea transparent și cu ce majoritate?” Miza votului: guvern cu puteri depline sau prelungirea interimatului Motreanu afirmă că „stabilitatea nu înseamnă prelungirea interimatului”, ci instalarea unui guvern cu puteri depline și o majoritate asumată. El mai susține că România se află de cinci luni într-o „incertitudine politică” și că s-a pierdut deja prea mult timp, inclusiv din cauza parcurgerii lente a procedurilor constituționale. În același mesaj, liderul PNL avertizează că, dacă PSD respinge Cabinetul Mureșan, votul ar ridica o întrebare politică despre obiectivul real al demiterii guvernului anterior: rezolvarea crizei sau obținerea unei formule de putere în care PSD să impună un premier propriu ori să controleze politic guvernarea. Anticipatele, scenariu nedorit, dar folosit ca presiune politică Deși spune că alegerile anticipate „nu reprezintă scenariul pe care ni-l dorim”, Motreanu respinge ideea că teama de anticipate ar trebui să blocheze ieșirea din criză. În plus, el contrazice poziția atribuită în articol lui Nicușor Dan , care ar fi refuzat anticipatele. În argumentația sa, anticipatele ar putea să nu schimbe „radical procentele”, dar ar putea schimba „realitatea politică”, inclusiv prin efecte interne în partide, deoarece alegerile ar genera un mandat nou și ar funcționa ca mecanism de selecție a liderilor. „Anticipatele poate nu vor schimba radical procentele. Dar pot schimba realitatea politică. Alegerile produc un mandat politic nou. Alegerile sunt și un mecanism de selecție internă a liderilor.” Ce urmează, conform declarațiilor citate: votul din Parlament asupra Guvernului Mureșan, pe care Motreanu îl indică drept momentul decisiv pentru a evita reluarea negocierilor și prelungirea incertitudinii politice. [...]
Învestirea Guvernului Mureșan intră la vot cu un deficit de circa 63 de voturi , în condițiile în care PNL, USR și UDMR adună împreună aproximativ 170 de parlamentari, iar pragul necesar este de 233, potrivit Adevărul . În plen, Ilie Bolojan a fost huiduit înainte să ia cuvântul, într-o ședință care decide dacă România iese din criza politică printr-un Executiv cu puteri depline. Parlamentul s-a reunit miercuri, 30 septembrie, de la ora 13.00, pentru votul de învestitură al Guvernului propus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Votul este secret, cu bile, și vizează atât programul de guvernare, cât și lista Cabinetului. Aritmetica parlamentară: majoritatea nu e asigurată Pentru a intra în funcție, Cabinetul are nevoie de cel puțin 233 de voturi favorabile. Conform datelor prezentate, PNL, USR și UDMR au împreună aproximativ 170 de parlamentari, în timp ce PSD și AUR au anunțat că nu vor susține Executivul. În aceste condiții, învestirea depinde de voturi suplimentare față de cele ale partidelor care și-au asumat susținerea. Contextul ședinței este prezentat de publicație și în materialele despre votul de învestitură al Guvernului Mureșan , respectiv despre votul asupra programului de guvernare . Mesajul lui Bolojan: reforme, disciplină bugetară și „continuarea drumului” În discurs, Ilie Bolojan a susținut că demiterea guvernului pe care l-a condus nu ar fi avut legătură cu încălcarea programului de guvernare, ci cu încercarea de a duce reformele „până la capăt” și cu oprirea „sifonării banilor publici către rețelele clientelare”. Bolojan a argumentat că, în perioada mandatului său, Executivul ar fi încercat să schimbe direcția economică a României prin reducerea dezechilibrelor și orientarea către investiții, în locul unui model „bazat pe consum din împrumuturi”. A insistat și pe ideea că reforma statului ține de echitate și dezvoltare, nu doar de „contabilitate”, și a avertizat că respingerea unui nou guvern nu elimină problemele țării. Ce urmează Miza imediată este dacă Guvernul Mureșan strânge cele 233 de voturi necesare într-un vot secret, în condițiile în care o parte importantă a opoziției parlamentare a anunțat deja că nu îl susține. În lipsa unei majorități, criza politică rămâne deschisă, iar România continuă fără un Executiv „stabil, cu puteri depline”, așa cum a cerut Bolojan în apelul final către parlamentari. [...]
PSD își poziționează oferta politică drept alternativă la austeritate, pe fondul blocajului guvernamental și al presiunilor bugetare de final de an , după respingerea în Parlament a Cabinetului condus de Siegfried Mureșan, potrivit Agerpres . Sorin Grindeanu , liderul PSD, a cerut convocarea rapidă a consultărilor cu partidele parlamentare de către președintele Nicușor Dan și a susținut că România „a pierdut încă 10 zile” din cauza „orgoliilor liderilor PNL și USR”. În același context, Grindeanu a invocat riscuri pentru economie și urgențe de calendar: apropierea iernii, necesitatea unei rectificări bugetare și pregătirea bugetului pentru 2027. „Cred că a venit momentul să stăm cu toții la masă, să găsim o soluție, până nu va fi prea târziu pentru economia României.” Ce înseamnă, concret, „alternativa la austeritate” în mesajul PSD În declarația citată de Agerpres, Grindeanu nu detaliază măsuri fiscale sau bugetare punctuale, dar fixează direcția politică: un program care „să relanseze economia” și „să redea încrederea și speranța”. Mesajul vine într-un moment în care, pe lângă criza politică, se acumulează decizii cu impact direct asupra finanțelor publice (rectificarea) și asupra mediului economic (bugetul pe anul următor). Contextul imediat: Guvernul Mureșan, respins la vot Guvernul condus de Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri de plenul comun al Parlamentului. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, iar din 197 de voturi valabil exprimate: 182 au fost „pentru” învestitură (sub pragul necesar de 233); 15 au fost „împotrivă”. În acest cadru, PSD își anunță disponibilitatea de a participa la conturarea unei soluții politice, condiționând-o de schimbarea direcției economice pe care o asociază cu „austeritatea de până acum”. [...]
Respingerea Guvernului Mureșan prelungește vidul de putere, iar PSD își revendică rolul în „redresare” , după votul de învestitură din Parlament, potrivit Agerpres . Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a susținut că România are „nevoie urgent” de un guvern cu puteri depline care să schimbe „direcția greșită”. Grindeanu a transmis, într-o postare pe o rețea de socializare, după ședința comună a Parlamentului : „Suntem pregătiți să ne asumăm redresarea României.” Votul din Parlament: Guvernul nu a întrunit majoritatea necesară Guvernul condus de Siegfried Mureșan nu a fost învestit miercuri de plenul comun al Parlamentului. Din totalul de 464 de parlamentari, au fost prezenți 321, iar numărul voturilor valabile exprimate a fost 197. Rezultatul votului, conform datelor citate de Agerpres: 182 de voturi „pentru” învestitură 15 voturi „împotrivă” pragul necesar pentru învestire: minimum 233 de voturi „pentru” (majoritatea deputaților și senatorilor) Absențe și neparticipare la vot, cu efect direct asupra rezultatului În aceeași ședință, parlamentarii AUR nu au fost prezenți în sală, iar parlamentarii PSD au fost prezenți, dar nu au votat, potrivit informațiilor din material. În acest context, respingerea învestiturii menține presiunea pentru o soluție politică rapidă, în condițiile în care, conform declarației liderului PSD, miza imediată este formarea unui guvern „cu puteri depline”. [...]
