Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Microsoft testează în Windows 11 un „profil low-latency” care poate accelera vizibil deschiderea meniurilor și lansarea aplicațiilor, dar cu riscul unor costuri de energie pe laptopuri , potrivit WinFuture . Mecanismul ar crește agresiv frecvența procesorului pentru intervale foarte scurte, astfel încât acțiunile uzuale să se execute mai rapid și să reducă întârzierile în utilizare. Inițiativa este descrisă ca parte din „K2-Projekt”, un pachet mai amplu de ajustări pentru Windows 11, care include și schimbări precum un Explorer refăcut și o bară de activități mai mică. În paralel, Microsoft ar testa un așa-numit „Low-Latency-Profil” care intervine automat în momente de încărcare ridicată a sistemului. Cum funcționează: „boost” de 1–3 secunde, apoi revenire la economisire Abordarea amintește de principiul „Race to Sleep”: procesorul este urcat la performanță maximă pentru 1 până la 3 secunde , ca să finalizeze rapid o sarcină, după care revine imediat într-o stare de consum redus. Scopul este ca interfața și acțiunile frecvente să pară mai „fluide”, prin eliminarea micilor blocaje. WinFuture notează că, în acest scenariu, meniul Start ar putea să se deschidă cu până la 70% mai repede , prin creșterea temporară a frecvenței CPU. Ce câștigă utilizatorii și unde apare riscul Publicația indică faptul că această optimizare ar putea fi deosebit de relevantă pentru PC-urile mai ieftine, cu hardware mai slab , care ar putea „simți” cel mai mult îmbunătățirea în utilizarea de zi cu zi. Pe de altă parte, există îngrijorări legate de eficiența energetică : posibilă scădere a autonomiei pe laptopuri, din cauza vârfurilor de consum; temperaturi mai ridicate în sarcini scurte, dar repetate. Totodată, sunt menționate și critici potrivit cărora Microsoft ar încerca să compenseze prin putere brută întârzieri cauzate de cod mai puțin optimizat. Stadiu: testare în Insider, fără calendar și fără setări confirmate Conform materialului, funcția rulează deocamdată invizibil în fundal , iar nu este clar dacă utilizatorii vor putea să o dezactiveze manual în versiunea finală. Proiectul este într-o fază timpurie, astfel că parametrii pot fi modificați până la o eventuală lansare. WinFuture citează și informații atribuite Windows Central , potrivit cărora testele din programul Windows Insider ar indica și accelerări la pornirea unor aplicații: Edge și Outlook ar putea porni cu aprox. 40% mai repede . Rămâne însă neclar când (sau dacă) profilul „low-latency” va ajunge la toți utilizatorii Windows 11. [...]
O postare cu o imagine generată de AI a declanșat o reacție oficială a Casei Albe , după ce actorul Mark Hamill (Luke Skywalker în „Star Wars”) a publicat pe Bluesky o fotografie falsă în care Donald Trump apare întins într-un mormânt, potrivit Adevărul . Episodul readuce în prim-plan riscul ca imaginile create cu inteligență artificială să amplifice tensiunile politice și să fie interpretate ca instigare, cu efecte directe asupra climatului public. Imaginea, distribuită miercuri, 6 mai, îl arăta pe Trump într-un câmp de margarete, lângă o piatră funerară inscripționată cu anii „1946–2024”, și era însoțită de mesajul „If Only” („Dacă...”), interpretat de mulți ca o referire la moartea fostului președinte. Într-un text care a fost ulterior șters, Hamill a scris că și-ar fi dorit ca Trump „să fi trăit suficient de mult” pentru a vedea o înfrângere la alegerile de la jumătatea mandatului, să răspundă pentru „corupția sa fără precedent”, să fie pus sub acuzare, condamnat și „umilit” pentru „nenumăratele sale crime”. Actorul, în vârstă de 74 de ani, a adăugat că Trump va rămâne „o rușine permanentă pentru istoria Americii”, notează Variety. Reacția Casei Albe: acuzații de alimentare a violenței politice Contul oficial Rapid Response 47 al Casei Albe l-a atacat public pe Hamill într-un mesaj pe platforma X, susținând că astfel de mesaje contribuie la escaladarea violenței politice. „.@MarkHamill este un individ bolnav. Acești lunatici ai stângii radicale pur și simplu nu se pot abține” „Acest tip de retorică este exact ceea ce a inspirat trei tentative de asasinat asupra președintelui nostru în ultimii doi ani” Critici din zona conservatoare și retragerea postării În paralel, mai multe voci conservatoare au reacționat public. Actorul James Woods a redistribuit postarea și a comentat: „Când oamenii îți arată cine sunt, crede-i”. Rob Schneider l-a criticat, la rândul său, pe Hamill, numindu-l „o persoană bolnavă și depravată” și „o rușine pentru americanii decenți”. Pe fondul reacțiilor, Hamill a revenit joi, 7 mai, cu o „corectură pentru claritate” pe Bluesky, susținând că intenția sa nu a fost să sugereze moartea lui Trump. „Corectură pentru claritate: «Ar trebui să trăiască suficient de mult pentru a... răspunde pentru... crimele sale». De fapt, îi doream exact opusul morții, dar îmi cer scuze dacă ați considerat imaginea nepotrivită” Postarea inițială a fost ștearsă. Contextul care amplifică sensibilitatea mesajelor Controversa apare într-un moment tensionat în SUA, la câteva săptămâni după un incident în care un bărbat de 31 de ani, Cole Tomas Allen, ar fi încercat să pătrundă înarmat la un eveniment al Asociației Corespondenților de la Casa Albă, la care participau Donald Trump și alți oficiali ai administrației, potrivit informațiilor citate în articol. [...]
România rămâne în zona mediană a adopției AI, un semnal de decalaj competitiv față de Europa de Nord și de Vest , potrivit Economedia , care citează raportul Microsoft AI Economy Institute – Global AI Adoption 2026 (Q1) . România s-a clasat pe locul 63 din 147 de piețe analizate, într-un context în care utilizarea inteligenței artificiale generative crește accelerat în economiile avansate. Raportul definește adopția AI ca ponderea persoanelor cu vârste între 15 și 64 de ani care au utilizat un produs de inteligență artificială generativă. La nivel global, adopția a ajuns la 17,8% din populația activă, iar 26 de economii au depășit pragul de 30% utilizare, indicând o extindere rapidă, dar inegală. Unde se află România în raport cu liderii În Europa, cele mai ridicate niveluri de adopție sunt înregistrate în: Norvegia – 48,6% Irlanda – 48,4% Franța – 47,8% Aceste niveluri depășesc semnificativ media globală și sugerează o integrare mai rapidă a AI în economie și în sectorul public, ceea ce poate amplifica diferențele de productivitate și de competitivitate între regiuni. România, deși este descrisă ca fiind „în creștere”, rămâne sub nivelul statelor vest-europene și nordice, ocupând o poziție de mijloc în clasamentul global. De ce contează: factorii care explică diferențele Raportul indică faptul că diferențele dintre țări rămân semnificative și sunt influențate de: infrastructura digitală, investițiile în tehnologie, gradul de digitalizare al economiei. La nivel mondial, liderul clasamentului este reprezentat de Emiratele Arabe Unite , cu o rată de adopție de peste 40%, într-un grup restrâns de economii considerate „lideri” în integrarea AI, alături de ecosisteme digitale avansate precum Singapore și alte economii asiatice dezvoltate. Raportul Microsoft poate fi consultat aici: Microsoft AI Economy Institute – Global AI Adoption 2026 (Q1) . [...]
Huawei își consolidează strategia „două sisteme de operare” : nova 15 Max, lansat la nivel global, vine cu EMUI 14.2 și nu cu HarmonyOS 6 , potrivit CNMO . Decizia contează pentru utilizatorii și partenerii din afara Chinei, pentru că confirmă că pe piețele internaționale Huawei continuă să mizeze pe EMUI, în timp ce HarmonyOS rămâne, în principal, pentru piața internă. Telefonul a fost prezentat într-un eveniment organizat de Huawei la Bangkok, Thailanda, iar nova 15 Max a fost singurul smartphone anunțat cu această ocazie. Conform informațiilor publicate, pe piețele externe modelul este disponibil doar într-o singură configurație de stocare, de 256 GB. Poziționare: apropiat de un model din China, dar cu ajustări pentru export CNMO notează că nova 15 Max este apropiat ca poziționare și configurație de Huawei Enjoy 90 Pro Max (model pentru China), însă varianta pentru piețele externe are ajustări la nivel de software și stocare. În același timp, Huawei nu a confirmat pe site-ul global ce chipset folosește acest model, astfel că detaliul rămâne neclar în comunicarea oficială. Specificații anunțate: ecran OLED, baterie mare și încărcare rapidă Din informațiile făcute publice, nova 15 Max are: ecran OLED de 6,84 inci, rezoluție 2756×1272, rată de refresh 120 Hz și reglaj PWM la 2160 Hz; baterie de 8.500 mAh și încărcare rapidă la 40 W. Cameră și „butonul X” pentru comenzi rapide și control de dispozitive Pe partea foto, telefonul folosește o cameră principală duală: senzor principal de 50 MP (RYYB); senzor secundar de 2 MP. Un element distinct este introducerea unui „buton X” personalizabil pe lateral, care poate lansa rapid funcții și aplicații, poate controla dispozitive inteligente (de exemplu TV sau aer condiționat) și poate apela un contact de urgență. Totodată, poate deschide rapid instrumente precum lanterna, camera, calculatorul sau calendarul. Preț și disponibilitate În unele țări europene, modelul este listat în trei culori (Blush Gold, Flowing Gold Black și Lake Blue) la un preț de 449 euro (aprox. 2.250 lei). În același eveniment, Huawei a mai prezentat și mai multe ceasuri inteligente, precum și tableta MatePad Pro Max. [...]
Piața globală de smartphone-uri a crescut în valoare, nu în volum : în T1 2026, veniturile au urcat cu 8% față de anul trecut, până la 117 miliarde dolari (aprox. 526,5 miliarde lei), deși livrările au scăzut, potrivit IT Home , care citează un raport Counterpoint Research . Motorul principal a fost scumpirea: prețul mediu de vânzare (ASP) a avansat cu 12% la 399 dolari (aprox. 1.796 lei), un record pentru un prim trimestru. De ce cresc veniturile când scad livrările Counterpoint indică o combinație de presiuni pe costuri și schimbări în cerere: creșterea costurilor cu „bill of materials” (BoM – costul componentelor dintr-un produs) și deficitul de stocare (memorie) au pus presiune pe livrări; cererea mai mare pentru modele premium și ajustările de preț au împins în sus ASP, compensând parțial scăderea volumelor. În acest context, producătorii (OEM) ar fi fost împinși să-și optimizeze portofoliul, în special în segmentele entry-level și mid-range, pe fondul constrângerilor de aprovizionare și al costurilor mai mari. Segmentul premium rămâne sprijinul pieței Shilpi Jain, analist senior la Counterpoint Research, spune că piața trece de la un model de creștere „condus de livrări” la unul „condus de valoare”, iar cererea pentru vârf de gamă a rămas solidă, susținută de cicluri de înlocuire mai puternice, finanțare în rate și programe de tip „trade-in” (buy-back/„rabat la predare”). Apple : cea mai rapidă creștere a veniturilor și lider la livrări în T1 În rândul primelor cinci branduri, Apple a avut cea mai mare creștere anuală a veniturilor în T1 2026, +22%, și a atins un maxim istoric de venituri pentru un prim trimestru. Totodată, compania a fost pentru prima dată lider global la livrări într-un T1, cu o cotă de 21%, conform aceleiași analize. Ce urmează: presiune pe volume, dar prețuri încă ridicate Counterpoint anticipează că piața globală va rămâne sub presiune în 2026, cu posibilitatea ca livrările să continue să scadă, iar revenirea să fie împinsă spre a doua jumătate din 2027. În același timp, tendința de „premiumizare” și prețurile ridicate ale memoriei ar urma să susțină în continuare creșterea ASP, atenuând parțial riscul de scădere a veniturilor. [...]
Anthropic ia în calcul o rundă de până la 50 mld. dolari (aprox. 215 mld. lei) pentru a-și extinde masiv capacitatea de calcul , într-o mișcare care ar putea împinge evaluarea companiei spre pragul de 1.000 mld. dolari și ar depăși OpenAI , potrivit IT之家 , care citează un material din Financial Times. Planul vizează o finanțare „în această vară”, iar banii ar urma să fie folosiți în principal pentru creșterea puterii de calcul (infrastructura necesară antrenării și rulării modelelor de inteligență artificială). Cinci persoane familiarizate cu discuțiile au indicat că interes ar exista din partea unor investitori precum Dragoneer, General Catalyst și Lightspeed Venture Partners. Dimensiunea tranzacției și evaluarea vizată Sursele citate estimează că runda ar putea ridica evaluarea „pre-money” (înainte de atragerea banilor) la 900 mld. dolari (aprox. 3.870 mld. lei), iar suma strânsă ar putea ajunge la 50 mld. dolari (aprox. 215 mld. lei). Tranzacția ar putea fi închisă în două luni, însă nu există garanții că va fi finalizată. Ca reper, Anthropic era evaluată în februarie la circa 380 mld. dolari (aprox. 1.634 mld. lei), conform aceleiași surse. Venituri în creștere rapidă, dar fără termeni agreați Potrivit estimărilor menționate, veniturile anualizate ale Anthropic ar urma să depășească în curând 45 mld. dolari (aprox. 194 mld. lei), față de 9 mld. dolari (aprox. 39 mld. lei) la finalul anului trecut, ceea ce ar însemna o creștere de cinci ori. Directorul financiar al companiei, Krishna Rao, ar fi discutat cu investitori, însă „nu au fost stabilite termeni concreți”, iar discuțiile nu echivalează cu lansarea oficială a negocierilor, potrivit informațiilor din articol. De ce contează: cursa pentru capital și „miza IPO” O parte dintre investitori ar urmări să își construiască o poziție înaintea unei posibile listări (IPO) pe care Anthropic ar putea-o avea până la finalul acestui an, conform surselor. În acest context, compania ar putea favoriza investitori instituționali cu experiență atât în piețe private, cât și în piețe publice. Prin comparație, OpenAI a încheiat în martie o finanțare de 122 mld. dolari (aprox. 525 mld. lei), care i-ar fi adus o evaluare de circa 852 mld. dolari (aprox. 3.664 mld. lei), mai notează materialul citat. [...]
Google lucrează la „ Remy ”, o versiune Gemini mereu activă care execută sarcini în numele utilizatorului , ceea ce ar muta asistentul din zona de „chatbot” către un instrument operațional integrat în aplicații și servicii, inclusiv terțe, cu intervenție minimă din partea omului, potrivit TechRadar . Proiectul este descris ca o variantă „agentică” a Gemini, menită să ruleze „comisioane” digitale, să monitorizeze rutine și să ajute la folosirea aplicațiilor și serviciilor conectate. Informațiile provin dintr-un reportaj Business Insider, citat de publicație, care menționează documente interne Google și obiectivul de a crea „un asistent adevărat care poate acționa în numele tău” în toate zonele vieții unui utilizator. Ce se schimbă operațional față de Gemini de azi Miza nu este o conversație mai bună cu AI-ul, ci automatizarea de fundal: Remy ar urma să funcționeze ca „partener digital 24/7”, capabil să comunice cu alte persoane, să trimită documente, să facă achiziții și să finalizeze proactiv sarcini fără să aștepte instrucțiuni punctuale. TechRadar notează că, în locul unei ferestre simple de chat, Remy ar avea secțiuni dedicate pentru: sarcini în desfășurare, acțiuni programate, „joburi” care așteaptă input de la utilizator. Sarcinile finalizate ar putea fi fixate (pinned), redenumite și redeschise ulterior, ceea ce ar transforma interacțiunea cu AI-ul într-una continuă, nu ocazională. „Context personal” transformat în acțiuni Publicația leagă Remy de direcția deja vizibilă în Gemini prin funcții de tip „Personal Intelligence”, care folosesc conținut din Gmail și alte servicii Google pentru a genera răspunsuri. În același registru, este menționată și capacitatea de a utiliza conținut încărcat în Google Photos pentru a genera imagini AI ale utilizatorului. Ideea centrală: informația agregată ca „personal context” nu ar mai rămâne doar material pentru răspunsuri, ci ar deveni bază pentru acțiuni automate. Riscul: conveniență cu cost de confidențialitate TechRadar evidențiază avertismentele asociate agentului: ar fi un produs „experimental”, care poate „face greșeli și expune date neintenționat”, iar utilizatorii sunt sfătuiți să nu se bazeze pe el pentru sarcini profesionale. În același timp, utilizatorii ar putea gestiona sau șterge informațiile din setări și ar putea dezactiva aplicațiile conectate și anumite funcții de personalizare. Totuși, logica unui agent care „îți organizează viața” presupune acces la date sensibile despre deplasări, căutări, comunicare, cumpărături și modul de petrecere a timpului — un nivel de integrare care, pentru unii, e util, iar pentru alții se apropie de ideea de a delega decizii personale către software. Context competitiv: cursa către agenți care „fac”, nu doar răspund Materialul plasează inițiativa într-o tendință mai largă a industriei AI: trecerea de la sisteme care răspund la cereri la sisteme care acționează continuu, cu supraveghere umană redusă. În acest peisaj, Google ar avea un avantaj practic: mulți utilizatori au deja o parte semnificativă din viața digitală în ecosistemul companiei, ceea ce ar face mai ușoară „țeserea” unui agent în servicii folosite zilnic. TechRadar nu indică un calendar de lansare sau detalii comerciale (preț, disponibilitate, piețe), iar informațiile sunt prezentate ca dezvoltare în lucru, pe baza documentelor interne menționate în reportajul citat. [...]
Comisia Europeană ia în calcul să oblige Google să partajeze date din căutări cu rivalii , o măsură discutată în contextul aplicării Digital Markets Act (DMA) și care riscă să deschidă un nou front între concurență și protecția datelor personale, potrivit TechRadar . Miza de reglementare este dacă Bruxelles-ul poate „nivela” piața motoarelor de căutare prin acces la datele pe care Google le acumulează la scară masivă, fără să creeze, în același timp, un risc nou pentru confidențialitatea europenilor. DMA, intrat în aplicare în 2024, urmărește reducerea puterii de piață a marilor platforme și stimularea concurenței. De ce contează: concurență prin acces la date vs. risc de reidentificare În discuție este ideea că rivalii ar putea îmbunătăți calitatea rezultatelor dacă ar avea acces la anumite date asociate căutărilor. În material, consilierul juridic pe concurență al Google, Clare Kelly, a descris propunerea drept „exces de reglementare” și a susținut, într-o declarație pentru Reuters, că aceasta „ar pune în pericol confidențialitatea utilizatorilor”. Pe de altă parte, reprezentanți ai unor motoare de căutare concurente argumentează că poziția dominantă a Google este greu de erodat fără intervenție. Aurélien Mähl, responsabil de politici publice la DuckDuckGo, spune că bariera principală este scara la care operează Google, menționând o cotă de piață de peste 90% (date Statcounter). În viziunea sa, accesul la date ar putea accelera dezvoltarea pieței și ar îmbunătăți acuratețea pentru interogări rare. Ecosia, care combină rezultate de la Google, Bing și Yahoo și direcționează profiturile către proiecte de mediu, susține la rândul său că partajarea datelor este „esențială” pentru suveranitatea digitală europeană și pluralism democratic. Împreună cu Qwant, Ecosia a lansat inițiativa European Search Perspective , cu obiectivul de a construi un algoritm european de clasare a rezultatelor, independent de influențe din SUA. Nu toți rivalii vor aceeași soluție TechRadar notează că nu există consens nici măcar între alternativele „axate pe confidențialitate”. Brave Search, care s-ar putea număra printre beneficiarii indirecți ai unei intervenții, consideră că legislatorii „se uită în direcția greșită”. Șeful diviziei de căutare din Brave, Dr. Josep M. Pujol, afirmă că avantajul Google ține mai ales de distribuție și monetizare, nu doar de date, iar cadrul propus nu ar atinge aceste pârghii. „Anonimizarea” sub semnul întrebării Un punct central al disputei este dacă datele pot fi anonimizate suficient de bine încât să nu permită identificarea persoanelor. Sergei Vassilvitskii, cercetător Google cu experiență în „confidențialitate diferențială” (un set de metode statistice pentru partajarea de date cu garanții de protecție), a avertizat că instrumente avansate bazate pe inteligență artificială ar putea reidentifica utilizatori chiar și din seturi de date anonimizate. El a declarat pentru Reuters că echipa internă „Red Team” a reușit să reidentifice utilizatori „în mai puțin de două ore”. Îngrijorări similare au fost ridicate și de cercetătorul independent în securitate Lukasz Olejnik, care a descris planul UE drept unul dintre cele mai mari riscuri de confidențialitate și securitate națională din Europa în acest an, într-o analiză publicată pe blogul său. Pujol (Brave) susține, la rândul său, că datele care ar intra „în circulație” nu ar fi „demonstrabil anonime” și că, în forma actuală, partajarea setului de date nu ar fi justificabilă. Ce urmează: termen-limită 27 iulie 2026 și negocieri pe „garduri de protecție” TechRadar precizează că a solicitat un punct de vedere Comisiei Europene, dar nu primise un răspuns la momentul publicării. Între timp, publicația notează că, potrivit Reuters, Vassilvitskii ar fi putut discuta cu oficiali UE pe 6 mai despre o abordare „mai amplă”, cu „garduri de protecție” mai bune. Decizia are ca termen-limită 27 iulie 2026. Până atunci, disputa rămâne una tipică pentru reglementarea digitală: cum stimulezi concurența într-o piață dominată de un jucător cu date masive, fără să transformi acele date într-un risc suplimentar pentru confidențialitatea a milioane de europeni. [...]
Guvernul SUA își extinde controlul asupra AI prin testare înainte de lansare , după ce Google, Microsoft și xAI au acceptat ca modelele lor să fie evaluate de autorități înainte de a ajunge la public, potrivit Mediafax , care citează Euronews. Miza este reducerea riscurilor de securitate națională asociate noilor sisteme de inteligență artificială. Evaluările vor fi coordonate de CAISI , care va analiza riscuri precum securitatea cibernetică, biosecuritatea și posibile utilizări în dezvoltarea armelor chimice. Instituția spune că testarea va include teste tehnice, cercetare comună și elaborarea unor bune practici pentru dezvoltarea modelelor comerciale. „Măsurătorile independente și riguroase sunt esențiale pentru a înțelege impactul AI asupra securității naționale”, a declarat directorul CAISI, Chris Fall. Ce se schimbă pentru companii: verificări înainte de lansare Pentru industria tech, acordul introduce un filtru suplimentar înainte de lansarea publică a unor modele avansate, într-un moment în care autoritățile americane tratează tot mai explicit AI ca pe o tehnologie cu implicații strategice și militare, pe fondul competiției dintre SUA și China. Microsoft a transmis că evaluările guvernamentale ar urma să ajute compania să identifice mai devreme riscurile asociate platformei Copilot, inclusiv posibile atacuri cibernetice bazate pe AI. În paralel, OpenAI a confirmat că a furnizat guvernului american modelul ChatGPT5.5 înainte de lansarea publică, pentru testare de securitate națională. Compania dezvoltă și GPT-5.5-Cyber, un model specializat în apărare cibernetică, destinat unui grup restrâns de utilizatori instituționali. Context politic: o nuanțare a discursului anti-reglementare Decizia este prezentată ca o schimbare de ton în administrația Donald Trump , care a susținut în repetate rânduri că reglementările excesive pot încetini inovația și pot oferi Chinei un avantaj strategic. În martie, Casa Albă a prezentat un nou cadru național privind inteligența artificială, care prevede accelerarea adoptării AI și eliminarea obstacolelor birocratice pentru industrie, dar exclude crearea unei noi agenții federale dedicate exclusiv reglementării AI. Cât s-a testat deja și ce rămâne neclar CAISI afirmă că a realizat până acum aproximativ 40 de evaluări pentru modele AI, inclusiv pentru sisteme de ultimă generație care nu au fost încă lansate public. Autoritățile americane nu au precizat însă ce modele au fost testate și nici ce modificări au fost negociate în noile acorduri cu industria. [...]
China ar urma să-și crească cota globală la exporturi până în 2030, pe fondul accelerării robotizării , potrivit unei analize citate de South China Morning Post , care indică roboții umanoizi și automatizarea avansată drept următorul motor al dominației industriale a țării în următorii 5–10 ani. Morgan Stanley susține că există paralele cu ascensiunea Chinei în vehicule electrice (EV) din ultimul deceniu: investiții strategice coordonate de stat și costuri de producție mai mici, care ar putea împinge în sus ponderea Chinei în exporturile globale. Banca reiterează o prognoză anterioară potrivit căreia cota Chinei în piața globală a exporturilor ar urca de la 15% în prezent la 16,5% până în 2030. Semnale de „dominanță timpurie” în roboții umanoizi Analiza notează că avantajul Chinei se vede deja în producție și livrări. Producătorii chinezi ar fi reprezentat aproximativ 90% din cele 13.000–16.000 de roboți umanoizi livrați la nivel global anul trecut, în timp ce rivalii din SUA și Japonia ar fi rămas, în mare parte, la stadiul de prototip. Pentru 2026, Morgan Stanley estimează că vânzările anuale de roboți umanoizi din China ar urma să se dubleze la aproximativ 28.000 de unități, peste producția oricărei alte economii. De ce contează: costul și lanțul de aprovizionare împing exporturile Un argument central al băncii este că robotica beneficiază de un lanț de aprovizionare intern tot mai complet. Conținutul local al roboților fabricați în China ar fi crescut de la 30% la peste 50% în ultimii cinci ani, iar producția la scară ar fi făcut ca roboții chinezești să fie, în medie, cu cel puțin 20% mai ieftini decât modele comparabile din străinătate. În plus, raportul indică faptul că China a ajuns la 54% din noile instalări de roboți industriali la nivel mondial (date pentru 2024), poziționând companiile locale pentru a profita de „valul automatizării”. Riscul din spatele expansiunii: competiție excesivă și presiune pe prețuri Morgan Stanley avertizează însă asupra riscurilor unei concurențe excesive și a efectelor asupra puterii de stabilire a prețurilor, o problemă deja vizibilă în alte sectoare dominante ale Chinei, inclusiv în EV. În acest context, banca menționează și orientarea autorităților către o politică „anti-involuție” (măsuri menite să reducă competiția distructivă și supracapacitatea). La finalul anului trecut, principalul planificator economic al Chinei, National Development and Reform Commission , a semnalat riscuri de duplicare excesivă în sectorul roboților umanoizi și a promis întărirea coordonării pentru industrie. Context: robotica, prioritate în noul plan cincinal Proiecțiile vin pe fondul accentului pus de Beijing pe producția avansată și „industriile viitorului”, priorități incluse în cel mai recent plan cincinal al Chinei pentru perioada 2026–2030 , în care roboții și umanoizii sunt în prim-planul strategiei industriale. [...]
Sony Xperia 1 VIII ar putea fi prezentat pe 20 mai 2026 , iar cele mai recente randări indică o schimbare de design cu un modul foto pătrat și patru variante de culoare, potrivit IT Home . Informația contează pentru că sugerează direcția de poziționare a următorului vârf de gamă Sony: diferențiere prin design și printr-o abordare revizuită a camerei telefoto. Ce se știe despre lansare și culori Conform materialului, publicația sumahodigest a publicat pe 8 mai randări ale telefonului, iar data de prezentare „posibilă” este 20 mai 2026 (nu este confirmare oficială). Modelul ar urma să vină în patru culori: Graphite Black (negru grafit) Iolite Silver (argintiu) Garnet Red (roșu granat) Native Gold (auriu) Schimbare de design: modul foto pătrat și logo repoziționat Randările indică un spate cu un modul de cameră pătrat , diferit de liniile anterioare, iar sigla Sony ar fi mutată în zona camerei. IT Home notează că imaginile seamănă cu randări apărute anterior, ceea ce întărește ideea că acesta ar putea fi designul final, dar rămâne totuși o informație din zona „pe surse”. Specificații vehiculate: ecran, chipset și elemente păstrate Pe baza informațiilor apărute anterior (menționate în articol), Xperia 1 VIII ar urma să includă: ecran OLED de 6,5 inci, 120 Hz, raport 19,5:9, rezoluție FHD+ cu HDR; procesor Qualcomm Snapdragon 8 „Elite ” generația a 5-a; 12 GB memorie RAM; păstrarea mufei audio de 3,5 mm și suport dual SIM. Camera: posibilă revenire la o soluție „mai tradițională” La capitolul foto, IT Home scrie că Sony ar putea renunța la teleobiectivul cu zoom optic continuu de pe Xperia 1 VII și ar reveni la o soluție mai convențională: o cameră periscopică de 48 MP, cu senzor de 1/1,56 inci, fixată la zoom optic 3x. Deocamdată, data de 20 mai și detaliile de mai sus rămân neconfirmate oficial; următorul reper va fi dacă Sony validează evenimentul și specificațiile în comunicările proprii. [...]
Huawei aduce în Europa un smartwatch „bijuterie” la 3.799 euro, împingând categoria spre lux potrivit Notebookcheck , care notează că Watch Ultimate Design Spring Edition a fost lansat pe mai multe piețe europene la un preț de 3.499,99 lire/3.799 euro (aprox. 19.000 lei), semnalând o repoziționare a gamei spre segmentul premium. Modelul, anunțat anterior, a fost dezvoltat împreună cu designerul de bijuterii Francesca Amfitheatrof și este prezentat drept primul smartwatch „cu bijuterii” al brandului. Brățara metalică argintie include 99 de diamante montate într-un model de tip liană, în timp ce carcasa frontală este din titan. Ce primești la acest preț: materiale și ecran protejat cu safir Ceasul are un ecran AMOLED de 1,38 inci, protejat de un cristal de safir tăiat „diamond cut” (o finisare menită să crească rezistența și aspectul). Accentul pe materiale — titan, safir și diamante — sugerează că produsul concurează mai degrabă cu accesorii de lux decât cu ceasuri sport clasice. Funcții: sănătate, eSIM și SOS Pe partea de utilizare, Watch Ultimate Design Spring Edition include: monitorizarea unor indicatori cardiovasculari și respiratori, prin senzorul X-TAP; peste 100 de moduri de antrenament; eSIM pentru apeluri celulare fără telefon; funcție Emergency SOS. Huawei estimează o autonomie de până la trei zile în utilizare tipică sau până la cinci zile în modul de economisire a bateriei. Notebookcheck mai menționează că lansarea în mai multe țări vine „alături de o ediție specială” a Watch GT Runner 2 , fără a detalia în același material prețul sau disponibilitatea acesteia în Europa. [...]