Știri
Știri din categoria Inteligență artificială

România rămâne în zona mediană a adopției AI, un semnal de decalaj competitiv față de Europa de Nord și de Vest, potrivit Economedia, care citează raportul Microsoft AI Economy Institute – Global AI Adoption 2026 (Q1). România s-a clasat pe locul 63 din 147 de piețe analizate, într-un context în care utilizarea inteligenței artificiale generative crește accelerat în economiile avansate.
Raportul definește adopția AI ca ponderea persoanelor cu vârste între 15 și 64 de ani care au utilizat un produs de inteligență artificială generativă. La nivel global, adopția a ajuns la 17,8% din populația activă, iar 26 de economii au depășit pragul de 30% utilizare, indicând o extindere rapidă, dar inegală.
În Europa, cele mai ridicate niveluri de adopție sunt înregistrate în:
Aceste niveluri depășesc semnificativ media globală și sugerează o integrare mai rapidă a AI în economie și în sectorul public, ceea ce poate amplifica diferențele de productivitate și de competitivitate între regiuni.
România, deși este descrisă ca fiind „în creștere”, rămâne sub nivelul statelor vest-europene și nordice, ocupând o poziție de mijloc în clasamentul global.
Raportul indică faptul că diferențele dintre țări rămân semnificative și sunt influențate de:
La nivel mondial, liderul clasamentului este reprezentat de Emiratele Arabe Unite, cu o rată de adopție de peste 40%, într-un grup restrâns de economii considerate „lideri” în integrarea AI, alături de ecosisteme digitale avansate precum Singapore și alte economii asiatice dezvoltate.
Raportul Microsoft poate fi consultat aici: Microsoft AI Economy Institute – Global AI Adoption 2026 (Q1).
Recomandate

Europa caută un echilibru între siguranță și viteză în cursa IA , iar discuțiile de la reuniunea informală a Consiliului European indică faptul că următoarele etape de reglementare vor trebui să țină cont simultan de responsabilitate, competitivitate și costul energiei, potrivit Agerpres , care îl citează pe președintele Nicușor Dan. Reuniunea, găzduită de Irlanda , a fost una informală, ceea ce înseamnă că nu s-au luat decizii, ci au existat „poziționări de principiu” pe subiecte ce urmează să fie concretizate ulterior, a spus șeful statului la finalul întâlnirii. Reglementarea IA: între răspundere juridică și competiția economică Nicușor Dan a afirmat că o parte importantă a discuției s-a concentrat pe inteligența artificială dintr-o perspectivă economică, în contextul unei „revoluții economice” în domeniu. În această logică, el a legat dezvoltarea industriei de mai multe elemente, între care: piața de capital; reglementarea afacerilor în interiorul Uniunii Europene; energia, prin dependența de cantitate și de preț, cu impact asupra eficienței noii industrii. În paralel, liderii au discutat despre riscurile pe care IA le poate crea, cu accent pe responsabilitate și pe modul în care ar trebui construită reglementarea. Cine răspunde când decizia e „în lanț” și nu există control uman Președintele a atras atenția asupra unui scenariu de risc: lanțuri de decizie în care intervin mai mulți operatori de inteligență artificială, fără control uman pentru fiecare verigă. În cazul unui accident la finalul procesului, „trebuie să existe o responsabilitate”, a spus el, subliniind complexitatea unei reglementări care să asigure siguranță fără să frâneze competiția economică. Efecte sociale: piața muncii și riscul pentru educație În aceeași intervenție, Nicușor Dan a menționat și impactul social, pornind de la ideea că IA crește competitivitatea și eficiența companiilor, dar poate înlocui oameni în anumite specializări economice „într-un viitor nu foarte îndepărtat”, ceea ce ar genera probleme sociale. Pe zona educației, el a avertizat că tentația de a sări peste procesul cognitiv (etape, conexiuni, rezultat) și de a merge direct la răspunsul furnizat de IA poate afecta nivelul educației, în condițiile în care tehnologia a ajuns deja la un nivel avansat. Ce urmează Discuția despre inteligența artificială va fi continuată „în mod intens” la Consiliul European din februarie, potrivit președintelui. În acest moment, din informațiile transmise, nu au fost anunțate măsuri concrete sau un calendar de decizie, ci doar direcțiile de principiu care vor ghida etapele următoare. [...]

România își leagă poziția pe AI de acces la tehnologie și finanțare europeană , într-un moment în care liderii UE au programată prima reuniune dedicată exclusiv inteligenței artificiale, potrivit Digi24 . Înaintea discuțiilor de la nivel european, președintele Nicușor Dan a avut vineri, în Irlanda, o întâlnire bilaterală cu premierul Ungariei, Peter Magyar . Întâlnirea a durat aproximativ 45 de minute și a avut loc înaintea reuniunii informale a Consiliului European, găzduită de Irlanda, care deține în prezent Președinția Consiliului UE. Miza reuniunii UE: accelerarea dezvoltării AI și reducerea dependențelor Reuniunea este prezentată ca prima discuție la nivel de lideri dedicată exclusiv inteligenței artificiale, conform Administrației Prezidențiale . Pe lângă discuțiile în plen, agenda include schimburi de opinii cu Arthur Mensch, director general al Mistral AI, și cu laureatul Premiului Nobel, profesorul Geoffrey Hinton. Administrația Prezidențială indică faptul că Nicușor Dan va susține „urgența” accelerării eforturilor UE în competiția globală pentru dezvoltarea AI, cu obiectivul de a evita „noi dependențe critice” și de a orienta Uniunea spre parteneriate cu SUA, Canada și Japonia. Acces la tehnologie și capital: mesajul cu impact economic În același cadru, președintele României urmează să insiste asupra importanței ca firmele europene și administrațiile publice să aibă acces la tehnologii, iar aplicațiile bazate pe AI să poată fi utilizate în industrie și în economie la nivelul întregii Uniuni. Potrivit comunicatului citat, un astfel de demers ar necesita mobilizarea capitalului public și privat, iar viitorul Fond European de Competitivitate din bugetul european este indicat drept „instrument cheie” pentru acest obiectiv. Implicații pentru piața muncii și responsabilitate în utilizare Administrația Prezidențială mai arată că Nicușor Dan va evidenția și nevoia de a gestiona responsabil implicațiile AI în societate și de a pregăti soluții pentru provocările suplimentare pe care le aduce această tehnologie, inclusiv în ceea ce privește piața muncii. [...]

În economia creatorilor, AI mută competiția către „încredere”, iar platformele riscă să piardă creatori dacă nu oferă protecție și plăți transparente , potrivit unei analize publicate de TechRadar . Pe fondul exploziei de conținut generat de AI și al politicilor de monetizare greu de anticipat, relația dintre creatori și platforme devine mai tensionată, cu efect direct asupra veniturilor și retenției. Presiunea imediată vine din două direcții: pe de o parte, creatorii concurează pentru atenție cu volume mari de conținut „low-effort” generat de AI, iar moderarea laxă poate crea un teren de joc inegal; pe de altă parte, cresc temerile că munca lor este folosită la antrenarea modelelor AI fără consimțământ sau compensație. În acest context, analiza susține că lipsa de acțiune poate eroda încrederea și poate îndepărta exact oamenii de care depind platformele pentru a atrage și păstra audiențe. De ce contează pentru platforme: risc comercial și migrarea creatorilor Materialul argumentează că „încrederea” devine un diferențiator competitiv: platformele care își protejează creatorii și îi plătesc predictibil au șanse mai mari să atragă și să păstreze creatorii valoroși. În paralel, apar mai multe platforme și fluxuri de venit, ceea ce le crește creatorilor opțiunile și reduce costul de a pleca către un competitor. Analiza indică și un semnal operațional: experiențele slabe de plată afectează deja relațiile cu contributorii. Conform unei cercetări Tipalti despre plăți globale, 26% dintre companii au pierdut contributori din cauza problemelor legate de plăți în ultimele 12 luni, iar creatorii au reprezentat 36% din aceste pierderi. Concluzia trasă este că „fricțiunea” la plată poate lovi direct în capacitatea unei platforme de a-și păstra baza de creatori. Două condiții pentru „încredere”: protecția conținutului și plăți explicabile TechRadar sintetizează două priorități pe care platformele ar trebui să le trateze ca esențiale: Protejarea muncii creatorilor și controlul asupra conținutului : recunoașterea problemelor aduse de AI și introducerea de măsuri de protecție, astfel încât beneficiile rezultate să fie împărțite echitabil. Plăți fiabile și transparente : la finalul fiecărui ciclu de plată, creatorii ar trebui să primească o defalcare clară a modului în care s-a calculat suma, inclusiv factorii care explică variațiile lunare, astfel încât plata să fie corectă și la timp. În plus, pe măsură ce economia creatorilor se extinde global, analiza avertizează că diferențele dintre standardele de protecție a conținutului și infrastructura financiară (valute, metode de plată, cerințe regionale) pot deveni blocaje de creștere, dacă platformele nu își adaptează sistemele. Context: litigii și controverse care amplifică neîncrederea Textul menționează că tensiunile sunt vizibile și în zona juridică și de guvernanță a platformelor. Un exemplu este aprobarea de către o instanță din SUA a unei înțelegeri de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) legată de folosirea de către Anthropic a unor cărți piratate pentru antrenarea modelelor AI, caz care, deși aduce o clarificare pentru deținătorii de drepturi, ar lăsa creatorii mici fără resursele necesare pentru litigii. Separat, analiza amintește îngrijorări legate de faptul că YouTube ar fi folosit AI pentru a modifica videoclipurile creatorilor fără consimțământ, ca exemplu de dezechilibru potențial în relația platformă–creator. În esență, concluzia materialului este că AI schimbă ce creează oamenii și cum distribuie platformele conținutul, însă dependența reciprocă rămâne; diferența este că, într-un ecosistem mai opac și mai fragmentat, încrederea (protecție + plăți transparente) devine criteriul care poate decide cine câștigă competiția pentru creatori . [...]

Negocierile ONU privind armele autonome cu IA riscă să rămână fără efecte concrete , după ce marile puteri militare se opun unor restricții legale, potrivit Digi24 , care citează Reuters. Discuțiile încep săptămâna aceasta la Geneva și vizează oportunitatea lansării negocierilor pentru un acord juridic obligatoriu privind sistemele de arme autonome letale (LAWS). Miza este una de reglementare: majoritatea celor 128 de state semnatare ale Convenției privind anumite arme convenționale (CCCW) susțin inițiativa, însă Statele Unite, Rusia și Israel se opun, argumentând că dreptul umanitar existent ar fi suficient pentru a acoperi utilizarea acestor sisteme. Ce se discută la Geneva și de ce contează Reuniunea ONU ar trebui să ducă la o decizie privind demararea negocierilor pentru un instrument care să stabilească interdicții și reguli pentru armele autonome letale. În paralel, dezvoltarea inteligenței artificiale a accelerat progresul în domeniul dronelor, roboților, tancurilor, submarinelor și altor echipamente capabile să ucidă fără intervenție umană, iar arme semi-autonome asistate de IA ar fi fost deja folosite în Ucraina, Sudan și Orientul Mijlociu, pe fondul unor preocupări etice. Liderii ONU, Comitetul Internațional al Crucii Roșii și Papa au avertizat asupra pericolelor asociate armelor autonome și s-au pronunțat pentru reglementare. „Nu ar trebui să lăsăm niciodată maşinile să decidă cine trăieşte şi cine moare pe câmpul de luptă, dar aceasta este realitatea distopică pe care o vedem apropiindu-se cu paşi mari”, a declarat Verity Coyle, de la Human Rights Watch. Blocajul: norme obligatorii versus „linii directoare” Potrivit Reuters, Statele Unite preferă linii directoare în locul unor norme obligatorii și susțin că dreptul internațional oferă deja un cadru pentru desfășurarea războiului. Washingtonul ar fi propus un mandat de cinci ani pentru negocieri în vederea unui acord fără caracter obligatoriu. Crucea Roșie consideră însă că dreptul umanitar nu abordează suficient riscurile specifice ale armelor autonome. În cazul Rusiei, publicația notează că Moscova nu și-a făcut publică poziția înaintea discuțiilor, dar s-a opus și în trecut unui acord juridic obligatoriu. Un alt punct sensibil, potrivit unui înalt diplomat occidental citat de Reuters, este intenția Rusiei de a împiedica Uniunea Europeană — prezentă la negocieri ca observator — să ia cuvântul. „Riscul de eroare” și opțiunile de compromis Activiștii avertizează că sistemele autonome pot avea comportament imprevizibil, ceea ce ar crește riscul unor erori fatale. Anna Hehir, responsabilă cu guvernanța IA militară la think tankul Future of Life Institute (SUA), a spus că LAWS nu mai țin de domeniul science-fiction și a invocat informații din presă potrivit cărora în Ucraina ar fi fost folosite sisteme complet autonome. Doi diplomați au declarat pentru Reuters că discuțiile se anunță dificile, dar că ar putea exista spațiu pentru un compromis până la finalul săptămânii. Variantele aflate „pe masă” includ: un acord cu caracter juridic obligatoriu; un acord fără caracter obligatoriu; un acord „hibrid”, care să combine elemente din ambele. În paralel, Marea Britanie, Germania și Franța propun negocieri pentru un instrument al cărui caracter juridic obligatoriu rămâne de stabilit, potrivit declarațiilor făcute de Verity Coyle pentru Reuters. [...]

Samsung pregătește „Galaxy Claw”, o funcție care ar putea transforma Galaxy AI din chatbot în agent de automatizare pe telefon : în aplicația Samsung „ Personal Agent Core ” au apărut fragmente de cod care indică dezvoltarea unei capabilități menite să preia sarcini repetitive zilnice, direct prin integrarea cu aplicațiile și serviciile de pe dispozitiv. Informația pornește de la o relatare a publicației Android Authority (citată de ITHome ), care susține că noua funcție ar extinde rolul Galaxy AI dincolo de răspunsuri și generare de conținut, către executarea efectivă de acțiuni în aplicații. În cod apar descrieri care arată că „Personal Agent Core” ar ajuta Galaxy AI să „completeze sarcini pentru tine” lucrând cu aplicații și instrumente de pe telefon și din servicii conectate, inclusiv prin conectarea la aplicațiile instalate. Ce aplicații ar putea controla Galaxy AI prin „conectori” Codul menționat indică o listă de „conectori” (integrări) pe care Galaxy AI i-ar putea folosi pentru a citi informații și, potențial, pentru a declanșa acțiuni: Calendar (vizualizare, creare și administrare evenimente) Contacte (vizualizare și administrare) Galerie (vizualizare fotografii și videoclipuri) Gmail (vizualizare și administrare e-mail) Mesaje (vizualizare și trimitere mesaje) Notificări (vizualizare) Perplexity (căutare pe web) Telefon (inițiere și administrare apeluri) Reportofon (înregistrare și administrare audio) IT之家 notează că, din descrierile funcțiilor, reiese că Galaxy AI nu s-ar limita la a „citi” date, ci ar putea „apela” aceste instrumente pentru a executa operațiuni. Automatizări programate: sarcini recurente și administrare din aplicație O altă direcție evidențiată de cod este suportul pentru operațiuni programate (sarcini care rulează după un calendar). Galaxy AI ar putea ghida utilizatorul într-un dialog pentru setarea unei sarcini, întrebând ce trebuie făcut, cât de des și când să ruleze, după care să o creeze. Alternativ, utilizatorul ar putea configura manual sarcina, completând nume, instrucțiuni și planul de repetare. Opțiunile de repetare menționate includ: din oră în oră, zilnic, în zilele lucrătoare, săptămânal și personalizat. În plus, apar funcții de administrare precum istoric, „următoarea rulare”, rulare imediată, redenumire, editare, ștergere, precum și pauză/relansare a sarcinilor. De ce contează: execuție pe dispozitiv și limitări în modul de economisire a bateriei Un detaliu cu impact operațional este avertismentul din cod că sarcina „rulează pe acest dispozitiv” și că execuțiile pot fi întârziate când este activ modul de economisire a bateriei. IT之家 interpretează acest lucru ca un indiciu că „Galaxy Claw” ar putea depinde, cel puțin parțial, de procesare sau execuție locală, nu exclusiv de serverele Samsung. Deocamdată, informațiile provin din fragmente de cod și descrieri interne, astfel că rămâne neclar când va fi lansată funcția și în ce formă finală va ajunge la utilizatori. [...]

Modelele noi de AI din China sugerează ocolirea restricțiilor SUA la cipuri Nvidia. O analiză citată de Profit arată că mai multe modele lansate anul acesta de companii chineze includ indicii tehnice potrivit cărora, în dezvoltarea lor, ar fi fost folosite plăci video Nvidia la care aceste firme „nu ar fi trebuit să aibă acces” în contextul limitărilor impuse de Statele Unite. Unghiul cu miză pentru piață este cel de reglementare și conformare: dacă indiciile se confirmă, eficiența controalelor americane la exportul de hardware avansat pentru inteligență artificială este pusă sub semnul întrebării, cu potențiale consecințe atât pentru lanțurile de aprovizionare, cât și pentru companiile implicate în distribuție și intermediere. Potrivit materialului, concluzia vine dintr-un studiu realizat de Unemployment Labs , care a analizat modele asociate unor jucători chinezi din AI, între care DeepSeek , Moonshot AI, MiniMax și Ant Group. În textul disponibil nu sunt detaliate public indicatorii tehnici folosiți pentru a susține afirmația și nici tipurile exacte de cipuri Nvidia vizate, astfel că amploarea și mecanismul prin care ar fi fost obținut hardware-ul rămân neclare pe baza informațiilor furnizate. În plan practic, astfel de semnale cresc presiunea pentru înăsprirea verificărilor de export și pentru controale mai stricte asupra reexporturilor (revânzări prin terți) și a canalelor de distribuție care pot fi folosite pentru a ajunge la componente restricționate. În același timp, ele pot alimenta noi tensiuni comerciale SUA–China, într-un moment în care accesul la putere de calcul a devenit un avantaj competitiv direct în cursa globală pentru AI. [...]