Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Divizia de cipuri pentru inteligență artificială a Baidu, Kunlunxin , țintește o evaluare de cel puțin 100 miliarde yuani (14,69 miliarde dolari, aprox. 66,1 miliarde lei) pentru o listare la Bursa din Hong Kong , potrivit South China Morning Post , care citează două persoane familiarizate cu discuțiile. Miza pentru piață este apariția unui nou emitent major în zona semiconductorilor, într-un moment în care companiile chineze de cipuri caută capital public pe fondul presiunii Beijingului pentru „autosuficiență” tehnologică. Evaluarea ar putea fi ajustată în funcție de condițiile de piață și de termenii finali ai tranzacției, a indicat una dintre surse, sub protecția anonimatului, pe motiv că informațiile sunt private. Baidu și Kunlunxin nu au răspuns imediat unei solicitări de comentariu. Dublă pistă de listare: Hong Kong și piața internă Separat de planurile pentru Hong Kong, Kunlunxin a făcut și primul pas către o ofertă publică inițială (IPO) pe piața din China continentală, pe fondul valului de companii locale din domeniul cipurilor care urmăresc listări atât pe continent, cât și la Hong Kong, potrivit articolului. În acest demers, banca de investiții China International Capital Corp (CICC), susținută de stat, urmează să ghideze compania și echipa de conducere în „procesul de tutoriat” (o etapă obligatorie pentru firmele care vor să se listeze în China), conform unui anunț publicat joi de autoritatea de reglementare China Securities Regulatory Commission (CSRC). Unde ar urma să se listeze în China Kunlunxin vizează, de asemenea, o listare pe Sci-Tech Innovation Board (cunoscută ca Star Market ) a Bursei din Shanghai, segment dedicat companiilor de tehnologie. Pentru investitori, combinația dintre o posibilă listare la Hong Kong și pregătirea unei listări pe Star Market indică o strategie de acces la capital pe mai multe piețe, însă parametrii finali — inclusiv evaluarea — rămân dependenți de fereastra de piață și de condițiile tranzacției. [...]
Motorola accelerează testarea Android 17, dar întârzie finalizarea Android 16 , o combinație care poate crea confuzie operațională și frustrare pentru utilizatorii care încă așteaptă actualizarea stabilă. Potrivit Gizmochina , programul beta pentru Android 17 s-a extins rapid la peste o duzină de telefoane, în timp ce Android 16 nu a ajuns încă pe toate dispozitivele eligibile. Motorola a lansat programul beta Android 17 la doar câteva zile după ce Google a publicat prima versiune beta pentru telefoanele Pixel, în februarie 2026. Publicația notează că, surprinzător, compania a continuat să extindă beta-ul către tot mai multe modele, ajungând la „peste o duzină” de smartphone-uri. Android 16: lansare începută devreme, dar rămasă incompletă Pe partea de versiune stabilă, Motorola ar fi început distribuirea Android 16 în septembrie 2025, înaintea unor competitori precum OnePlus, Oppo și Vivo. Edge 60 Pro și Edge 50 Fusion sunt menționate printre primele modele care au primit actualizarea. Totuși, ritmul nu s-a menținut. Conform aceleiași surse, inclusiv modele premium precum Razr 2025 și Razr Ultra 2025 au început să primească Android 16 abia spre finalul lunii februarie 2026, iar situația se complică pe măsură ce se coboară spre gama mai accesibilă. Un punct sensibil: nu există, potrivit articolului, un anunț oficial privind eligibilitatea dispozitivelor sau un calendar de distribuire pentru Android 16, ceea ce reduce predictibilitatea pentru utilizatori. Ce semnal transmite strategia: resurse pe beta, restanțe pe stabil Gizmochina remarcă faptul că, pe măsură ce lansarea Android 17 se apropie, Motorola a început să ducă Android 16 către telefoane de intrare în gamă, fiind menționat Moto G35 ca exemplu. În paralel, compania își „împinge” agresiv programul beta Android 17. Din perspectivă operațională, această suprapunere poate indica o prioritizare a vizibilității și a testării timpurii (beta) în detrimentul închiderii rapide a ciclului anterior (actualizarea stabilă pentru Android 16) — mai ales în lipsa unui calendar public. Context: promisiuni mai mari de suport software Articolul mai arată că Motorola încearcă să își îmbunătățească angajamentele de suport software. Dacă în mod tipic telefoanele mid-range și high-end erau limitate la trei upgrade-uri majore de sistem, compania ar promite acum „până la cinci”. Separat, este menționată inițiativa „ Motorola Signature ”, care ar promite șapte generații de upgrade-uri majore — un nivel foarte ridicat pentru ecosistemul Android, dacă se confirmă în practică prin livrări la timp. În perioada următoare, miza pentru Motorola va fi să închidă distribuirea Android 16 pe modelele eligibile și să ofere mai multă transparență privind calendarul actualizărilor, în timp ce extinde testarea Android 17. [...]
OnePlus coboară pragul de preț pentru un ecran de 144 Hz într-un telefon 5G , odată cu lansarea Nord CE6 Lite în India, cu preț de pornire de 20.999 rupii (aprox. 222 dolari), potrivit Notebookcheck . Mișcarea întărește presiunea pe segmentul „buget” din piața locală, unde diferențierea se face tot mai mult prin specificații de afișaj și autonomie. Telefonul vine cu un ecran LCD de 6,72 inci, rezoluție 1.080 x 2.400 pixeli, rată de reîmprospătare de 144 Hz și luminozitate tipică de 800 niți. La acest nivel de preț, combinația mizează pe o experiență mai fluidă în utilizare (derulare, jocuri), fără a trece la un panou OLED, de regulă mai scump. Ce primești la banii ceruți Pe partea de platformă hardware, Nord CE6 Lite folosește chipsetul MediaTek Dimensity 7400 Apex , cu suport 5G. OnePlus susține un scor AnTuTu de peste 1,03 milioane de puncte (valoare declarată de companie, fără detalii despre configurația testului în material). Configurațiile de memorie și stocare urcă până la 8 GB RAM și 256 GB stocare UFS 3.1 (un standard de memorie internă mai rapid decât soluțiile mai vechi), cu posibilitate de extindere prin card microSD până la 2 TB. Autonomie mare, dar cu un compromis de funcționalitate Unul dintre argumentele principale este bateria de 7.000 mAh, cu încărcare rapidă la 45 W. La capitolul software, telefonul vine cu OxygenOS 16 bazat pe Android 16. Compromisul notabil menționat este lipsa NFC (funcție folosită frecvent pentru plăți contactless și împerechere rapidă cu accesorii), ceea ce poate conta în piețele unde plățile mobile sunt deja uzuale. Prețuri și disponibilitate OnePlus Nord CE6 Lite este anunțat în trei variante, cu vânzări din 12 mai, în India: 6 GB / 128 GB: 20.999 rupii (aprox. 222 dolari) 8 GB / 128 GB: 22.999 rupii (aprox. 243 dolari) 8 GB / 256 GB: 25.999 rupii (aprox. 275 dolari) Modelul va fi disponibil în culorile Hyper Black și Vivid Mint. OnePlus nu a comunicat, deocamdată, disponibilitatea în alte regiuni. [...]
Google Health Coach intră în abonamentul Premium și se extinde global din 19 mai , ceea ce mută consilierea de sănătate bazată pe inteligență artificială într-un model plătit, cu rollout etapizat până la finalul lunii, potrivit Google . Funcția iese din perioada de testare („Public Preview”) și devine disponibilă la nivel global ca parte a Google Health Premium (fostul Fitbit Premium ). Serviciul este construit pe modelele Gemini și folosește datele de sănătate pe care utilizatorul alege să le partajeze pentru a oferi recomandări personalizate de fitness, somn și bunăstare, direct în aplicația Google Health (fosta aplicație Fitbit). Google poziționează produsul ca un „antrenor” disponibil 24/7, care poate oferi atât planuri de antrenament, cât și sinteze ușor de înțeles ale unor informații medicale. Cât costă și când devine disponibil Google Health Coach începe să fie distribuit din 19 mai și ar urma să ajungă la „100%” din utilizatori pe 26 mai, conform companiei. Accesul este inclus în abonamentul Google Health Premium, la: 9,99 dolari/lună (aprox. 46 lei) 99 dolari/an (aprox. 455 lei) Google mai spune că abonații Google AI Pro și Ultra vor primi Google Health Premium fără costuri suplimentare, ceea ce ridică miza pachetelor de abonamente prin adăugarea unei componente de sănătate. Ce se schimbă în aplicație, operațional Google descrie o reorganizare a aplicației în jurul recomandărilor proactive ale „Coach”, cu un rol central pentru un „Today tab” redesenat, unde utilizatorul primește „nudges” (îndemnuri) și informații contextuale. În practică, compania indică trei zone principale: Fitness: un „Weekly Plan” și posibilitatea de a crea antrenamente personalizate folosind limbaj natural. Somn: interpretarea consecvenței somnului și urmărirea progresului către „odihnă mai restaurativă”. Sănătate: sinteze ale indicatorilor cheie și posibilitatea de a cere rezumate ale propriilor înregistrări medicale. Pentru personalizare, Google spune că utilizatorul poate furniza, la început, obiective și context (rutina zilnică, echipamente disponibile, accidentări), iar ulterior poate ajusta aceste date, iar recomandările se adaptează. Ce date folosește și unde apar limitări geografice Google afirmă că „Coach” poate corela date dintr-un „ecosistem” mai larg, inclusiv: metrici de fitness și somn, nutriție și monitorizarea ciclului, context de mediu (de exemplu locație și vreme), dosare medicale personale . Totuși, integrarea dosarelor medicale este menționată explicit ca disponibilă pentru sincronizare în SUA , ceea ce sugerează că această componentă poate rămâne limitată geografic, chiar dacă produsul se lansează „global”. Confidențialitate și poziționare de reglementare Compania reiterează că datele de sănătate ale utilizatorilor Fitbit nu vor fi folosite pentru Google Ads și că „confidențialitatea este sub controlul utilizatorului”. Google mai precizează că a ancorat dezvoltarea în modele Gemini și într-un cadru de evaluare numit SHARP (siguranță, utilitate, acuratețe, relevanță și personalizare), precum și în colaborări cu un „Consumer Health Advisory Panel” și experți clinici. Cine primește primul acces Lansarea începe pentru utilizatorii eligibili de Fitbit și Pixel Watch, cu suport pentru alte dispozitive „în curând”, potrivit Google. Oricine poate descărca aplicația și se poate înscrie, iar cei fără dispozitive compatibile vor fi notificați când funcția devine disponibilă pentru ei. [...]
Digi riscă în Belgia o amendă de până la 1,5 milioane de euro și este obligată să demonteze în 30 de zile infrastructura de fibră instalată fără permisele necesare , potrivit Economica . Decizia, citată dintr-o hotărâre a instanței din Bruxelles, pune presiune directă pe ritmul de extindere al operatorului pe o piață unde miza este construirea rapidă a rețelei proprii. Instalarea cablurilor pe fațadele clădirilor este legală în Belgia și este folosită și de alți operatori, însă instanța a reținut că DIGI ar fi recurs la această practică fără autorizații și fără respectarea normelor de siguranță. În plus, judecătorii au consemnat, conform aceleiași surse, că operatorul nu i-ar fi informat pe locuitorii din apropierea șantierelor că se desfășoară lucrări. DIGI nu a comentat decizia. Plângerea Proximus: avantaj de cost prin ocolirea procedurilor Cazul a pornit de la o plângere a Proximus, care a acuzat concurență neloială. Argumentul: instalarea aeriană este mai rapidă și mai ieftină decât săpatul trotuarelor, iar Proximus a susținut că DIGI ar fi obținut un avantaj de cost prin evitarea procedurilor pe care ceilalți operatori le urmează. Ce prevede sancțiunea și ce urmează Hotărârea prevede două consecințe principale: obligația de a demonta, în termen de o lună, infrastructura montată fără permisele necesare; o penalitate de 3.000 de euro pentru fiecare nouă încălcare, cu un plafon total de 1,5 milioane de euro (aprox. 7,5 milioane lei). Context: extindere accelerată, dar și probleme operaționale Digi a intrat pe piața belgiană la sfârșitul lui 2024 , ca al patrulea operator cu servicii complete, cu ambiția de a conecta „până la” două milioane de gospodării la propria rețea de fibră în cinci ani, începând cu cartierul bruxellez Kuregem, mai notează Economica. Separat, ombudsmanul federal pentru telecomunicații ar fi înregistrat circa 300 de reclamații în primele cinci luni, legate de relația cu clienții, portare și alte probleme operaționale, un volum considerat disproporționat față de dimensiunea încă redusă a operatorului. Pe fondul acestor tensiuni, Digi rămâne un jucător agresiv la preț: 500 Mbps la 10 euro pe lună, 1 Gbps la 15 euro și 10 Gbps la 20 de euro, niveluri care pot accentua presiunea concurențială, dar care depind de capacitatea companiei de a-și construi rețeaua în parametri de reglementare. [...]
Testele pentru modulul lunar „Endurance” devin un punct critic în calendarul Artemis , în condițiile în care Blue Origin trebuie să bifeze rapid calificări tehnice înainte de o încercare de aselenizare fără echipaj „mai târziu în acest an”, iar lansatorul New Glenn este încă ținut la sol de o investigație FAA, potrivit Space . Vehiculul, numit „Endurance”, este modulul de test Blue Moon MK1 (fără echipaj), conceput să deschidă drumul pentru varianta mai avansată MK2, care ar urma să poată transporta astronauți pe suprafața Lunii. Blue Moon este unul dintre cele două module lunare private contractate de NASA pentru programul Artemis , alături de Starship (SpaceX), iar ambele trebuie să treacă printr-o listă extinsă de teste și calificări pentru a se alinia la calendarul agenției. Ce teste a încheiat Endurance și ce urmează Endurance a finalizat recent testarea într-o cameră de vid la Johnson Space Center (Houston), apoi a fost transportat luna trecută la facilitățile Blue Origin din apropierea Kennedy Space Center (Florida). În prezent, modulul este pregătit pentru testarea compatibilității radio (radio frequency compatibility) în „Lunar Plant 1”, pentru a verifica faptul că sistemele de comunicații nu vor suferi interferențe înainte de zbor. De ce contează: calificarea pentru zbor și dependența de New Glenn NASA vizează anul 2028 pentru prima aselenizare din programul Artemis, în cadrul misiunii Artemis 4. Până la certificarea Blue Moon sau Starship pentru transportul astronauților, ambele trebuie să demonstreze, între altele, o aselenizare fără echipaj. Blue Origin speră să realizeze această etapă „mai târziu în acest an” cu Endurance. Pentru o aselenizare reușită, vehiculul trebuie să demonstreze și capabilități precum: navigație autonomă; transfer de combustibil criogenic și stocare pe termen mai lung; capacitatea de a decola de pe Lună și de a reveni pe orbită lunară. În plus, o parte din misiunea de aselenizare a lui Endurance ar include două încărcături demonstrative științifice pentru programul NASA Commercial Lunar Payload Services (CLPS), o inițiativă derulată în paralel cu Artemis, care folosește parteneriate cu industria privată pentru livrarea de instrumente și tehnologii pe Lună. Rămâne însă incert dacă Endurance poate ajunge în spațiu înainte de finalul lui 2026: depinde de rezultatele testelor care urmează și de eventuale anomalii. Un risc operațional suplimentar este că racheta New Glenn, vehiculul de lansare planificat pentru MK1, este „în prezent ținută la sol” în așteptarea unei investigații a autorității americane de aviație (FAA) privind o defecțiune a treptei a doua la cea mai recentă misiune. Context: unde este SpaceX în raport cu Blue Origin SpaceX ar putea avea un avantaj de calendar, cu 11 lansări de test „în spațiu” deja efectuate și o a 12-a așteptată „în circa o săptămână”, însă Starship nu a realizat încă o orbită completă în jurul Pământului și are de îndeplinit aceleași cerințe de calificare pentru rolul de modul lunar. Publicația notează că nu este limpede în ce măsură NASA va cere progres demonstrat de dezvoltare pentru a califica un modul lunar pentru Artemis 3. De exemplu, agenția nu a anunțat dacă astronauții vor intra în modulele lunare în orbită terestră, dacă Orion se va andoca efectiv cu acestea sau dacă va executa doar manevre de proximitate în jurul lor. [...]
Sony și TSMC își extind colaborarea pentru a crește capacitatea de producție de senzori avansați în Japonia, într-un proiect care ar putea consolida lanțul local de semiconductori, dar care depinde încă de condițiile finale ale acordului și de sprijinul guvernamental, potrivit G4Media . Sony și TSMC au în vedere înființarea unui joint venture (societate mixtă) dedicat dezvoltării și producției de senzori de imagine de nouă generație, într-un context de cerere în creștere pentru semiconductori avansați, inclusiv pentru inteligență artificială, industria auto și robotică. Informația este relatată de Reuters , citată de publicație. Ce aduce concret societatea mixtă Noua companie ar urma să combine expertiza Sony în proiectarea senzorilor de imagine cu capacitățile TSMC în procese de fabricație și tehnologii de producție semiconductoră. Potrivit companiilor, Sony ar urma să dețină participația majoritară. Dezvoltarea liniilor de cercetare și producție este planificată în cadrul noii fabrici Sony din orașul Koshi, prefectura Kumamoto. În ce stadiu este acordul și de ce contează Deocamdată, cele două companii au semnat un memorandum de înțelegere fără caracter obligatoriu, iar discuțiile continuă pe structura investițiilor și condițiile finale. Implementarea proiectului este condiționată și de sprijinul guvernului japonez, dar și de evoluția cererii din piață. În paralel, Sony spune că va continua investițiile și în fabrica sa existentă din Nagasaki, pentru extinderea capacităților de producție pentru senzori avansați, cu investiții realizate etapizat. Context: colaborarea Sony–TSMC în Japonia Sony și TSMC colaborează deja prin Japan Advanced Semiconductor Manufacturing (JASM) , companie mixtă înființată în 2021 și controlată majoritar de TSMC. Prima fabrică JASM din Japonia a început producția de serie la finalul anului 2024. Parteneriatul va analiza și oportunități legate de aplicații fizice bazate pe inteligență artificială, inclusiv sisteme pentru automobile și roboți industriali. Publicația mai notează că Sony a indicat anterior că ia în calcul atragerea de parteneri externi pentru divizia sa de cipuri, pe fondul costurilor tot mai ridicate ale dezvoltării și producției de semiconductori. [...]
O vulnerabilitate critică permite preluarea completă de la distanță a roboților de tuns iarba Yarbo , inclusiv controlul navigației și al lamelor, cu acces la camere și la parolele Wi‑Fi ale utilizatorilor, potrivit WinFuture . Miza este una operațională și de securitate: dispozitive grele, conectate la internet, pot deveni atât risc fizic, cât și „poartă” către rețeaua de acasă. Cercetătorul german în securitate Andreas Makris a identificat problema în arhitectura software: fiecare robot Yarbo rulează o instalare completă de Linux cu un „root password” (parola contului de administrator) integrat. La analiză, Makris a constatat că parola este identică la toate modelele, la nivel global, iar proprietarii nu o pot schimba permanent. Mai mult, la fiecare actualizare de firmware, parola revine automat la valoarea standard. În aceste condiții, Makris spune că a obținut acces la mii de dispozitive active din întreaga lume. Roboții cântăresc aproximativ 90 kg și costă 5.000 de dolari (aprox. 23.000 lei), iar controlul de la distanță ar acoperi atât deplasarea, cât și funcționarea lamelor. Ce poate obține un atacator Conform unui material The Verge , citat de WinFuture, demonstrația pe dispozitive reale arată că un atacator ar putea: prelua controlul complet al robotului; accesa imagini de la camere; extrage date ale utilizatorilor, inclusiv coordonate GPS, adrese de e-mail și parolele Wi‑Fi; folosi robotul, teoretic, ca punct de plecare pentru atacuri asupra rețelei domestice. Numărul exact al modelelor afectate nu este precizat. Reacția Yarbo și ce rămâne nerezolvat Inițial, Yarbo ar fi descris accesul remote nelimitat drept o funcție intenționată pentru diagnoză tehnică. Ulterior, pe fondul presiunii publice, compania a anunțat că va securiza mai bine comunicația dintre aplicația de smartphone și serverele sale. Totuși, vulnerabilitățile mai profunde din firmware rămân, deocamdată, neadresate, iar un update complet de securitate „încă lipsește”, ceea ce înseamnă că dispozitivele rămân atacabile. Îngrijorări suplimentare privind datele Investigația mai indică faptul că roboții trimit o parte din datele de telemetrie către ByteDance , către servere din China, fără consimțământ explicit din partea utilizatorilor. WinFuture notează că Yarbo își declară sediul în New York, dar operează în principal din Shenzhen, China, ceea ce amplifică riscurile de confidențialitate asociate transferului de date. [...]
Rusia a început să construiască o rețea proprie de internet prin satelit, cu finanțare de stat și implicare directă a armatei , după ce a lansat primii 16 sateliți ai constelației Rassvet , proiect prezentat ca alternativă la Starlink, potrivit Antena 3 . Miza depășește zona comercială: experți citați în material indică o utilizare cu dublu scop, inclusiv pentru comunicații militare și controlul infrastructurii digitale. Lansarea a avut loc pe 23 martie, la ora 20:24 (ora Moscovei), de la cosmodromul militar Plesetsk, cu o rachetă Soyuz-2.1B. Proiectul este derulat de compania rusă Bureau 1440, care a plasat sateliții pe orbită joasă și a deschis astfel etapa de trecere de la testare la un serviciu operațional de comunicații. Ținta: o infrastructură „suverană” cu utilizare civilă și militară Planul menționat în articol vizează o constelație de cel puțin 300 de sateliți până în 2030. Bureau 1440 susține că sistemul urmărește internet broadband cu viteze de până la 1 gigabit pe secundă per terminal și o latență de maximum 70 de milisecunde (întârzierea semnalului). Contextul este legat de lecțiile războiului din Ucraina, unde Starlink a devenit un instrument important pentru comunicațiile trupelor. În acest cadru, Rassvet este descris ca o încercare a Moscovei de a avea o infrastructură proprie, care să poată fi folosită atât de civili, cât și de armată. Semnale de militarizare: lansare prin Ministerul Apărării și finanțare publică Un element operațional relevant este că lansarea nu a fost realizată de agenția spațială Roscosmos, ci de Ministerul Apărării, prin cosmodromul Plesetsk. La câteva zile după lansare, Vladimir Putin a numit evenimentul „un mare eveniment”, iar directorul Roscosmos, Dmitri Bakanov, a afirmat că în ziua lansării cosmodromul ar fi fost vizat de „tentative de atac”. Expertul Vitalii Egorov, citat în material, spune că sateliții de comunicații pot îndeplini și funcții militare și că, având în vedere eficiența Starlink pe câmpul de luptă, și Rassvet ar urma să fie folosit în acest scop. Tot el indică o limitare practică: terminalele Rassvet ar fi de câteva ori mai mari și mai grele decât cele Starlink, ceea ce ar putea restrânge utilizarea. La nivel de finanțare, articolul menționează că presa independentă rusă estimează sprijin de 100 de miliarde de ruble (aprox. 1,34 miliarde de dolari, adică aprox. 6,2 miliarde lei) din partea Ministerului Comunicațiilor, iar compania ar fi dispusă să investească încă 300 de miliarde de ruble. Provocarea industrială: ritm de producție „neatins” în Rusia Dincolo de lansarea inițială, dificultatea majoră este producția în serie. Pentru a ajunge la circa 300 de sateliți în următorii ani, Bureau 1440 ar trebui să producă unul sau doi sateliți pe săptămână, un ritm pe care industria spațială rusă „nu l-a atins niciodată”, potrivit expertului citat. Materialul notează că, până acum, doar Starlink și OneWeb au reușit o producție de serie susținută la acest nivel. O a doua condiție pentru utilizare pe scară largă este dezvoltarea unor terminale mai ușoare și mai ieftine; altfel, rețeaua ar putea rămâne, în practică, orientată spre clienți instituționali. Diferențe tehnice: orbită aproape polară și altitudine mai mare Bureau 1440 ar fi ales o orbită aproape polară, cu o înclinație de 81,4 grade, ceea ce ar permite acoperirea întregului teritoriu al Rusiei, inclusiv zone izolate și regiuni polare. În plus, compania indică o altitudine de aproximativ 800 km pentru orbită, în timp ce sateliții Starlink sunt plasați la circa 550 km sau mai puțin, conform articolului. Cine controlează proiectul Materialul arată că Bureau 1440 a fost înființată în 2020 ca divizie a Megafon, iar în 2022 a fost integrată în Iks Holding. Canalul independent Dojdi, citat de Antena 3, susține că holdingul ar fi implicat în sisteme de supraveghere și blocare a internetului, folosite pentru restricționarea traficului online și a unor platforme de mesagerie. În același context, articolul menționează că unul dintre managerii de top ai Iks Holding este fiul primului director adjunct al serviciilor de informații din Rusia, Boris Korolev, sugerând o legătură strânsă cu statul. În concluzie, lansarea celor 16 sateliți este doar începutul: dacă Rusia va reuși să industrializeze producția și să reducă dimensiunea/costul terminalelor, Rassvet poate deveni o infrastructură operațională cu relevanță strategică, nu doar o alternativă comercială la Starlink. [...]
Apple pregătește o intrare directă în piața ochelarilor inteligenți, mizând pe integrarea strânsă cu iPhone-ul , potrivit 91mobiles , care citează informații atribuite jurnalistului Mark Gurman (Bloomberg). Proiectul ar viza o pereche de ochelari cu camere și funcții audio, iar separat ar exista și un dispozitiv experimental: un pandantiv de mărimea unui AirTag, echipat cu cameră. Miza operațională pentru Apple este să transforme ochelarii într-o extensie a iPhone-ului și a funcțiilor Siri/Apple Intelligence, nu într-un produs complet autonom. Concret, camerele ar urma să „alimenteze” cu date asistentul vocal, pentru funcții precum indicații de orientare la mers, în funcție de ceea ce „văd” ochelarii. Ochelarii: camere, audio și Siri, fără afișaj AR în lentile Conform informațiilor prezentate, ochelarii ar semăna ca abordare cu Meta Ray-Bans : ar include camere pentru foto-video, difuzoare și microfoane pentru muzică, apeluri și notificări Siri. Diferența pe care Apple ar urmări-o ar fi integrarea mai strânsă cu iPhone-ul, care ar asigura și „spatele” de procesare pentru funcțiile bazate pe inteligență artificială. Gurman nu se așteaptă ca prima generație de ochelari Apple să aibă un afișaj de realitate augmentată (AR) în lentile, ceea ce i-ar plasa în categoria „ochelari cu cameră și audio”, nu a ochelarilor AR propriu-ziși. La nivel de design, Apple ar testa rame din plastic dezvoltate intern, fără parteneriat cu un brand consacrat de ochelari. Ar fi în lucru cel puțin patru stiluri de rame și mai multe culori, iar camerele ar avea lentile ovale orientate vertical. Pandantivul: accesoriu pentru iPhone, încă în fază incipientă Al doilea produs descris este un pandantiv de mărimea unui AirTag, care ar putea fi prins de haine sau purtat la gât. Ar include o cameră „mereu pornită” și un microfon pentru comenzi vocale Siri. Dispozitivul ar avea propriul cip, însă ar depinde de un iPhone asociat pentru procesare, ceea ce îl face mai degrabă un accesoriu, nu un produs independent. Publicația notează că Apple ar dezbate dacă să includă și un difuzor. Proiectul este într-o etapă mai timpurie decât ochelarii și ar putea fi anulat. Calendar și competiție: 2027 cel mai devreme pentru lansare Potrivit informațiilor citate, ochelarii ar putea fi prezentați la final de 2026 sau început de 2027, însă lansarea efectivă nu ar avea loc mai devreme de 2027. Pentru pandantiv, o lansare în 2027 este posibilă, dar nesigură. Intrarea Apple în această zonă ar însemna competiție directă cu Meta, care are deja două generații de Ray-Bans și o bază de utilizatori în creștere; în paralel, Google și Samsung ar lucra la propriile versiuni. Avantajul Apple, în această logică, ar fi ecosistemul și puterea de procesare a iPhone-ului folosit ca „backend” pentru dispozitive purtabile. Apple nu a confirmat oficial niciunul dintre produse, iar detaliile rămân, deocamdată, la nivel de informații neoficiale. [...]
ASUS duce tastaturile cu switch-uri magnetice în zona „mainstream premium” la 899 yuani (aprox. 570 lei), mizând pe o rată de raportare de 8.000 Hz și pe o precizie foarte fină a punctului de acționare, potrivit IT Home . Modelul se numește Tianxuan TX75 și a fost prezentat în cadrul unui eveniment al companiei. Ce primești pentru preț: latență și control mai fin al acționării TX75 este o tastatură de gaming cu switch-uri magnetice TTC „Flame Yellow Magnetic King” și promite o precizie RT (rapid trigger – declanșare rapidă) de 0,01 mm, un parametru relevant în jocuri pentru reglarea foarte fină a momentului în care o tastă este considerată apăsată sau eliberată. Pe conectivitate, tastatura oferă 8.000 Hz atât în modul cu fir, cât și în modul wireless 2,4 GHz, ceea ce înseamnă o frecvență mai mare de transmitere a semnalului către PC față de standardele uzuale. Format, construcție și elemente de utilizare Tastatura folosește un aranjament compact 75% și include un „buton de luptă” (rotativ) pentru: reglaj rapid al volumului, o comandă de „mute”, activarea unui „mod competitiv”. La construcție, ASUS menționează o structură de tip Gasket (montaj cu elemente elastice pentru amortizare), capace PBT cu injecție dublă (două straturi de plastic pentru durabilitate) și un capac superior din aliaj de aluminiu. Designul include o schemă de culoare „Magic Cyan” și benzi luminoase pe laterale. Autonomie declarată TX75 are o baterie de 10.000 mAh, iar autonomia anunțată ajunge până la 10 zile. Sursa nu detaliază scenariul de utilizare (de exemplu, nivelul iluminării), astfel că cifra trebuie privită ca valoare declarată de producător. [...]
Un nou troian bancar, TCLBanker, combină furtul de date cu auto-răspândirea de tip „vierme”, ceea ce poate accelera infectările în rețele și organizații potrivit WinFuture . Malware-ul vizează zeci de servicii financiare și folosește atât tehnici de camuflare, cât și mecanisme automate de propagare prin canale uzuale de comunicare. De ce contează: trecerea de la „troian” la răspândire autonomă Cercetătorii de la Elastic Security Labs (care au documentat amenințarea) descriu TCLBanker drept o evoluție a unei familii mai vechi, Maverick. Diferența majoră este componenta de auto-propagare: odată ajuns pe un sistem, malware-ul poate încerca să se extindă singur către alte victime, fără să depindă exclusiv de pași manuali ai atacatorilor. Țintele sunt numeroase: TCLBanker ar urmări 59 de platforme, incluzând aplicații bancare clasice, servicii fintech și burse de criptomonede. Cum intră pe sistem și cum evită detecția Vectorul de infectare menționat este o versiune manipulată a unui kit de instalare pentru „Logitech AI Prompt Builder”. Rularea codului malițios se face printr-o tehnică numită DLL side-loading (încărcarea unei biblioteci malițioase în contextul unei aplicații legitime), ceea ce poate reduce șansele ca soluțiile de securitate „obișnuite” să alerteze imediat. Propagare prin WhatsApp Web și Outlook După infectare, TCLBanker include module care abuzează WhatsApp Web și Microsoft Outlook. Malware-ul ar scana listele de contacte și ar trimite automat mesaje de tip phishing sau linkuri infectate, exploatând încrederea dintre expeditor și destinatar pentru a găsi noi victime. În plus, în cod ar exista indicii („artefacte”) care sugerează că la dezvoltare ar fi putut fi folosite sisteme de inteligență artificială, fără ca materialul să ofere o confirmare fermă a acestui aspect. Ce poate face pe sistemul compromis Conform descrierii, TCLBanker monitorizează frecvent (la nivel de secunde) bara de adrese a browserului. Când utilizatorul accesează una dintre paginile vizate, malware-ul inițiază o conexiune către operatori, care pot obține control extins, inclusiv: transmiterea în timp real a ecranului (live streaming), înregistrarea tastelor (keylogging), control de la distanță al mouse-ului și tastaturii. Pentru furtul credențialelor, troianul folosește suprapuneri (overlay-uri) false: victimei i se afișează formulare care imită interfețele reale pentru PIN-uri sau parole, în timp ce datele sunt colectate în fundal. Pentru a rămâne ascuns, ar putea bloca și Task Manager-ul din Windows. Unde lovește acum și ce risc urmează În prezent, atacurile par concentrate pe utilizatori din Brazilia. Totuși, experții avertizează că malware-ul provenit din America Latină a fost, în trecut, adaptat rapid pentru ținte globale, iar rezistența la instrumente de analiză ar face din TCLBanker o amenințare relevantă și în afara pieței inițiale. [...]