Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
O postare cu o imagine generată de AI a declanșat o reacție oficială a Casei Albe, după ce actorul Mark Hamill (Luke Skywalker în „Star Wars”) a publicat pe Bluesky o fotografie falsă în care Donald Trump apare întins într-un mormânt, potrivit Adevărul. Episodul readuce în prim-plan riscul ca imaginile create cu inteligență artificială să amplifice tensiunile politice și să fie interpretate ca instigare, cu efecte directe asupra climatului public.
Imaginea, distribuită miercuri, 6 mai, îl arăta pe Trump într-un câmp de margarete, lângă o piatră funerară inscripționată cu anii „1946–2024”, și era însoțită de mesajul „If Only” („Dacă...”), interpretat de mulți ca o referire la moartea fostului președinte.
Într-un text care a fost ulterior șters, Hamill a scris că și-ar fi dorit ca Trump „să fi trăit suficient de mult” pentru a vedea o înfrângere la alegerile de la jumătatea mandatului, să răspundă pentru „corupția sa fără precedent”, să fie pus sub acuzare, condamnat și „umilit” pentru „nenumăratele sale crime”. Actorul, în vârstă de 74 de ani, a adăugat că Trump va rămâne „o rușine permanentă pentru istoria Americii”, notează Variety.
Contul oficial Rapid Response 47 al Casei Albe l-a atacat public pe Hamill într-un mesaj pe platforma X, susținând că astfel de mesaje contribuie la escaladarea violenței politice.
„.@MarkHamill este un individ bolnav. Acești lunatici ai stângii radicale pur și simplu nu se pot abține”
„Acest tip de retorică este exact ceea ce a inspirat trei tentative de asasinat asupra președintelui nostru în ultimii doi ani”
În paralel, mai multe voci conservatoare au reacționat public. Actorul James Woods a redistribuit postarea și a comentat: „Când oamenii îți arată cine sunt, crede-i”. Rob Schneider l-a criticat, la rândul său, pe Hamill, numindu-l „o persoană bolnavă și depravată” și „o rușine pentru americanii decenți”.
Pe fondul reacțiilor, Hamill a revenit joi, 7 mai, cu o „corectură pentru claritate” pe Bluesky, susținând că intenția sa nu a fost să sugereze moartea lui Trump.
„Corectură pentru claritate: «Ar trebui să trăiască suficient de mult pentru a... răspunde pentru... crimele sale». De fapt, îi doream exact opusul morții, dar îmi cer scuze dacă ați considerat imaginea nepotrivită”
Postarea inițială a fost ștearsă.
Controversa apare într-un moment tensionat în SUA, la câteva săptămâni după un incident în care un bărbat de 31 de ani, Cole Tomas Allen, ar fi încercat să pătrundă înarmat la un eveniment al Asociației Corespondenților de la Casa Albă, la care participau Donald Trump și alți oficiali ai administrației, potrivit informațiilor citate în articol.
Recomandate
România rămâne în zona mediană a adopției AI, un semnal de decalaj competitiv față de Europa de Nord și de Vest , potrivit Economedia , care citează raportul Microsoft AI Economy Institute – Global AI Adoption 2026 (Q1) . România s-a clasat pe locul 63 din 147 de piețe analizate, într-un context în care utilizarea inteligenței artificiale generative crește accelerat în economiile avansate. Raportul definește adopția AI ca ponderea persoanelor cu vârste între 15 și 64 de ani care au utilizat un produs de inteligență artificială generativă. La nivel global, adopția a ajuns la 17,8% din populația activă, iar 26 de economii au depășit pragul de 30% utilizare, indicând o extindere rapidă, dar inegală. Unde se află România în raport cu liderii În Europa, cele mai ridicate niveluri de adopție sunt înregistrate în: Norvegia – 48,6% Irlanda – 48,4% Franța – 47,8% Aceste niveluri depășesc semnificativ media globală și sugerează o integrare mai rapidă a AI în economie și în sectorul public, ceea ce poate amplifica diferențele de productivitate și de competitivitate între regiuni. România, deși este descrisă ca fiind „în creștere”, rămâne sub nivelul statelor vest-europene și nordice, ocupând o poziție de mijloc în clasamentul global. De ce contează: factorii care explică diferențele Raportul indică faptul că diferențele dintre țări rămân semnificative și sunt influențate de: infrastructura digitală, investițiile în tehnologie, gradul de digitalizare al economiei. La nivel mondial, liderul clasamentului este reprezentat de Emiratele Arabe Unite , cu o rată de adopție de peste 40%, într-un grup restrâns de economii considerate „lideri” în integrarea AI, alături de ecosisteme digitale avansate precum Singapore și alte economii asiatice dezvoltate. Raportul Microsoft poate fi consultat aici: Microsoft AI Economy Institute – Global AI Adoption 2026 (Q1) . [...]
Anthropic ia în calcul o rundă de până la 50 mld. dolari (aprox. 215 mld. lei) pentru a-și extinde masiv capacitatea de calcul , într-o mișcare care ar putea împinge evaluarea companiei spre pragul de 1.000 mld. dolari și ar depăși OpenAI , potrivit IT之家 , care citează un material din Financial Times. Planul vizează o finanțare „în această vară”, iar banii ar urma să fie folosiți în principal pentru creșterea puterii de calcul (infrastructura necesară antrenării și rulării modelelor de inteligență artificială). Cinci persoane familiarizate cu discuțiile au indicat că interes ar exista din partea unor investitori precum Dragoneer, General Catalyst și Lightspeed Venture Partners. Dimensiunea tranzacției și evaluarea vizată Sursele citate estimează că runda ar putea ridica evaluarea „pre-money” (înainte de atragerea banilor) la 900 mld. dolari (aprox. 3.870 mld. lei), iar suma strânsă ar putea ajunge la 50 mld. dolari (aprox. 215 mld. lei). Tranzacția ar putea fi închisă în două luni, însă nu există garanții că va fi finalizată. Ca reper, Anthropic era evaluată în februarie la circa 380 mld. dolari (aprox. 1.634 mld. lei), conform aceleiași surse. Venituri în creștere rapidă, dar fără termeni agreați Potrivit estimărilor menționate, veniturile anualizate ale Anthropic ar urma să depășească în curând 45 mld. dolari (aprox. 194 mld. lei), față de 9 mld. dolari (aprox. 39 mld. lei) la finalul anului trecut, ceea ce ar însemna o creștere de cinci ori. Directorul financiar al companiei, Krishna Rao, ar fi discutat cu investitori, însă „nu au fost stabilite termeni concreți”, iar discuțiile nu echivalează cu lansarea oficială a negocierilor, potrivit informațiilor din articol. De ce contează: cursa pentru capital și „miza IPO” O parte dintre investitori ar urmări să își construiască o poziție înaintea unei posibile listări (IPO) pe care Anthropic ar putea-o avea până la finalul acestui an, conform surselor. În acest context, compania ar putea favoriza investitori instituționali cu experiență atât în piețe private, cât și în piețe publice. Prin comparație, OpenAI a încheiat în martie o finanțare de 122 mld. dolari (aprox. 525 mld. lei), care i-ar fi adus o evaluare de circa 852 mld. dolari (aprox. 3.664 mld. lei), mai notează materialul citat. [...]
Google lucrează la „ Remy ”, o versiune Gemini mereu activă care execută sarcini în numele utilizatorului , ceea ce ar muta asistentul din zona de „chatbot” către un instrument operațional integrat în aplicații și servicii, inclusiv terțe, cu intervenție minimă din partea omului, potrivit TechRadar . Proiectul este descris ca o variantă „agentică” a Gemini, menită să ruleze „comisioane” digitale, să monitorizeze rutine și să ajute la folosirea aplicațiilor și serviciilor conectate. Informațiile provin dintr-un reportaj Business Insider, citat de publicație, care menționează documente interne Google și obiectivul de a crea „un asistent adevărat care poate acționa în numele tău” în toate zonele vieții unui utilizator. Ce se schimbă operațional față de Gemini de azi Miza nu este o conversație mai bună cu AI-ul, ci automatizarea de fundal: Remy ar urma să funcționeze ca „partener digital 24/7”, capabil să comunice cu alte persoane, să trimită documente, să facă achiziții și să finalizeze proactiv sarcini fără să aștepte instrucțiuni punctuale. TechRadar notează că, în locul unei ferestre simple de chat, Remy ar avea secțiuni dedicate pentru: sarcini în desfășurare, acțiuni programate, „joburi” care așteaptă input de la utilizator. Sarcinile finalizate ar putea fi fixate (pinned), redenumite și redeschise ulterior, ceea ce ar transforma interacțiunea cu AI-ul într-una continuă, nu ocazională. „Context personal” transformat în acțiuni Publicația leagă Remy de direcția deja vizibilă în Gemini prin funcții de tip „Personal Intelligence”, care folosesc conținut din Gmail și alte servicii Google pentru a genera răspunsuri. În același registru, este menționată și capacitatea de a utiliza conținut încărcat în Google Photos pentru a genera imagini AI ale utilizatorului. Ideea centrală: informația agregată ca „personal context” nu ar mai rămâne doar material pentru răspunsuri, ci ar deveni bază pentru acțiuni automate. Riscul: conveniență cu cost de confidențialitate TechRadar evidențiază avertismentele asociate agentului: ar fi un produs „experimental”, care poate „face greșeli și expune date neintenționat”, iar utilizatorii sunt sfătuiți să nu se bazeze pe el pentru sarcini profesionale. În același timp, utilizatorii ar putea gestiona sau șterge informațiile din setări și ar putea dezactiva aplicațiile conectate și anumite funcții de personalizare. Totuși, logica unui agent care „îți organizează viața” presupune acces la date sensibile despre deplasări, căutări, comunicare, cumpărături și modul de petrecere a timpului — un nivel de integrare care, pentru unii, e util, iar pentru alții se apropie de ideea de a delega decizii personale către software. Context competitiv: cursa către agenți care „fac”, nu doar răspund Materialul plasează inițiativa într-o tendință mai largă a industriei AI: trecerea de la sisteme care răspund la cereri la sisteme care acționează continuu, cu supraveghere umană redusă. În acest peisaj, Google ar avea un avantaj practic: mulți utilizatori au deja o parte semnificativă din viața digitală în ecosistemul companiei, ceea ce ar face mai ușoară „țeserea” unui agent în servicii folosite zilnic. TechRadar nu indică un calendar de lansare sau detalii comerciale (preț, disponibilitate, piețe), iar informațiile sunt prezentate ca dezvoltare în lucru, pe baza documentelor interne menționate în reportajul citat. [...]
Guvernul SUA își extinde controlul asupra AI prin testare înainte de lansare , după ce Google, Microsoft și xAI au acceptat ca modelele lor să fie evaluate de autorități înainte de a ajunge la public, potrivit Mediafax , care citează Euronews. Miza este reducerea riscurilor de securitate națională asociate noilor sisteme de inteligență artificială. Evaluările vor fi coordonate de CAISI , care va analiza riscuri precum securitatea cibernetică, biosecuritatea și posibile utilizări în dezvoltarea armelor chimice. Instituția spune că testarea va include teste tehnice, cercetare comună și elaborarea unor bune practici pentru dezvoltarea modelelor comerciale. „Măsurătorile independente și riguroase sunt esențiale pentru a înțelege impactul AI asupra securității naționale”, a declarat directorul CAISI, Chris Fall. Ce se schimbă pentru companii: verificări înainte de lansare Pentru industria tech, acordul introduce un filtru suplimentar înainte de lansarea publică a unor modele avansate, într-un moment în care autoritățile americane tratează tot mai explicit AI ca pe o tehnologie cu implicații strategice și militare, pe fondul competiției dintre SUA și China. Microsoft a transmis că evaluările guvernamentale ar urma să ajute compania să identifice mai devreme riscurile asociate platformei Copilot, inclusiv posibile atacuri cibernetice bazate pe AI. În paralel, OpenAI a confirmat că a furnizat guvernului american modelul ChatGPT5.5 înainte de lansarea publică, pentru testare de securitate națională. Compania dezvoltă și GPT-5.5-Cyber, un model specializat în apărare cibernetică, destinat unui grup restrâns de utilizatori instituționali. Context politic: o nuanțare a discursului anti-reglementare Decizia este prezentată ca o schimbare de ton în administrația Donald Trump , care a susținut în repetate rânduri că reglementările excesive pot încetini inovația și pot oferi Chinei un avantaj strategic. În martie, Casa Albă a prezentat un nou cadru național privind inteligența artificială, care prevede accelerarea adoptării AI și eliminarea obstacolelor birocratice pentru industrie, dar exclude crearea unei noi agenții federale dedicate exclusiv reglementării AI. Cât s-a testat deja și ce rămâne neclar CAISI afirmă că a realizat până acum aproximativ 40 de evaluări pentru modele AI, inclusiv pentru sisteme de ultimă generație care nu au fost încă lansate public. Autoritățile americane nu au precizat însă ce modele au fost testate și nici ce modificări au fost negociate în noile acorduri cu industria. [...]
Google testează intern „Remy”, un agent AI integrat în ecosistem, ceea ce poate schimba modul de lucru în companie și, ulterior, felul în care utilizatorii folosesc serviciile Google, potrivit Android Authority . Instrumentul ar fi „profund integrat” în Google și este prezentat ca un „agent personal 24/7”, într-o mișcare care ar veni după reducerea eforturilor pentru Project Mariner și pe fondul competiției cu OpenClaw. Informația provine dintr-un raport Business Insider , citat de publicație, care susține că Google testează intern un nou sistem agentic (adică un AI capabil să execute acțiuni și sarcini în numele utilizatorului), cu numele de cod „Remy”. Nu este clar dacă este același proiect către care au fost redirecționate resursele după schimbarea de direcție de la Project Mariner, însă descrierea îl apropie de abordarea OpenClaw. Ce ar face „Remy” și de ce contează operațional Conform descrierii din raport, Remy ar fi „profund integrat” în cadrul Google și ar putea să „monitorizeze lucrurile care contează pentru tine, să gestioneze proactiv sarcini complexe și să îți învețe preferințele în timp”. Mesajul de prezentare citat îl poziționează drept „agentul tău personal 24/7 pentru muncă, școală și viața de zi cu zi, alimentat de Gemini”. Pentru Google, o astfel de integrare ar însemna un pas dincolo de funcțiile agentice deja existente în Gemini, care – în forma actuală – tind să fie mai înguste, legate de aplicații sau scenarii specifice. Un agent „mai generalist”, folosit transversal, ar putea avea impact direct asupra productivității interne și asupra modului în care sunt automatizate fluxurile de lucru. Testare internă și incertitudinea privind lansarea Angajații Google ar „dogfooding” Remy (adică îl folosesc intern pentru a-l testa în condiții reale), însă sursele citate nu precizează dacă proiectul este destinat să rămână un instrument intern sau dacă va fi lansat public. Referințele la „muncă” și „școală” sugerează, totuși, o posibilă orientare către utilizatori, notează publicația, fără a indica un calendar. Cu Remy încă în testare internă, este prea devreme pentru a vorbi despre o lansare. Chiar dacă urmează Google I/O în cursul acestei luni, materialul indică doar posibilitatea ca Google să discute planuri de viitor pentru acest instrument în cadrul conferinței, nu o prezentare sau o lansare confirmată. [...]
Doar 13% dintre companiile din România au implementat eficient AI în cloud , un nivel sub jumătate din media Europei Centrale și de Est, iar decalajul de adopție față de piețele mature este de 18–24 de luni, potrivit unei analize publicate de Economica . Datele indică o problemă operațională și de competitivitate: fără infrastructură de date și investiții în cloud, proiectele de inteligență artificială rămân fragmentate și greu de scalat. Infrastructura și datele, principalele blocaje pentru scalare Potrivit datelor PwC citate în material, România se află într-o etapă incipientă a adopției AI, cu utilizare limitată și infrastructură insuficient dezvoltată. Pe lângă ponderea redusă a implementărilor eficiente în cloud (13%), doar aproximativ 25% dintre organizații consideră că au o arhitectură de date adecvată, ceea ce sugerează o bază fragilă pentru proiecte AI care să poată fi extinse la nivelul întregii companii. Această fundație slabă se vede și în planurile de investiții: doar 17% dintre firmele din România intenționează investiții specifice în infrastructură cloud pentru AI și machine learning, „la jumătate față de media regională”, ceea ce limitează potențialul de dezvoltare în următorii ani. „18–24 de luni în urmă”: fereastră scurtă pentru recuperare Lilia Christofi (PwC) a spus, la PwC Romania Technology Summit, că România este „cu 18–24 de luni în urmă” la implementarea și utilizarea AI, dar că recuperarea este posibilă dacă organizațiile trec rapid de la experiment la execuție. „Cel mai bun mod de a învăța AI este prin implementare și practică. Nu este vorba despre urmărirea unor cursuri online.” În contrast, piețele din Europa de Vest ar fi depășit faza de testare și ar integra AI la scară largă în operațiuni, cu accent pe reutilizarea modelelor, abordare care „reduce costurile și crește eficiența”, potrivit aceleiași surse. Riscuri: costuri, operațiuni și reglementare, dacă AI e „pus peste tot” Materialul atrage atenția că întârzierea vine și cu un potențial avantaj (învățarea din greșelile altora), însă fereastra este limitată. Christofi a avertizat că lipsa unei implementări corecte poate genera probleme operaționale, costuri ridicate și dificultăți în zona de reglementare, mai ales dacă nu există aliniere la nivelul întregii organizații. „Pentru că a construi un AI este costisitor. Dacă nu există aliniere la nivelul întregii organizații, complicați foarte mult munca departamentului de risc și provocările de reglementare.” Un alt risc menționat este utilizarea greșită a tehnologiei, prin aplicarea AI în contexte unde ar fi suficiente automatizări sau modele de machine learning mai simple, pe motiv că AI este „un model probabilistic” și „nu se potrivește în orice situație”. Semnale mixte: competențe în creștere, dar strategii aproape inexistente Pe piața muncii, presiunea de adaptare este deja vizibilă: ritmul de schimbare a competențelor în rolurile expuse la AI este cu 66% mai rapid decât în alte joburi, conform datelor citate. Există și indicatori pozitivi: aproximativ 70% dintre organizațiile din România folosesc infrastructură cloud sustenabilă (peste media regională), iar 62% dintre angajații din servicii financiare au dobândit noi competențe AI în ultimul an (peste media globală). În același timp, Gabriel Voicilă, Partener Tehnologie PwC România, a prezentat date dintr-un studiu care urmează să fie lansat în luna mai: doar 2% dintre companiile din România au declarat că au o strategie completă aprobată, cu indicatori de măsurare a beneficiilor AI, iar aproape 80% dintre respondenți au semnalat că nu folosesc sisteme bazate pe AI pentru luarea deciziilor. Barierele invocate: dificultatea de a măsura beneficiile investițiilor, lipsa de personal calificat și constrângerile bugetare. În logica prezentată la eveniment, miza pentru următoarele 12 luni este trecerea de la experimentare la execuție, astfel încât decalajul de adopție să nu se transforme într-un dezavantaj competitiv de durată. [...]
