Știri
Tag: sua

Donald Trump susține că SUA și Iranul au avut „discuții foarte bune” în Oman , primele negocieri directe dintre cele două țări după războiul de 12 zile din iunie 2025. Potrivit Axios , fostul președinte american a declarat că Iranul pare „mai dispus ca niciodată” să ajungă la un acord nuclear, în contextul unei acumulări masive de forțe militare americane în Golful Persic. Întâlnirea a avut loc pe 6 februarie 2026, la Muscat, în Oman, și a durat aproape opt ore. La negocieri au participat ministrul de externe iranian Abbas Araghchi , consilierul prezidențial Jared Kushner și emisarul lui Trump în Orientul Mijlociu, Steve Witkoff . Medierea a fost asigurată de ministrul de externe al Omanului, Sayyid Badr al-Busaidi. Trump a declarat presei că Iranul ar trebui să accepte condițiile SUA deoarece „armada noastră va fi în curând aproape de țărmul lor”. Totodată, el a afirmat că Washingtonul preferă o soluție diplomatică și că „nu se grăbește” să recurgă la forța militară. Cu toate acestea, fostul președinte a avertizat că „dacă nu fac un acord, consecințele vor fi foarte dure” . Din informațiile prezentate, Iranul s-ar fi arătat dispus să renunțe la dezvoltarea armelor nucleare, o condiție de bază a SUA. Trump a susținut că propunerile actuale ale Iranului ar fi fost acceptate imediat dacă ar fi fost făcute în urmă cu un an. Deși nu a detaliat conținutul propunerii, a anunțat că noi discuții sunt programate „la începutul săptămânii viitoare”, tot în Oman. Aceste negocieri vin într-un moment tensionat, în care prezența militară americană în regiune crește, iar Trump lasă deschisă opțiunea unui conflict, în lipsa unui acord rapid. Totuși, schimbarea poziției Teheranului față de anul trecut sugerează că ambele părți sunt interesate de o soluție negociată, cel puțin pe termen scurt. [...]

SUA vor transfera o primă tranșă din sumele restante către ONU în următoarele săptămâni , a declarat ambasadorul american la Națiunile Unite, Mike Waltz. Anunțul vine într-un moment critic, după ce secretarul general António Guterres a avertizat asupra unui „colaps financiar iminent”, cauzat în mare parte de restanțele financiare ale Statelor Unite – cel mai mare contribuabil al organizației. Sume restante și impact imediat Conform datelor furnizate de Global Banking & Finance , Statele Unite datorează: 2,19 miliarde dolari către bugetul regulat al ONU 2,4 miliarde dolari pentru misiuni de menținere a păcii (curente și trecute) Mai mult de 95% din datoriile restante la bugetul regulat provin de la SUA, iar neplata acestora a contribuit direct la lichiditatea precară a ONU . Organizația riscă să rămână fără rezerve de numerar până în luna iulie 2026, conform avertismentului transmis de Guterres statelor membre pe 28 ianuarie. Măsuri de reformă și fonduri aprobate Waltz a legat plata de reformele în curs din cadrul inițiativei UN80 , lansate de Guterres în martie 2025, care vizează reducerea birocrației , eficientizarea operațiunilor și reducerea cheltuielilor administrative . Bugetul ONU pentru 2026 a fost deja redus cu 7%, ajungând la 3,45 miliarde dolari. Plata americană este posibilă datorită unui pachet bugetar bipartizan semnat de președintele Donald Trump pe 3 februarie , care include 3,1 miliarde dolari pentru contribuțiile SUA la ONU și alte organizații internaționale. Better World Campaign a salutat această decizie, numind-o „o victorie atât pentru SUA, cât și pentru ONU”. Ce înseamnă această plată? Ambasadorul Waltz a precizat că tranșa inițială va reprezenta un „avans semnificativ” și că nu s-a decis încă suma totală. Aceasta va acoperi parțial arieratele din 2025 (827 milioane dolari), dar și o parte din datoriile pentru 2026 (767 milioane dolari). Deocamdată, nu s-a specificat clar dacă banii vor fi direcționați în mod egal către bugetul regulat și cel pentru menținerea păcii. „Plata va merge în general către restanțe, dar reflectă și recunoașterea progreselor în reformele instituționale”, a adăugat Waltz. Consecințe globale și context geopolitic Criza financiară a ONU nu este doar o chestiune contabilă. Fondurile întârziate afectează capacitatea agențiilor ONU de a interveni eficient în situații de criză, precum conflictele din Sudan sau lipsa de fonduri pentru Organizația Mondială a Sănătății. Totodată, problemele de cash-flow pot pune în pericol desfășurarea misiunilor de menținere a păcii și a programelor umanitare. Statele Unite au fost criticate în ultimii ani pentru tăierile bugetare aplicate contribuțiilor voluntare, mai ales în domeniul drepturilor omului și al sănătății. În 2025, spre exemplu, contribuția americană la Oficiul ONU pentru Drepturile Omului a fost sistată complet. Plata anunțată de SUA reprezintă un semnal pozitiv într-o perioadă delicată pentru sistemul internațional multilateral. Rămâne de văzut dacă această tranșă va deschide calea pentru o rambursare completă sau dacă ONU va fi nevoită să opereze în continuare sub presiunea austerității. Deocamdată, este clar că viitorul financiar al organizației depinde, în mare parte, de regularitatea și consistența cu care Washingtonul își va onora obligațiile. [...]