Știri
Știri din categoria Diverse
SUA își consolidează prezența militară lângă Iran în timp ce Donald Trump este așteptat să decidă dacă ordonă o lovitură, potrivit Antena 3 CNN, care citează date din surse deschise preluate de CNN. Mișcările din ultima săptămână vin pe fondul lipsei de progrese în discuțiile privind limitarea programului nuclear și a producției de rachete balistice ale Iranului.
Miza imediată este „așteptarea ordinului de atac” și semnalul de pregătire pe care Washingtonul îl transmite printr-o combinație de capabilități navale, aeriene și defensive. Conform CNN, SUA au intensificat zborurile de supraveghere și au aprovizionat bazele din zona Golfului cu zeci de avioane de transport militar C-17 și C-5, indicând o logistică orientată spre operațiuni susținute.
Cea mai vizibilă piesă din acest dispozitiv este grupul de atac al portavionului USS Abraham Lincoln, aflat în nordul Mării Arabiei, descris ca o schimbare substanțială de poziționare militară. Grupul include portavionul și trei distrugătoare cu rachete ghidate, iar componenta aeriană cuprinde escadrile de F/A-18E Super Hornet, F-35C Lightning II și aeronave de război electronic EA-18G Growler.
În paralel, Marina SUA mai are în regiune distrugătoarele USS Delbert D. Black, USS McFaul și USS Mitscher, separate de grupul portavionului. Totodată, trei nave militare cu baza în Bahrein — USS Santa Barbara, USS Canberra și USS Tulsa — ar putea fi chemate pentru misiuni de deminare, dacă Iranul ar recurge la astfel de armament, notează Antena 3 CNN.
Pe componenta defensivă, SUA au desfășurat sisteme pentru ținte la mare altitudine THAAD și sisteme Patriot, semnalate la baza aeriană Al Udeid din Qatar și vizibile într-o imagine din satelit capturată de Planet Labs pe 25 ianuarie. Aceste sisteme sunt prezentate ca esențiale pentru contracararea unor eventuale represalii balistice iraniene, care ar putea viza active militare americane sau aliați ai SUA din regiune.
„La fel ca în cazul Venezuelei, este pregătit, dornic și capabil să își îndeplinească rapid misiunea, cu viteză și violență, dacă este necesar”, a comentat președintele SUA în legătură cu portavionul american trimis în regiune.
În planul de atac, distrugătoarele cu rachete ghidate au și ele un rol ofensiv important: fiecare poate transporta zeci de rachete Tomahawk cu o rază de acțiune de 1.600 de kilometri, cu focoase convenționale de aproape o jumătate de tonă, mai arată CNN. Postul amintește și că grupurile de atac ale portavioanelor operează de obicei împreună cu un submarin capabil să lanseze Tomahawk, însă Marina SUA nu dezvăluie aproape niciodată localizarea submarinelor.
Dincolo de mare, SUA își întăresc și infrastructura de comandă și sprijin din bazele regionale. Antena 3 CNN consemnează sosirea la Al Udeid a unui avion E-11A, descris ca un releu de comunicații la mare altitudine pentru coordonarea operațiunilor complexe, precum și a unui avion de marfă modificat pentru misiuni de căutare și salvare în luptă. În regiune a fost recent desfășurată și o escadrilă de F-15E Strike Eagle, iar zborurile de supraveghere cu drone și aeronave de recunoaștere au acoperit Strâmtoarea Hormuz și Golful Persic într-un ritm aproape constant.
Elementele-cheie ale desfășurării, în logica „așteptării ordinului”, așa cum reies din articol, includ:
În acest context, acumularea de tehnică militară este prezentată ca răspuns la amenințările repetate ale lui Trump cu acțiuni militare și ca pregătire pentru scenarii care includ atât lovituri, cât și apărare împotriva unor posibile represalii. Ce urmează depinde de decizia politică de la Washington, în condițiile în care desfășurarea descrisă pare construită pentru a permite o reacție rapidă, dar și pentru a menține presiunea asupra Teheranului.
Recomandate
Iranul ar putea obține un rol formal de control asupra accesului navelor în Strâmtoarea Ormuz , o schimbare cu potențial direct asupra fluxurilor de energie și a costurilor de transport maritim, potrivit Digi24 . Teheranul susține că a convenit cu Omanul o rută care să permită trecerea navelor, însă surse citate de Reuters spun că mai sunt de stabilit „detalii importante”, inclusiv ce înseamnă concret „controlul”. Ce prevede, în linii mari, înțelegerea discutată Ministerul iranian de Externe a anunțat că a fost convenită o rută cu Oman pentru tranzitul navelor prin strâmtoare. Potrivit unei surse iraniene de rang înalt și a doi oficiali regionali citați de Reuters, acordul aflat pe masa negocierilor ar conferi Iranului control asupra navelor care intră în Golful Persic prin Ormuz, una dintre cele mai mari concesii făcute până acum Iranului. Un punct sensibil rămas în negociere este dacă și în ce formă Iranul ar avea un rol și asupra navelor care se deplasează în sens invers, conform aceleiași surse iraniene. Taxe, inspecții și „plăți voluntare”: miza economică Negociatorii din Golf insistă ca statele din regiune să supravegheze inspecțiile navelor și ca orice plată să fie voluntară. În paralel, un înalt oficial iranian a declarat că Iranul solicită taxe între 5% și 7% din valoarea încărcăturilor navelor care tranzitează strâmtoarea, în timp ce Omanul ar discuta taxe mai mici, de aproximativ 3%. Washingtonul nu ar dori perceperea niciunei taxe, potrivit materialului. Publicația notează că transformarea taxelor în plăți „voluntare”, cel puțin formal, ar putea fi o cale de ieșire din impas, dar avertizează că amenințarea implicită a unor atacuri ar putea face transportatorii reticenți să tranziteze fără să plătească. Reacția SUA și semnalele contradictorii din negocieri Oficiali americani au insistat în repetate rânduri că nu ar accepta un aranjament care să permită Iranului să controleze accesul la „cea mai importantă rută comercială din lume pentru aprovizionarea cu energie”, conform textului. Totuși, președintele american Donald Trump a declarat pentru Fox News că discuțiile „avansează bine” și a susținut că „Strâmtoarea Ormuz va fi deschisă foarte curând”. Sursele citate de Reuters contrazic ideea unui acord iminent și spun că rămân de convenit detalii. O sursă iraniană de rang înalt a afirmat că este „prea devreme” pentru a spune că s-a ajuns la un acord cu Oman, menționând și că ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, se află în concediu. „Diavolul se ascunde în detalii. Un singur mesaj publicat de Trump ar putea duce la prăbușirea întregii înțelegeri.” Context: tensiuni regionale și efecte în piața petrolului În aceeași zi, prețurile petrolului au crescut ușor după ce mișcarea houthi din Yemen, aliată Iranului, a spus că a tras asupra unui petrolier sub pavilion saudit în Marea Roșie, un nou episod care perturbă transportul maritim și aprovizionarea globală cu energie. Totuși, cotațiile globale rămân aproape de cele mai scăzute niveluri de la începutul lunii iulie, după scăderile din ultimele două zile, pe fondul deciziei lui Trump de a renunța la noi atacuri asupra Iranului, invocând discuții care ar putea pune capăt conflictului. În lipsa unui răspuns imediat din partea Washingtonului la dezvăluirile despre acordul propus, rămâne de urmărit dacă părțile reușesc să definească „controlul” și regimul taxelor astfel încât să evite o nouă escaladare și să reducă riscul de blocaje pe ruta energetică. [...]
Israelul respinge proiectul american pentru Gaza și condiționează orice retragere de dezarmarea Hamas , potrivit Digi24 , care relatează declarațiile premierului Benjamin Netanyahu despre planul susținut de echipa președintelui SUA, Donald Trump. Netanyahu a spus că Israelul a primit un proiect care viza dezarmarea Hamas și demilitarizarea Fâșiei Gaza, dar că documentul nu a fost acceptat de partea israeliană. Într-o înregistrare video publicată în cursul nopții pe rețelele sociale, premierul a precizat că Israelul a transmis Washingtonului propria poziție. Potrivit Agerpres, Netanyahu a reiterat că o eventuală retragere a armatei israeliene din Gaza ar urma să aibă loc doar după „dezarmarea completă” a Hamas. În același context, el a primit asigurări că armata israeliană nu va fi obligată să se retragă din pozițiile actuale înainte de îndeplinirea acestei condiții. Ce prevede, în linii mari, acordul acceptat de Hamas Hamas a anunțat vineri că a acceptat un acord prezentat de Donald Trump care, conform versiunii publicate atunci de Consiliul pentru Pace , includea: încetarea operațiunilor militare ale ambelor părți în Fâșia Gaza; dezarmarea mișcării islamiste palestiniene; o retragere treptată a Israelului. Presiune politică internă asupra lui Netanyahu Premierul israelian, care candidează pentru un nou mandat la alegerile din octombrie, este sub presiunea aliaților săi de extremă dreapta din coaliția de guvernare. Aceștia au denunțat acordul pentru Gaza și cer un vot în guvern pentru respingerea lui. În prezent, armata israeliană ocupă peste 60% din Fâșia Gaza, conform informațiilor citate în material. [...]
SUA întârzie licența care ar permite Ucrainei să producă rachete Patriot , iar amânarea menține presiunea pe lanțul de aprovizionare și pe capacitatea de apărare aeriană a Kievului înainte de iarnă, potrivit Digi24 . Miza este una operațională: Ucraina încearcă să reducă dependența de livrările externe într-un context de penurie globală de sisteme și rachete Patriot, în timp ce Rusia își intensifică atacurile cu rachete și drone, inclusiv asupra infrastructurii energetice. Digi24 citează o analiză Euronews care arată că, deși președintele Donald Trump a indicat la începutul lui iulie că SUA ar acorda o licență de producție, la finalul lunii a spus că nu există încă o decizie finală, invocând sensibilitatea transferului de tehnologie militară avansată. De ce se blochează licența: reguli de export și controlul producției Ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker , a declarat că este puțin probabil ca Statele Unite să ajungă la un acord cu Ucraina privind producția comună de rachete de interceptare Patriot înainte de această iarnă. Într-un interviu acordat Fox News, el a subliniat că rachetele de interceptare PAC-3 Patriot sunt strict controlate de regulile americane de export, ceea ce limitează acordarea rapidă a licențelor. „Un acord de producție pe termen lung nu va fi încheiat înainte de această iarnă. Așadar, vom continua să lucrăm la acest aspect.” Whitaker a mai spus că SUA nu permit producția acestor rachete decât în Statele Unite, de către producători americani. Ce opțiuni rămân pe termen scurt: transferuri și creșterea producției în SUA Până la un acord de coproducție, prioritatea Washingtonului și a aliaților este să acopere nevoile imediate ale Ucrainei „cât mai repede posibil” înainte de iarnă, prin două direcții menționate în material: transferuri de rachete de interceptare excedentare de la aliați; extinderea producției americane. În paralel, Whitaker a indicat că există discuții despre o cooperare industrial-militară mai amplă cu Ucraina și aliații europeni, inclusiv oportunități de coproducție pentru consolidarea bazei industriale. Contextul de piață: cerere mare, stocuri tensionate, ritmuri de producție Digi24 notează că sistemele Patriot sunt fabricate în SUA de Raytheon și Lockheed Martin și sunt folosite pe scară largă de aliații americani. Stocurile globale au fost afectate, inclusiv pe fondul conflictelor din Iran și Ucraina. Potrivit informațiilor prezentate de Kiev și citate în articol, Lockheed Martin produce aproximativ 60–65 de rachete de interceptare pe lună, în timp ce Rusia ar produce lunar în jur de 120 de rachete balistice, pe lângă alte sisteme. În același timp, Moscova și-ar fi adaptat atacurile pentru a exploata vulnerabilitățile apărării aeriene ucrainene. Ce urmează: discuții politice și o posibilă vizită la Kiev Subiectul licenței a fost discutat și la întâlnirea Trump–Zelenski de la Washington, pe 29 iulie, inclusiv în legătură cu extinderea producției interne de echipamente de apărare ale Ucrainei. Zelenski a spus că discuțiile au vizat posibile licențe pentru rachetele interceptoare Patriot, fără un calendar comunicat. În plan diplomatic, reprezentanții speciali ai lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, ar urma „probabil” să viziteze Kievul în a doua jumătate a lunii august, potrivit relatărilor din presă menționate în articol. Zelenski a indicat că vrea să discute relansarea negocierilor de pace și să ofere o imagine directă asupra situației din Ucraina. Pentru Kiev, problema licențelor este prezentată ca o combinație între reziliență pe termen lung și necesitate imediată: oficialii ucraineni susțin că o coproducție ar accelera aprovizionarea și ar integra Ucraina mai ferm în baza industrială de apărare occidentală, iar Zelenski a cerut un flux constant de rachete de interceptare pe tot parcursul anului 2026, care ar putea fi finanțat de partenerii europeni. [...]
Escaladarea retoricii Phenianului crește riscul de tensiuni în Pacific , după ce Coreea de Nord a avertizat Japonia că „se va întâmpla ceva neplăcut”, pe fondul consolidării capacităților militare ale Tokyo-ului, potrivit Digi24 . Amenințarea a fost formulată de Kim Yo Jong , sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, într-o declarație difuzată de presa de stat de la Phenian. Ea a acuzat Japonia că „se transformă într-un stat beligerant”, în condițiile în care Tokyo își mărește cheltuielile militare, își întărește pacturile de apărare și desfășoară lansatoare de rachete pe insulele periferice. Ce reproșează Phenianul și ce invocă drept „dovezi” În declarația publicată de Agenția Centrală de Știri Coreeană, citată de AFP și preluată de Agerpres, Kim Yo Jong numește Japonia „stat criminal de război” și susține că Phenianul va stabili „opțiuni militare suplimentare”, motivate de schimbarea posturii militare a Tokyo-ului. Printre elementele invocate de oficialul nord-coreean se numără: testele Japoniei cu rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune de tip Tomahawk ; participarea Japoniei, în luna mai, la exerciții militare conduse de SUA în Filipine; ideea că Tokyo ia măsuri „pentru a-și asigura capacitatea de a lansa un atac preventiv”. „Dacă descendenții militarismului, care au moștenit genele vicleniei și agresiunii, au pus mâna pe arme letale, se va întâmpla ceva neplăcut.” Context: reînarmarea Japoniei și miza regională Japonia s-a îndepărtat treptat de statutul pacifist de după al Doilea Război Mondial, iar ministrul apărării de la Tokyo a vorbit despre consolidarea armatei cu un „simț al urgenței și al crizei”, pe fondul unei evaluări guvernamentale care avertizează asupra amenințărilor din partea Chinei, Rusiei și Coreei de Nord. În plan bugetar, Japonia și-a majorat cheltuielile militare cu 9,7%, la 62,2 miliarde de dolari în 2025 (aprox. 280 miliarde lei), echivalentul a 1,4% din PIB — cea mai mare pondere din 1958, conform informațiilor din articol. China, aliat-cheie al Coreei de Nord, și-a exprimat la rândul ei îngrijorarea față de ceea ce consideră un „nou militarism” al Japoniei, pe fondul deteriorării relațiilor după declarații ale premierului japonez Sanae Takaichi privind Taiwanul. De ce contează: risc de reacții militare și presiune pe securitatea regională Mesajul Phenianului sugerează o posibilă înăsprire a posturii militare nord-coreene ca răspuns la reînarmarea Japoniei și la cooperarea acesteia cu SUA în Pacific. În același timp, Coreea de Nord se declară în repetate rânduri o putere nucleară „ireversibilă” după eșecul summitului din 2019 dintre Kim Jong Un și Donald Trump, pe fondul divergențelor privind denuclearizarea și ridicarea sancțiunilor. [...]
Rusia își instituționalizează războiul cu drone printr-o ramură militară dedicată , după ce Vladimir Putin a numit un comandant pentru noile „ Forțe de Sisteme Fără Pilot ”, potrivit Digi24 . Miza operațională este trecerea de la utilizarea dispersată a dronelor la o structură separată, cu comandă și responsabilități proprii, într-un conflict în care dronele au ajuns să domine tactica de pe front și loviturile în adâncime. Putin l-a numit pe Denis Liamin la conducerea acestei ramuri nou-înființate, într-un demers prezentat drept „perfecționarea” structurii militare, în al cincilea an al războiului din Ucraina . Informația este relatată de TVPWorld, citată de Digi24. De ce contează: dronele devin „armă de sistem”, nu doar echipament Potrivit articolului, dronele sunt folosite de ambele tabere nu doar de-a lungul liniei frontului de 1.200 km, ci și pentru atacuri pe mare și asupra unor ținte aflate mult în spatele liniilor inamice, inclusiv infrastructură energetică și depozite comerciale. În acest context, crearea unei ramuri dedicate sugerează o standardizare a comenzii, a pregătirii și a logisticii pentru operațiunile cu drone. Ucraina a anunțat luna trecută crearea propriului comandament de „impact la distanță mare”, ceea ce indică o accelerare a competiției de capabilități în zona dronelor și a loviturilor la distanță. Cine este Denis Liamin și ce mandat primește Într-o ședință televizată cu șefii Ministerului Apărării, Putin i-a spus lui Liamin că este „unul dintre cei mai calificați specialiști” pentru a prelua comanda noilor forțe și i-a cerut să finalizeze formarea acestora, urmând să preia comanda „în viitorul apropiat”. Liamin a fost anterior șef de Stat Major al grupului „Centru” al forțelor ruse care luptă în Ucraina. A absolvit o școală de comandă a tancurilor și are experiență în forțele terestre. Putin a descris grupul „Centru” drept o componentă cheie a eforturilor Rusiei de a cuceri întreaga regiune Donețk, o prioritate pentru Moscova. Remaniere în lanț: logistică militară, schimbări de comandă În aceeași întâlnire, Putin a anunțat și o remaniere: șeful grupului „Centru”, Valeri Solodciuk, ar urma să preia o funcție nouă, cu responsabilitate pentru întreaga logistică militară. În locul lui, la comanda grupului „Centru” ar urma să vină Andrei Ivanaiev, care a condus anterior grupul de forțe „Est”. [...]
Volodimir Zelenski susține că reducerea livrărilor de rachete antiaeriene către Ucraina are și o miză politică , pe fondul unui deficit de muniție pentru interceptarea rachetelor balistice, potrivit Digi24 . Președintele ucrainean spune că scăderea livrărilor ar urmări să facă Ucraina „mai docilă”, ceea ce ridică riscuri operaționale directe pentru apărarea aeriană a țării. Zelenski a declarat că Ucraina a primit „de trei ori mai puține” rachete antiaeriene de la începutul lui 2026, comparativ cu anul trecut. Declarațiile au fost făcute într-o ședință a Consiliului Național de Securitate și Apărare , potrivit agenției Ukrinform (citată de Digi24). Ce spune Kievul despre motivele reducerii livrărilor Liderul ucrainean afirmă că partenerii au invocat drept explicație oficială conflictele armate din Orientul Mijlociu, menționând în special Statele Unite, dar și parteneri europeni. În același timp, Zelenski susține că ar putea exista și o motivație politică în spatele deciziei. „Ar putea fi, de asemenea, o mișcare politică menită să facă Ucraina mai docilă. În opinia mea, acesta este cu siguranță unul dintre motive.” Impact operațional: deficit pentru interceptarea rachetelor balistice Zelenski a spus că Ucraina se confruntă cu un deficit de rachete capabile să intercepteze atacurile cu rachete balistice, ceea ce amplifică presiunea asupra apărării antiaeriene în condițiile continuării atacurilor. În acest context, el a cerut: Ministerului Apărării și Ministerului Afacerilor Externe să intensifice eforturile pentru a convinge partenerii internaționali să crească livrările de rachete pentru sistemele de apărare antiaeriană; industriei de apărare din Ucraina să accelereze dezvoltarea programului național de rachete antibalistice. Declarațiile au fost făcute după o reuniune de miercuri dimineață cu oficiali militari și reprezentanți ai Ministerului Apărării, ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), ai Direcției Principale de Informații (HUR) și ai Biroului Prezidențial. [...]
