Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite vor reduce tarifele comerciale pentru India de la 25% la 18%, ca parte a unui acord bilateral încheiat după o discuție telefonică între Donald Trump și Narendra Modi, potrivit Bloomberg. În schimb, premierul indian s-a angajat că India va opri achizițiile de petrol din Rusia și va cumpăra produse americane în valoare de peste 500 de miliarde de dolari, inclusiv energie, tehnologie și produse agricole.
Această înțelegere vine după mai bine de un an de tensiuni comerciale profunde între cele două țări. În august 2025, SUA a impus tarife de până la 50% pe o gamă largă de exporturi indiene, inclusiv un tarif punitiv de 25% vizând direct importurile indiene de petrol rusesc. Decizia lui Trump de a reduce aceste tarife semnalează o relaxare importantă în relațiile bilaterale, anterior afectate de divergențele privind relațiile comerciale ale Indiei cu Rusia.
Într-un mesaj pe platforma Truth Social, Donald Trump l-a numit pe Modi „unul dintre cei mai buni prieteni” și a afirmat că oprirea achizițiilor de petrol rusesc „va contribui la încheierea războiului din Ucraina”. Președintele american a adăugat că India a fost de acord să adopte o politică de tip „BUY AMERICAN” și să reducă barierele comerciale la „ZERO”.
Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce ambasadorul SUA în India, Sergio Gor, a publicat pe rețelele sociale o fotografie cu cei doi lideri și mesajul „STAY TUNED”. În același timp, ministrul indian de externe, S. Jaishankar, se afla într-o vizită oficială la Washington, participând la o reuniune ministerială privind mineralele critice, alături de secretarul de stat Marco Rubio.
În ultimele luni, India și-a redus considerabil importurile de petrol rusesc, iar compania Reliance Industries – cel mai mare importator – a întrerupt livrările din Rusia în noiembrie 2025, pentru a respecta sancțiunile UE. Potrivit Times of India, importurile din Rusia au scăzut în decembrie la cel mai redus nivel din ultimii doi ani.
Pe de altă parte, India tocmai a încheiat un acord comercial istoric cu Uniunea Europeană, denumit de oficialii de la New Delhi și Bruxelles „mama tuturor acordurilor”. Acordul UE-India, negociat timp de două decenii, este văzut drept o contrapondere strategică la presiunile tarifare din partea Washingtonului.
Prin acest acord, Washingtonul încearcă nu doar să reseteze relațiile comerciale cu India, ci și să izoleze economic Rusia, forțând partenerii săi globali să aleagă alternative occidentale. Totodată, India câștigă o reducere de tarife care ar putea stimula exporturile proprii, în schimbul unei repoziționări pe piața energetică internațională.
Deși Casa Albă și guvernul indian nu au publicat încă comunicate oficiale, acordul este prezentat de Trump ca un succes major în plan diplomatic, economic și geopolitic, care ar putea influența poziția Indiei în conflictele globale și în arhitectura energetică a următorilor ani.
Recomandate
Escaladarea tensiunilor în Strâmtoarea Ormuz riscă să lovească direct în costurile energiei și în lanțurile de aprovizionare , după ce Iranul a susținut că a blocat nave militare americane și israeliene și că ar fi forțat o navă a SUA să-și schimbe cursul, în timp ce Pentagonul neagă că iranienii ar fi tras, potrivit Mediafax . Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) ar fi împiedicat distrugătoare americane și israeliene să intre în Strâmtoarea Ormuz, conform unui anunț al serviciului de presă al IRGC. Separat, agenția iraniană Fars, citând două surse, a relatat că forțele armate iraniene ar fi lansat două rachete asupra unei nave de război americane care urma să tranziteze strâmtoarea. În versiunea prezentată de Fars, o fregată a Marinei SUA ar fi navigat „cu încălcarea reglementărilor de navigație și siguranță” în apropiere de Jask și ar fi ignorat avertismentele iraniene, fiind ulterior forțată să-și schimbe cursul. În contrapondere, SUA neagă relatările despre lovirea fregatei de către rachete iraniene, potrivit corespondentului Axios Barak Ravid, pe rețelele sociale. Avertisment pentru nave comerciale și petroliere Un comandant militar iranian de rang înalt, Ali Abdollahi, a transmis un avertisment către navele comerciale și petroliere să nu încerce tranzitul fără coordonare cu forțele armate iraniene, potrivit presei de stat iraniene. „Avertizăm că orice forță armată străină — în special armata americană agresivă — care intenționează să se apropie sau să intre în Strâmtoarea Ormuz, va fi vizată și atacată.” De ce contează economic: reacția piețelor și riscul pe transport Materialul notează că prețurile petrolului au crescut, iar acțiunile au scăzut în tranzacții volatile, pe fondul incertitudinii persistente privind transportul maritim prin Strâmtoare. Pentru companii, un astfel de context se poate traduce în costuri mai mari de transport și asigurare și într-un risc operațional crescut pentru livrări. Ce urmează: operațiune anunțată de SUA Cu o zi înainte, președintele american Donald Trump a anunțat „ Operațiunea Proiectul Libertate ” în Strâmtoarea Ormuz, programată să înceapă pe 4 mai, cu obiectivul de a îndepărta navele blocate în strâmtoare în urma blocadei. Trump a spus că SUA vor răspunde „cu forță” oricărei rezistențe la ceea ce a numit „acest proces umanitar”. În același timp, Iranul a respins tentativa de a rupe „blocada de facto” și a amenințat că va ataca navele de război americane și orice navă comercială care ar încerca să tranziteze fără permisiunea sa, potrivit informațiilor citate în material. [...]
Emmanuel Macron refuză să se alăture unei operațiuni „în forță” pentru Strâmtoarea Ormuz , cerând în schimb o redeschidere „concertată” între SUA și Iran, pe fondul riscurilor de escaladare care pot afecta direct fluxurile de transport maritim din Golf, potrivit News . Președintele francez a făcut declarațiile la sosirea în Armenia, la al optulea summit al Comunității Politice Europene (CPE), unde și-a exprimat scepticismul față de „Project Freedom”, o operațiune lansată de președintele american Donald Trump pentru redeschiderea acestei rute maritime strategice. Franța cere coordonare SUA–Iran și respinge „cadrul neclar” al operațiunii Macron a spus că, dacă SUA sunt pregătite să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, „este foarte bine”, însă a precizat că Franța nu va participa la o operațiune de tip intervenție, într-un cadru pe care îl consideră „neclar”. „Dacă Statele Unite sunt pregătite să redeschidă (Strâmtoarea) Ormuz este foarte bine. Asta cerem încă de la început. Însă noi nu vom participa la nicio operaţiune în forţă, într-un cadru care mi se pare că nu este clar.” În același timp, liderul francez a cerut o redeschidere „concertată” a strâmtorii de către „Iran și Statele Unite”. Context: operațiunea anunțată de Trump și reacția Iranului Donald Trump a anunțat începerea, de luni, a unei operațiuni pentru deblocarea navelor blocate de două luni în Golful Persic. La scurt timp, un comandant militar iranian a avertizat că armata americană va fi atacată dacă încearcă să se apropie de Strâmtoarea Ormuz. Macron a reiterat și că o inițiativă lansată împreună cu premierul britanic Keir Starmer , vizând securizarea navigației în Strâmtoarea Ormuz, nu va fi pusă în aplicare atât timp cât ostilitățile dintre SUA și Iran continuă. Mesaj separat despre Liban În marja summitului, Macron a mai spus că este „esențial” ca armistițiul să fie respectat în Liban, după noi atacuri ale Israelului soldate cu un mort în sudul Libanului. [...]
Donald Trump a amenințat că Iranul va fi „șters de pe fața Pământului” dacă vase americane sunt atacate în Strâmtoarea Hormuz , pe fondul escaladării tensiunilor maritime și al menținerii unei blocade americane asupra Iranului, potrivit The Jerusalem Post . Declarația a fost făcută într-un interviu la FOX News, în care Trump a susținut că SUA au „mai multe arme și muniție” și „cel mai bun echipament”, invocând inclusiv rețeaua de baze americane din lume și capacitatea de a folosi rapid resursele militare „dacă va fi nevoie”. Contextul operațional: atacuri și interceptări în regiune Comentariile lui Trump au venit la scurt timp după ce mai multe rachete ar fi fost lansate din Iran către Emiratele Arabe Unite. În același interval, șeful Comandamentului Central al SUA (CENTCOM) , amiralul Brad Cooper, a declarat că SUA au distrus șase ambarcațiuni mici iraniene și au interceptat rachete de croazieră și drone lansate de Teheran. Cooper a spus că a „sfătuit ferm” forțele iraniene să stea departe de activele militare americane în timpul operațiunii și a adăugat că blocada SUA asupra Iranului — care împiedică navele să ajungă în Iran sau să plece din apele/teritoriul iranian — rămâne în vigoare și „depășește așteptările”. Incidentul cu nava sud-coreeană și presiunea pentru coaliție Tot luni, o navă sud-coreeană care naviga în apropierea Strâmtorii Hormuz a fost atacată, potrivit publicației sud-coreene Chosun Daily, care citează un oficial guvernamental. Trump a confirmat în interviu că a existat un atac, dar a insistat că nu au fost raportate alte pagube în strâmtoare. În același context, Trump a spus că Coreea de Sud ar trebui să se alăture eforturilor SUA de protejare a traficului maritim în apropierea Iranului și a indicat că secretarul Apărării, Pete Hegseth, va susține marți o conferință de presă împreună cu șeful Statului Major Interarme, Dan Caine. Dispută pe informații: Iranul revendică lovirea unei nave americane, SUA neagă Agenția Fars News, afiliată Gardienilor Revoluției (IRGC), a susținut că două rachete ar fi lovit o fregată americană în apropierea portului Jask, la intrarea sudică în strâmtoare, forțând-o să se întoarcă. Un oficial american a declarat ulterior pentru The Jerusalem Post că afirmația IRGC este falsă, iar CENTCOM a precizat că două nave sub pavilion american au tranzitat cu succes Strâmtoarea Hormuz luni — lucru negat de IRGC. Publicația notează că, în ultimele luni, Iranul a revendicat în mod repetat lovirea unor nave militare americane din regiune, inclusiv portavionul USS Abraham Lincoln, la începutul lunii martie. [...]
SUA încearcă să reducă riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz prin presiune diplomatică asupra Chinei , după ce secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, a cerut Beijingului să intervină pe lângă Iran pentru redeschiderea rutei maritime, potrivit Digi24 . Miza este una economică: Ormuz este o cale navigabilă strategică pentru transportul de petrol, iar orice restricție menține presiune pe prețurile energiei și pe costurile de transport. Bessent a spus că subiectul va fi discutat săptămâna viitoare, la întâlnirea dintre președintele american Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, programată la Beijing în 14-15 mai. Într-un interviu pentru Fox News, oficialul american a cerut Chinei „să-și intensifice acțiunile diplomatice” pentru a-i determina pe iranieni „să deschidă strâmtoarea”, conform Agerpres, citată de Digi24. De ce contează: presiunea pe petrol și pe lanțurile de aprovizionare Bessent a susținut că o nouă operațiune a Marinei SUA de ghidare a transporturilor maritime prin această rută „va reduce prețurile petrolului” și a descris scumpirea combustibililor drept o „anomalie temporară”, care s-ar putea încheia „în câteva săptămâni sau luni”. Totodată, el a afirmat că piața petrolului va fi „bine aprovizionată”, recunoscând însă că scumpirea bruscă afectează consumatorii americani. Ce cere Washingtonul Beijingului Potrivit declarațiilor lui Bessent, argumentul central al SUA este legat de relația comercială China–Iran: Beijingul ar cumpăra 90% din exporturile de petrol ale Iranului, ceea ce, în viziunea oficialului american, înseamnă că „finanțează cel mai mare stat sponsor al terorismului”. În acest context, Bessent a cerut Chinei: să se alăture SUA „în această operațiune internațională” pentru deschiderea Strâmtorii Ormuz (fără a detalia ce măsuri ar trebui să ia Beijingul); împreună cu Rusia, să înceteze blocarea inițiativelor la ONU, inclusiv a unei rezoluții care ar încuraja măsuri pentru protejarea transportului maritim comercial prin Ormuz. Context: discuțiile Trump–Xi și „armistițiul comercial” Bessent a mai spus că Trump și Xi au discutat deja despre situația din Iran și că vor face schimb de opinii pe tema Ormuz la summitul din 14-15 mai. El a legat stabilitatea relației SUA–China de armistițiul comercial convenit în octombrie anul trecut, la Busan (Coreea de Sud). În același timp, oficialul american a afirmat că SUA ar deține „controlul deplin” asupra Strâmtorii Ormuz prin blocada impusă transporturilor maritime iraniene. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ridică riscul de blocaj și costuri mai mari pentru transportul de petrol , după ce Iranul ar fi tras două rachete asupra unei nave militare americane care încerca să tranziteze zona, informație pe care armata SUA o neagă, potrivit Digi24 . Miza este una economică: strâmtoarea transportă în mod normal aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol, iar orice perturbare se transmite rapid în prețurile la energie și în tarifele de transport și asigurare. Potrivit agenției iraniene Fars, citată în material, nava americană ar fi fost „ținta unui atac cu rachete” după ce ar fi ignorat un avertisment al forțelor navale iraniene, iar surse locale ar fi susținut că aceasta s-ar fi retras din zonă. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a respins însă afirmația, declarând că „nicio navă a Marinei SUA nu a fost lovită”, fără să precizeze dacă a existat un atac care nu și-a atins ținta, conform The Times of Israel. Recomandări de rută și „zonă de securitate sporită” În acest context, Centrul Comun de Informații Maritime, condus de SUA, a recomandat navelor să traverseze Strâmtoarea Ormuz prin apele teritoriale ale Omanului și a anunțat instituirea unei „zone de securitate sporită”, notează Al Jazeera. Grupul a avertizat că apropierea de rutele maritime obișnuite „ar trebui considerată extrem de periculoasă” din cauza prezenței minelor care nu ar fi fost complet cartografiate și neutralizate. Rămâne neclar în ce măsură companiile de transport maritim și asiguratorii vor accepta să își asume riscul tranzitului, în condițiile în care Iranul a tras asupra unor nave în zonă și a promis că va continua, potrivit informațiilor prezentate. „ Proiectul Libertate ”: sprijin militar, dar fără escortă directă Episodul vine după ce președintele american Donald Trump a anunțat că SUA vor „ghida” navele blocate prin această cale navigabilă și vor răspunde „cu forță” la orice interferență. Iranul a avertizat, la rândul său, că va ataca forțele americane dacă vor intra în strâmtoare, iar șefi militari de la Teheran au spus că navele care trec prin Ormuz trebuie să se coordoneze cu ei. CENTCOM a transmis că va sprijini „Proiectul Libertate” cu 15.000 de militari și peste 100 de aeronave terestre și maritime, alături de nave de război și drone. Totuși, potrivit unor oficiali americani citați de Wall Street Journal, navele de război ale SUA nu vor escorta, în acest moment, navele comerciale, inițiativa fiind descrisă mai degrabă ca un efort de coordonare a transportului maritim internațional. Axios a relatat, citând de asemenea oficiali americani, că Marina SUA ar urma să furnizeze informații pentru evitarea minelor navale, cu nave militare „în apropiere” dacă va fi nevoie să prevină atacuri. De ce contează: efectul de propagare în energie, transport și asigurări Strâmtoarea Ormuz este un punct critic pentru comerțul global cu energie, iar închiderea ei a dus, în timpul conflictului, la o creștere puternică a prețurilor la energie la nivel mondial, potrivit materialului. În plus, Organizația Maritimă Internațională a indicat că sute de nave și până la 20.000 de marinari nu au putut tranzita strâmtoarea în timpul conflictului, iar echipajele blocate au rămas fără alimente și alte provizii. În plan diplomatic, administrația Trump a cerut sprijin pentru o coaliție internațională care să asigure siguranța transportului maritim, iar mai multe țări, conduse de Marea Britanie și Franța, lucrează la constituirea unei astfel de coaliții pentru redeschiderea strâmtorii „odată ce pacea va fi asigurată”. Președintele francez Emmanuel Macron a spus însă că Parisul nu va participa la operațiuni militare „neclare” pentru redeschiderea strâmtorii și a cerut o redeschidere coordonată de SUA și Iran, conform declarațiilor citate. [...]
Iranul pune presiune pe Washington să reducă „cerințele excesive”, într-un moment în care blocajul din Strâmtoarea Ormuz riscă să prelungească șocul pe piața energiei , potrivit TVR Info . Teheranul spune că analizează răspunsul primit de la SUA la o nouă propunere înaintată pentru depășirea impasului în negocieri. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Esmaeil Baghaei , a cerut ca „cealaltă parte” să adopte „o abordare rezonabilă” și să renunțe la „cerințele excesive”, susținând că prioritatea Iranului este „să pună capăt războiului”. El a invocat „lecțiile trecutului”, afirmând că Iranul a negociat de două ori pe tema nucleară și, în același timp, a fost atacat de SUA. Negocierile rămân blocate, în pofida reluării dialogului Conform informațiilor citate, Teheranul era în discuții cu Washingtonul privind programul nuclear iranian când SUA și Israelul au atacat Iranul la 28 februarie, similar cu situația din iunie 2025, în timpul războiului de 12 zile. O încetare „fragilă” a focului este în vigoare din 8 aprilie, după 40 de zile de bombardamente, însă negocierile sunt în continuare blocate. Iranienii și americanii au reluat dialogul prin intermediul Pakistanului, dar discuțiile de la Islamabad din 11 aprilie s-au încheiat fără rezultat. În acest context, Iranul a transmis o nouă propunere, iar SUA au răspuns, răspuns pe care Teheranul spune că îl examinează. Ormuz, miza cu impact direct asupra energiei și transportului maritim Un punct sensibil rămâne Strâmtoarea Ormuz, descrisă ca fiind „practic blocată” de la începutul războiului și pe unde tranzita până recent o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial. Președintele american Donald Trump a declarat că SUA vor escorta navele pentru a debloca ruta. Teheranul a avertizat că armata americană va fi atacată dacă se apropie de strâmtoare, iar Baghaei a spus că „americanii trebuie să înțeleagă” că nu pot folosi „amenințări” și „limbajul forței” împotriva Iranului. Oficialul iranian a susținut, totodată, că Iranul se consideră „gardianul și protectorul” strâmtorii și a cerut ca „comunitatea internațională” să tragă la răspundere SUA și Israelul pentru insecuritatea creată pe această cale maritimă, potrivit Agerpres. [...]
