Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite vor reduce tarifele comerciale pentru India de la 25% la 18%, ca parte a unui acord bilateral încheiat după o discuție telefonică între Donald Trump și Narendra Modi, potrivit Bloomberg. În schimb, premierul indian s-a angajat că India va opri achizițiile de petrol din Rusia și va cumpăra produse americane în valoare de peste 500 de miliarde de dolari, inclusiv energie, tehnologie și produse agricole.
Această înțelegere vine după mai bine de un an de tensiuni comerciale profunde între cele două țări. În august 2025, SUA a impus tarife de până la 50% pe o gamă largă de exporturi indiene, inclusiv un tarif punitiv de 25% vizând direct importurile indiene de petrol rusesc. Decizia lui Trump de a reduce aceste tarife semnalează o relaxare importantă în relațiile bilaterale, anterior afectate de divergențele privind relațiile comerciale ale Indiei cu Rusia.
Într-un mesaj pe platforma Truth Social, Donald Trump l-a numit pe Modi „unul dintre cei mai buni prieteni” și a afirmat că oprirea achizițiilor de petrol rusesc „va contribui la încheierea războiului din Ucraina”. Președintele american a adăugat că India a fost de acord să adopte o politică de tip „BUY AMERICAN” și să reducă barierele comerciale la „ZERO”.
Anunțul a fost făcut la scurt timp după ce ambasadorul SUA în India, Sergio Gor, a publicat pe rețelele sociale o fotografie cu cei doi lideri și mesajul „STAY TUNED”. În același timp, ministrul indian de externe, S. Jaishankar, se afla într-o vizită oficială la Washington, participând la o reuniune ministerială privind mineralele critice, alături de secretarul de stat Marco Rubio.
În ultimele luni, India și-a redus considerabil importurile de petrol rusesc, iar compania Reliance Industries – cel mai mare importator – a întrerupt livrările din Rusia în noiembrie 2025, pentru a respecta sancțiunile UE. Potrivit Times of India, importurile din Rusia au scăzut în decembrie la cel mai redus nivel din ultimii doi ani.
Pe de altă parte, India tocmai a încheiat un acord comercial istoric cu Uniunea Europeană, denumit de oficialii de la New Delhi și Bruxelles „mama tuturor acordurilor”. Acordul UE-India, negociat timp de două decenii, este văzut drept o contrapondere strategică la presiunile tarifare din partea Washingtonului.
Prin acest acord, Washingtonul încearcă nu doar să reseteze relațiile comerciale cu India, ci și să izoleze economic Rusia, forțând partenerii săi globali să aleagă alternative occidentale. Totodată, India câștigă o reducere de tarife care ar putea stimula exporturile proprii, în schimbul unei repoziționări pe piața energetică internațională.
Deși Casa Albă și guvernul indian nu au publicat încă comunicate oficiale, acordul este prezentat de Trump ca un succes major în plan diplomatic, economic și geopolitic, care ar putea influența poziția Indiei în conflictele globale și în arhitectura energetică a următorilor ani.
Recomandate
Donald Trump a provocat un moment stânjenitor în relația cu Japonia după o glumă despre Pearl Harbor , potrivit Yahoo News , în timpul unei întâlniri oficiale cu premierul japonez Sanae Takaichi, desfășurată la Casa Albă pe 19 martie 2026. Episodul a avut loc în contextul unei întrebări privind lipsa informării aliaților înaintea operațiunilor militare comune SUA–Israel împotriva Iranului. Președintele american a justificat decizia prin necesitatea elementului surpriză, afirmând că SUA „nu au informat pe nimeni”. Apoi, adresându-se liderului japonez, a spus: „Cine știe mai bine despre surpriză decât Japonia? De ce nu mi-ați spus despre Pearl Harbor?”. Replica a fost urmată de râsete reținute din partea unor oficiali americani, dar și de o tăcere vizibilă în sală. Momentul este considerat neobișnuit în context diplomatic, întrucât liderii americani evită de decenii referirile directe la atacul din 1941 în prezența oficialilor japonezi, ca parte a echilibrului relației postbelice dintre cele două state. De altfel, fostul premier Shinzo Abe a exprimat în 2016 condoleanțe oficiale la memorialul Pearl Harbor, marcând reconcilierea dintre cele două țări. Întâlnirea dintre Trump și Takaichi avea deja o miză ridicată, fiind prima întrevedere directă cu un aliat major după escaladarea conflictului cu Iranul. Japonia depinde în proporție de aproximativ 90% de petrolul care tranzitează Strâmtoarea Hormuz, zonă afectată de tensiuni, iar Washingtonul a cerut aliaților să contribuie militar la securizarea transporturilor. Pe agenda discuțiilor s-au aflat și teme strategice: un acord de aproximativ 40 de miliarde de dolari pentru reactoare nucleare redislocarea unor trupe americane din Japonia către Orientul Mijlociu creșterea activității militare a Chinei în jurul Taiwanului Premierul Sanae Takaichi nu a reacționat public la remarca lui Trump în timpul întâlnirii, însă episodul a umbrit o reuniune considerată crucială pentru securitatea regională și relația bilaterală. [...]
India a trimis peste șase nave militare pentru escortarea petrolierelelor în zona Strâmtorii Ormuz, pe fondul deteriorării situației de securitate din regiune, potrivit Digi24 , care citează informații publicate de Bloomberg, pe surse. Navele indiene urmează să fie poziționate la est de strâmtoare și nu vor intra în canalul navigabil, escortând vasele comerciale până în apele considerate sigure din nordul Mării Arabiei. Operațiunea se desfășoară în cadrul misiunii „Sankalp”, lansată în 2019, cu obiectivul de a proteja navigația comercială și interesele maritime ale Indiei în Golful Persic. În ultimele zile, India a asigurat deja tranzitul în siguranță al două tancuri de stat cu gaz lichefiat și poartă discuții cu Iranul pentru trecerea altor nave cu combustibil, relatează agenția. Conform unor oficiali guvernamentali citați, în Golful Persic sunt blocate 22 de nave sub pavilion indian, între care șase nave de transport de gaz și patru petroliere. Contextul diplomatic s-a intensificat după ce premierul Narendra Modi a discutat săptămâna trecută cu președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, inclusiv despre modalități de a menține trecerea navelor fără obstrucții. În paralel, New Delhi nu a răspuns direct apelului președintelui american Donald Trump către alte state de a trimite nave de război în strâmtoare; purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Indiei, Randhir Jaiswal, a spus că subiectul „nu a fost discutat cu SUA în cadrul unor consultări bilaterale”. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca fiind practic închisă de la finalul lunii februarie, după declanșarea unei operațiuni militare a SUA și Israelului împotriva Iranului. Prin acest punct de tranzit trec aproximativ 20% din livrările mondiale de petrol, iar blocajul a generat deja o penurie acută de gaz în India, care își asigură circa 90% din importurile de gaz lichefiat din Orientul Mijlociu. În acest cadru, Trump a cerut statelor europene și altor țări să se alăture eforturilor militare pentru deblocarea strâmtorii, însă mai mulți aliați, inclusiv Franța și Germania, au refuzat, mai notează sursa. Liderul american a catalogat refuzul drept „o greșeală foarte proastă” și a spus că ar trebui „reflectat” asupra continuării apartenenței SUA la NATO. [...]
Donald Trump amână vizita la Beijing din cauza războiului cu Iranul - relațiile SUA–China intră într-o nouă incertitudine după ce, potrivit Reuters , președintele american a decis să își reprogrameze deplasarea programată pentru finalul lunii martie – începutul lui aprilie 2026, invocând schimbările majore din politica externă generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Vizita, care urma să fie prima în China din actualul său mandat, ar putea avea loc abia peste cinci sau șase săptămâni. Decizia vine într-un moment sensibil pentru relațiile dintre cele mai mari două economii ale lumii, în condițiile în care discuțiile bilaterale vizau reducerea tensiunilor comerciale și politice. Printre subiectele aflate pe agendă se numărau tarifele, exporturile de tehnologie, problema Taiwanului, comerțul cu produse agricole și accesul la minerale rare, domenii unde divergențele au fost constante în ultimii ani. Amânarea este legată direct de escaladarea conflictului cu Iranul, care a reconfigurat prioritățile administrației de la Washington. Războiul a dus la creșterea prețului petrolului, a amplificat riscurile pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz și a mutat atenția investitorilor către securitatea energetică. Efectele imediate ale deciziei: blocarea temporară a dialogului la nivel înalt între Washington și Beijing incertitudine sporită pe piețele financiare întârzierea unor posibile acorduri comerciale repoziționarea priorităților strategice ale SUA spre Orientul Mijlociu În paralel, negocierile tehnice continuă la nivel inferior. Discuții recente la Paris între secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng au vizat creșterea exporturilor agricole americane și accesul la resurse strategice controlate de China. Contextul intern din SUA contribuie, de asemenea, la această decizie. O vizită de stat amplă la Beijing ar fi fost percepută ca nepotrivită pe fondul dificultăților economice interne și al pierderilor umane din conflictul din Orientul Mijlociu. În ansamblu, amânarea vizitei subliniază fragilitatea relației SUA–China și arată cum evoluțiile militare dintr-o regiune pot influența direct echilibrul diplomatic global. [...]
Donald Trump a spus că nu va desfășura trupe terestre în războiul împotriva Iranului , potrivit Agerpres , care citează agențiile Reuters și AFP. Declarația vine la aproape trei săptămâni de la începutul campaniei de bombardamente americano-israeliene asupra Iranului. În fața presei, la Casa Albă, Trump a afirmat că nu trimite trupe „nicăieri”, în timpul întâlnirii cu șefa guvernului japonez, Sanae Takaichi. El a adăugat că, dacă ar fi făcut-o, nu ar fi anunțat public acest lucru. Agerpres consemnează că președintele american a mai abordat subiectul, însă pozițiile sale au variat. Pe 2 martie, la două zile după declanșarea războiului, Trump declara că nu ar ezita să trimită militari americani pe teren în Iran „dacă va fi necesar”. Marți, întrebat dacă se teme de un „nou Vietnam” în eventualitatea unor operațiuni terestre, el a răspuns că „nu se teme de nimic”. Între timp, Reuters a relatat miercuri că administrația Trump analizează desfășurarea a mii de militari americani pentru a consolida operațiunile împotriva Iranului, citând trei oficiali americani familiarizați cu discuțiile. Pe fondul bombardamentelor care au afectat conducerea politică și militară a Iranului, regimul de la Teheran continuă represaliile cu drone și rachete asupra Israelului și a intereselor americane din regiune, fără semne că ar pierde controlul. În acest context, perspectiva unei încheieri rapide a conflictului rămâne incertă, iar ideea unei intervenții terestre este discutată tot mai des, inclusiv sub forma unei operațiuni limitate pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. [...]
Administrația Trump ia în calcul trimiterea a mii de militari în Orientul Mijlociu potrivit Digi24 , care citează Reuters, ca opțiune pentru operațiuni terestre împotriva Iranului. Sursele Reuters afirmă că unul dintre scenariile discutate vizează securizarea trecerii tancurilor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin ocuparea unor poziții pe coasta iraniană de-a lungul rutei maritime. O altă variantă ar include trimiterea de unități terestre pe insula Kharg, un punct important pentru exporturile de petrol ale Iranului. Unul dintre interlocutorii agenției a descris o astfel de operațiune drept „foarte riscantă”, invocând posibilitatea ca forțele iraniene să lovească insula cu drone și rachete. În paralel, se discută și o operațiune de capturare a rezervelor de uraniu puternic îmbogățit deținute de Iran. „În acest moment, nu s-a luat o decizie privind trimiterea trupelor terestre, dar președintele Trump analizează cu înțelepciune toate opțiunile”, a declarat un reprezentant al Casei Albe. Reuters mai amintește că Washingtonul planificase deja trimiterea în Orientul Mijlociu a unui grup de intervenție rapidă de peste 2.000 de pușcași marini, iar efectivele americane din regiune ar fi de aproximativ 50.000 de militari, conform aceleiași relatări. În context, Trump a spus că, de la 28 februarie, când SUA și Israelul au lansat operațiunea militară „Furia epică” împotriva Iranului, armata americană a lovit peste 7.000 de obiective în țară, susținând că au fost vizate în principal ținte militare. Potrivit materialului, președintele a justificat loviturile prin obiectivul de a împiedica Iranul să obțină arme nucleare și de a distruge industria de rachete și flota navală, iar administrația s-ar pregăti acum pentru un conflict mai îndelungat decât estimările inițiale. [...]
Mesajul a fost rostit luni, la Casa Albă , în fața jurnaliștilor, iar președintele american a descris Cuba drept „o națiune foarte slăbită în acest moment”, afirmând că ar putea „prelua” țara și că poate face „ce vrea” cu ea. Declarațiile marchează o escaladare a retoricii și sunt prezentate ca un semnal direct către conducerea de la Havana, în contextul în care Trump vorbește despre o posibilă intervenție americană. „Cred că voi avea… onoarea de a lua Cuba. Fie că o eliberez, fie că o iau – cred că aș putea face orice vreau cu ea.” Conform aceleiași surse, avertismentul vine pe fondul unei crize economice severe în Cuba și al unei pene de curent la nivel național, care afectează milioane de oameni. Situația ar fi fost agravată după ce SUA au blocat livrările de petrol din Venezuela, principala sursă de combustibil pentru Cuba, ceea ce a amplificat dificultățile economice ale insulei. Trump a indicat că intervenția americană în Venezuela a contribuit la agravarea crizei și a prezentat evoluțiile actuale drept un rezultat al acestei politici. Biziday mai notează că Trump a invocat și presiuni din partea activiștilor de origine cubaneză, care ar fi încurajat Casa Albă să intensifice măsurile împotriva regimului comunist pentru a produce schimbări politice. În același timp, comentariile sale vin după ce, vineri, sugerase că o „preluare prietenoasă” a Cubei ar putea fi posibilă, ceea ce indică o schimbare de ton. În ianuarie, SUA ar fi intensificat presiunea asupra Cubei după capturarea președintelui venezuelean Nicolás Maduro, episod despre care POLITICO scrie că a declanșat cea mai gravă criză economică de la prăbușirea Uniunii Sovietice. [...]
