Știri
Știri din categoria Externe
Rusia și SUA au convenit să mențină limitele New START după expirare, în timp ce încearcă să negocieze un nou acord care să includă și China, potrivit Adevărul. Înțelegerea de principiu a venit cu doar câteva ore înainte ca tratatul să expire, pe fondul temerilor că dispariția lui ar elimina orice plafon asupra celor mai mari două arsenale nucleare din lume.
Din perspectiva viitorului acord, miza centrală devine poziția Beijingului. Președintele american Donald Trump s-a declarat favorabil păstrării unor limite, dar insistă ca China să fie adusă la masa negocierilor. Beijingul respinge, cel puțin în forma actuală, această idee, invocând diferența de dimensiune dintre arsenalul său și cele ale SUA și Rusiei.
„Capacitățile nucleare ale Chinei sunt de o cu totul altă scară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, adăugând că Beijingul „nu va participa, în acest stadiu, la negocieri privind dezarmarea nucleară”.
Potrivit textului, discuțiile ruso-americane sunt încă în desfășurare, iar un proiect de înțelegere există, însă nu a fost aprobat formal de Donald Trump și Vladimir Putin. Un oficial american a confirmat că tratatul va expira „din punct de vedere juridic”, iar prelungirea nu va fi oficializată imediat; cu toate acestea, Washingtonul și Moscova ar fi convenit să respecte în continuare prevederile și să negocieze un tratat care să le înlocuiască.
În ecuația în care SUA condiționează „controlul real al armelor” de participarea Chinei, iar China refuză, se conturează câteva puncte de fricțiune, relevante pentru arhitectura viitorului acord:
Contextul politic rămâne complicat. Informația despre prelungirea de principiu apare după discuții purtate de emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu oficiali ruși, în marja negocierilor legate de războiul din Ucraina, la Abu Dhabi. În paralel, Kremlinul a transmis semnale contradictorii: cu o zi înainte, Vladimir Putin a spus că Rusia nu se va mai considera „legată” de limitele nucleare, iar joi purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „ce se va întâmpla mai departe depinde de evoluția evenimentelor”.
New START, semnat în 2010, limita fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare și 700 de rachete și bombardiere desfășurate și operaționale și includea inspecții la fața locului, suspendate din 2020. În februarie 2023, Rusia și-a suspendat participarea, fără a se retrage oficial. În lipsa unui succesor, presiunea se mută acum pe formula următoare: dacă Washingtonul condiționează acordul de implicarea Chinei, iar Beijingul refuză, negocierile riscă să se blocheze exact în punctul pe care SUA îl consideră esențial.
Recomandate
Rusia a reluat atacurile aeriene asupra Kievului imediat după expirarea armistițiului de trei zile , semnalând fragilitatea oricărei pauze de luptă și menținând presiunea operațională asupra capitalei Ucrainei, potrivit Adevărul . Atacul era în desfășurare marți în zori, iar șeful administrației militare a orașului, Timur Tkacenko , a transmis pe Telegram că „drone inamice” se află deasupra Kievului și a cerut populației să rămână la adăpost până la ridicarea alertei. Oficialul a raportat și căderea unor resturi peste o clădire rezidențială din cartierul Obolonski. Aceasta este prima alertă aeriană asupra capitalei de la 8 mai. Armistițiul de trei zile, menționat în relatare ca fiind anunțat de președintele american Donald Trump, a început sâmbătă. Context: acuzații reciproce de încălcare a armistițiului În perioada armistițiului, ambele părți au reclamat încălcări. Ucraina a acuzat Rusia de atacuri cu drone în estul și sudul țării, iar Rusia a acuzat Ucraina că a atacat regiunea Belgorod. Relatarea este atribuită AFP. [...]
Escaladarea presiunii SUA asupra Cubei ridică riscul unei acțiuni militare , pe fondul intensificării zborurilor de supraveghere și al noilor sancțiuni, potrivit Axios . Pentru mediul de afaceri și piețe, miza este creșterea riscului geopolitic în Caraibe și posibile efecte în lanț asupra fluxurilor energetice regionale și a stabilității politice din emisfera vestică. Datele invocate de publicație indică o creștere a zborurilor americane de supraveghere și recunoaștere în largul Cubei din februarie, conform unei analize CNN a datelor de zbor publicate săptămâna trecută. În paralel, SUA au impus sancțiuni suplimentare Havanei joia trecută, iar ministrul cubanez de externe a descris măsurile drept o „pedeapsă colectivă de natură genocidară”. Semnale operaționale și presiune economică Pe lângă sancțiuni, Axios notează că insula se confruntă cu o criză umanitară în agravare, pe care oficialii cubanezi o pun pe seama unei „blocade energetice” a SUA, care ar împiedica furnizorii de petrol să mai deservească insula. În plus, capturarea liderului venezuelean Nicolás Maduro ar fi deteriorat și mai mult condițiile locale, prin tăierea accesului Cubei la un furnizor-cheie de petrol. În plan politic, administrația Trump leagă explicit degradarea situației interne din Cuba de argumentul de securitate națională. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru Axios că regimul cubanez „refuză să se reformeze” și să permită livrarea de asistență umanitară vitală, adăugând că președintele Trump ar prefera o soluție diplomatică, dar nu va permite ca insula „să se deterioreze într-o amenințare de securitate și mai severă” pentru SUA. Retorică mai dură, dar fără semne „definitive” Axios subliniază că nu există semne definitive că Trump va viza Cuba în continuare. În același timp, președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a spus reporterilor joia trecută că Trump i-ar fi transmis într-o discuție privată la Casa Albă că nu intenționează să invadeze Cuba, potrivit The Hill. Totuși, Trump a vorbit în mod repetat despre interesul pentru o operațiune militară în Cuba și a sugerat vineri că un portavion care se întoarce în SUA dinspre Iran ar putea fi poziționat în largul insulei. Ce ar putea urma: „acțiune de la distanță” și un reper de calendar Sebastian Arcos, director interimar al Institute for Cuban Studies (Florida International University) , a declarat pentru Axios că o intervenție ar fi fost posibilă la scurt timp după ce Trump a declarat în ianuarie că Cuba reprezintă o amenințare iminentă pentru securitatea SUA, dar războiul din Iran a mutat active militare în Orientul Mijlociu. În contextul în care conflictul cu Iranul este „într-un fel de impas”, Arcos vede o posibilă reorientare către Cuba, vizibilă atât în zborurile de supraveghere, cât și în declarațiile politice și sancțiunile recente. Arcos nu se așteaptă la trupe la sol, dar spune că Trump ar putea urmări o „acțiune militară de la distanță”, similară cu ce s-a întâmplat în Iran, menită să „șocheze regimul” și să creeze o fereastră pentru schimbare de leadership. Ca reper apropiat, Arcos indică 20 mai (Ziua Independenței Cubei, care marchează finalul ocupației americane), despre care spune că ar putea deveni un moment sensibil, pe fondul „așteptării și anxietății” resimțite în Miami și în Cuba. [...]
Creșterea bruscă a zborurilor de recunoaștere ale SUA lângă Cuba indică o escaladare operațională care, în episoade recente, a precedat intervenții americane , potrivit Meduza , care citează o analiză CNN bazată pe date deschise de aviație. CNN notează că, din 4 februarie, forțele navale și aeriene ale SUA au efectuat cel puțin 25 de astfel de misiuni în apropierea coastelor Cubei, în condițiile în care înainte de februarie o asemenea activitate era aproape inexistentă în zonă. Majoritatea zborurilor au avut loc în apropierea celor mai mari două orașe ale Cubei – Havana și Santiago de Cuba. Principalele platforme folosite au fost: P-8A Poseidon, avion de patrulare destinat supravegherii și recunoașterii; RC-135V Rivet Joint, specializat în recunoaștere radioelectronică (culegere de informații din comunicații și emisii radar); drone de recunoaștere la mare altitudine MQ-4C Triton. Pentagonul a refuzat să comenteze, potrivit aceleiași relatări. De ce contează acum: tipar observat înaintea unor operațiuni în Venezuela și Iran CNN susține că situații similare – în care înăsprirea retoricii administrației Trump a fost însoțită de intensificarea zborurilor de recunoaștere – au precedat capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, la începutul lui ianuarie 2026, precum și începutul operațiunii SUA în Iran, în februarie. În ultimele săptămâni, declarațiile publice ale lui Donald Trump la adresa Cubei s-ar fi înăsprit, mai arată CNN. Președintele SUA a redistribuit pe rețelele sociale un comentariu potrivit căruia va vizita „o Havana liberă” înainte de a pleca din funcție, iar câteva zile mai târziu a dispus o blocadă petrolieră a insulei. Context: presiune crescută și blocaj pe combustibili Relațiile SUA–Cuba s-au deteriorat odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în 2025. De la începutul lui 2026, Washingtonul a intensificat presiunea asupra Cubei și ar fi introdus, în fapt, o blocadă a livrărilor maritime de combustibil, ceea ce a dus la o criză energetică severă și pene de curent pe insulă, potrivit CNN. În același context, Meduza trimite și la un material anterior despre afirmațiile lui Trump privind o posibilă „preluare prietenoasă” a Cubei: Meduza . [...]
Ucraina cere UE să medieze un „ armistițiu aeroportuar ” care ar reduce blocajele din aviație , într-un moment în care atacurile cu drone provoacă tot mai des opriri ale activității pe aeroporturile rusești și mențin închis spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga , a propus ca Uniunea Europeană să contribuie la un acord cu Rusia pentru renunțarea reciprocă la atacurile asupra aeroporturilor. Ideea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor UE, la Bruxelles, iar conceptul vizează o încetare a loviturilor asupra infrastructurii aeroportuare de ambele părți. De ce contează: impact operațional direct în transportul aerian Sibiga a argumentat că procesul diplomatic „sub egida SUA” a încetinit și că președintele rus Vladimir Putin nu ar da semne că ar fi dispus să accepte un acord de pace cuprinzător. În acest context, Kievul consideră că Europa ar avea nevoie de „un nou rol” în negocieri, fără ca asta să însemne înlocuirea Statelor Unite. „Poate că vom încerca să ajungem la așa-numita «armistițiu aeroportuar»”, a declarat Andrei Sibiga, explicând că ar însemna încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor. Miza este una pragmatică: potrivit ministrului, Rusia ar putea fi interesată de o astfel de înțelegere deoarece marile aeroporturi rusești se confruntă tot mai des cu întreruperi ale activității din cauza atacurilor cu drone, ceea ce se traduce în întârzieri, anulări și aglomerări în terminale. Ce ar urma să facă UE Conform aceleiași surse, partenerii europeni ar putea crea „o platformă separată” sau „un grup special” pentru a discuta acest format. Sibiga a mai spus că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi discutat deja ideea cu unii lideri europeni. Ministrul a insistat că inițiativa ar trebui să fie complementară eforturilor SUA, nu o alternativă: „Aceasta ar trebui să fie o direcție complementară — nu una care să înlocuiască sau să fie alternativă”, a spus șeful diplomației ucrainene. Context: spațiul aerian ucrainean rămâne închis, iar Rusia are opriri repetate Ucraina și-a închis oficial spațiul aerian pentru aviația civilă pe 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă, iar zborurile regulate de pasageri nu mai operează în țară. În Rusia, opririle temporare ale activității aeroporturilor au devenit recurente pe fondul atacurilor cu drone, cu efecte în lanț asupra traficului aerian. Digi24 citează date publicate de „Kommersant”, pe baza calculelor „AlfaStrakhovanie”, potrivit cărora în 2025 peste 4,5 milioane de ruși s-au confruntat cu întârzieri ale zborurilor de trei ore sau mai mult, principalul motiv fiind restricțiile impuse din cauza amenințării dronelor. Publicația mai notează că, în zilele de 5 și 6 iulie ale anului trecut, un episod de perturbare majoră — cu „câteva sute” de zboruri anulate și aproximativ 2.000 amânate — ar fi putut costa companiile aeriene aproximativ 20 de miliarde de ruble, potrivit declarațiilor oferite „Kommersant” de reprezentanți ai transportatorilor și experți. În luna mai a acestui an, în aeroporturile din Moscova, în decurs de câteva zile, au fost întârziate sau anulate aproape 3.000 de zboruri din cauza atacurilor cu drone, iar pasagerii au petrecut „zile întregi” în terminale. În acest cadru, „armistițiul aeroportuar” este prezentat ca o soluție limitată, cu țintă operațională, care ar putea reduce presiunea imediată asupra transportului aerian, chiar dacă nu ar echivala cu un acord de pace mai amplu. [...]
Atacurile asupra infrastructurii petroliere din Golf împing din nou riscul energetic în prim-plan , după ce Emiratele Arabe Unite ar fi lovit în secret o rafinărie din Iran, într-un moment în care armistițiul SUA–Iran pare să se clatine, potrivit relatării din Libertatea . Potrivit unui raport publicat de Wall Street Journal , guvernul de la Abu Dhabi ar fi lansat la începutul lunii aprilie 2026 un atac aerian neconfirmat asupra unei rafinării de pe insula Lavan, incident care ar fi provocat un incendiu major și ar fi afectat grav capacitatea de producție a unității. Atacul ar fi avut loc în apropierea momentului în care Donald Trump anunța un armistițiu. În replică, Iranul a acuzat un „atac inamic” asupra rafinăriei și a ripostat prin lansări de rachete și drone către Emiratele Arabe Unite și Kuweit, mai notează Wall Street Journal, citat de Libertatea. Conform unei surse citate de publicația americană, administrația SUA nu ar fi fost deranjată de atacul EAU, întrucât armistițiul nu fusese încă oficializat, iar Casa Albă ar fi privit favorabil implicarea Emiratelor și a altor state din Golf dispuse să participe în conflict. Ministerul de Externe al EAU a refuzat să comenteze direct atacul raportat, invocând în schimb, în declarații anterioare, dreptul statului de a răspunde inclusiv prin mijloace militare la acțiuni ostile. De ce contează: presiune pe piețele globale de energie Bombardamentele asupra rafinăriilor, porturilor și rutelor maritime de transport au crescut presiunile asupra piețelor globale de energie și au alimentat temerile privind o extindere a conflictului în Golf, regiune esențială pentru producția și transportul petrolului, potrivit informațiilor din livetext. Armistițiul SUA–Iran, descris de Trump drept „pe aparate” Separat, Donald Trump a declarat că armistițiul SUA–Iran este „pe aparate”, după ce Teheranul a respins propunerea americană de pace și a trimis o contraofertă. Potrivit CNBC, citat de Libertatea, administrația americană a considerat răspunsul Iranului „inacceptabil”, iar Trump a descris starea armistițiului, aflat „în vigoare de o lună”, ca fiind „incredibil de slabă”. „Aș spune că armistițiul este pe aparate, iar doctorul intră și spune: «Domnule, persoana iubită are aproximativ 1% șanse de a supraviețui»”, a spus Trump reporterilor, din Biroul Oval. [...]
Donald Trump spune că va pune pe masa lui Xi Jinping vânzările de arme către Taiwan, un subiect care poate menține presiunea pe relația SUA–China și pe industria de apărare americană , potrivit Reuters . Președintele SUA a declarat la Casa Albă că va discuta tema la întâlnirea programată săptămâna aceasta la Beijing. Trump a afirmat că Xi „și-ar dori să nu” mai existe astfel de transferuri și că va aborda direct chestiunea, în contextul sprijinului tradițional al Washingtonului pentru apărarea Taiwanului. Vânzările de arme către insulă sunt de ani buni un punct de fricțiune în relația bilaterală. Miza: continuitatea sprijinului militar pentru Taiwan Reuters amintește că, în decembrie, Trump a anunțat „cel mai mare pachet” de armament al SUA pentru Taiwan, de peste 11 miliarde de dolari (aprox. 50 miliarde lei). În ultimele zile, consilierii săi au cerut Taiwanului să aloce și mai mulți bani pentru apărare, iar un oficial american a spus că summitul Trump–Xi nu semnalează o schimbare de politică față de Taiwan. China revendică Taiwanul, care este guvernat democratic, drept parte a teritoriului său, poziție respinsă de Taipei. SUA urmează politica „o singură Chină”, recunoscând poziția Beijingului, fără a lua o poziție privind suveranitatea Taiwanului, și sunt obligate prin lege să ajute la apărarea insulei. Trump a repetat și că nu crede că tensiunile legate de Taiwan vor escalada în timpul mandatului său, fără să ofere detalii suplimentare. Un al doilea dosar: cazul Jimmy Lai și referințe la libertatea religioasă Trump a spus că va discuta cu Xi și cazul lui Jimmy Lai, activist pro-democrație și critic vocal al Chinei în Hong Kong. Lai a fost condamnat în februarie la 20 de ani de închisoare pentru două capete de acuzare de conspirație pentru „coluziune cu forțe străine” și un capăt de acuzare privind publicarea de materiale „sedicioase”. „Oamenii ar vrea să iasă, și mi-ar plăcea să-l văd ieșind și el. Așa că îl voi aduce din nou în discuție”, a spus Trump, potrivit Reuters, adăugând că a mai ridicat anterior cazul în discuțiile cu China. Președintele SUA a mai declarat că va aduce în discuție și cazul pastorului Jin Mingri, fondatorul Zion Church, arestat la finalul anului trecut. Reuters notează că măsura vine pe fondul unor reguli noi ale principalului regulator chinez în domeniul religiei, care interzic predicarea online neautorizată sau instruirea religioasă de către cler, precum și „coluziunea cu străinii”. Ce urmează Întâlnirea Trump–Xi de la Beijing este așteptată să testeze dacă dialogul poate limita tensiunile pe dosarul Taiwanului, în condițiile în care Washingtonul indică menținerea liniei actuale privind sprijinul de apărare, iar Beijingul se opune public vânzărilor de armament către insulă. [...]
