Știri
Știri din categoria Externe
Rusia și SUA au convenit să mențină limitele New START după expirare, în timp ce încearcă să negocieze un nou acord care să includă și China, potrivit Adevărul. Înțelegerea de principiu a venit cu doar câteva ore înainte ca tratatul să expire, pe fondul temerilor că dispariția lui ar elimina orice plafon asupra celor mai mari două arsenale nucleare din lume.
Din perspectiva viitorului acord, miza centrală devine poziția Beijingului. Președintele american Donald Trump s-a declarat favorabil păstrării unor limite, dar insistă ca China să fie adusă la masa negocierilor. Beijingul respinge, cel puțin în forma actuală, această idee, invocând diferența de dimensiune dintre arsenalul său și cele ale SUA și Rusiei.
„Capacitățile nucleare ale Chinei sunt de o cu totul altă scară”, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian, adăugând că Beijingul „nu va participa, în acest stadiu, la negocieri privind dezarmarea nucleară”.
Potrivit textului, discuțiile ruso-americane sunt încă în desfășurare, iar un proiect de înțelegere există, însă nu a fost aprobat formal de Donald Trump și Vladimir Putin. Un oficial american a confirmat că tratatul va expira „din punct de vedere juridic”, iar prelungirea nu va fi oficializată imediat; cu toate acestea, Washingtonul și Moscova ar fi convenit să respecte în continuare prevederile și să negocieze un tratat care să le înlocuiască.
În ecuația în care SUA condiționează „controlul real al armelor” de participarea Chinei, iar China refuză, se conturează câteva puncte de fricțiune, relevante pentru arhitectura viitorului acord:
Contextul politic rămâne complicat. Informația despre prelungirea de principiu apare după discuții purtate de emisarii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu oficiali ruși, în marja negocierilor legate de războiul din Ucraina, la Abu Dhabi. În paralel, Kremlinul a transmis semnale contradictorii: cu o zi înainte, Vladimir Putin a spus că Rusia nu se va mai considera „legată” de limitele nucleare, iar joi purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov a afirmat că „ce se va întâmpla mai departe depinde de evoluția evenimentelor”.
New START, semnat în 2010, limita fiecare parte la 1.550 de focoase nucleare și 700 de rachete și bombardiere desfășurate și operaționale și includea inspecții la fața locului, suspendate din 2020. În februarie 2023, Rusia și-a suspendat participarea, fără a se retrage oficial. În lipsa unui succesor, presiunea se mută acum pe formula următoare: dacă Washingtonul condiționează acordul de implicarea Chinei, iar Beijingul refuză, negocierile riscă să se blocheze exact în punctul pe care SUA îl consideră esențial.
Recomandate
Administrația SUA încă evaluează reluarea testelor nucleare , potrivit Mediafax , care citează declarațiile unui oficial de rang înalt al Departamentului de Stat făcute marți, în fața Comitetului pentru Relații Externe al Senatului. Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru Controlul Armelor și Securitate Internațională, a spus că nu au existat discuții despre testele nucleare atmosferice. Statele Unite nu au mai efectuat un astfel de test din 1962, notează Reuters, citată de Mediafax. În schimb, DiNanno nu a exclus reluarea testelor nucleare subterane, ultimul test de acest tip al SUA fiind realizat în 1992. Declarațiile au venit în contextul întrebărilor despre implementarea directivei emise în octombrie de președintele Donald Trump privind reluarea testelor nucleare. „Nu am luat nicio decizie specifică privind modul sau forma pe care ar urma să o aibă un eventual program de testare”, a declarat oficialul. Potrivit relatării, oficialul a reiterat acuzațiile SUA că Rusia și China ar fi efectuat teste nucleare subterane. Moscova și Beijingul neagă aceste acuzații, iar unele analize independente le contestă, conform informațiilor prezentate. În esență, discuția despre un posibil program de testare include mai multe elemente distincte: absența unor discuții privind testele atmosferice; posibilitatea testelor subterane, fără o decizie deocamdată asupra formei programului; argumentul administrației că testarea ar conta în raport cu presupuse acțiuni ale altor puteri nucleare; avertismentele unor experți că reluarea testelor ar putea amplifica tensiunile internaționale și riscul unei noi curse a înarmării nucleare; poziția unor oficiali americani că testele ar întări postura SUA în negocieri strategice și ar avea efect de descurajare. Deocamdată, din declarațiile prezentate reiese că administrația americană se află în faza de evaluare, fără un calendar sau o decizie publică privind reluarea efectivă a testelor și fără detalii despre parametrii unui eventual program. [...]
Rusia a început să trimită petroliere cu petrol și gaz spre Cuba , în pofida embargoului impus de SUA, într-o mișcare care poate amplifica tensiunile dintre Moscova și Washington, potrivit Libertatea , care citează publicația sârbă Blic și „date din analize internaționale”. Conform datelor din industrie invocate de sursă, cel puțin două nave rusești au fost implicate în transporturi de energie către Cuba . Un petrolier încărcat cu aproximativ 100.000 de tone de țiței se îndreaptă către insulă și ar urma să ajungă la începutul lunii aprilie. O altă navă, cu circa 27.000 de tone de gaz natural lichefiat, și-a schimbat traseul către Venezuela; dacă livrarea va fi finalizată, ar fi prima aprovizionare de acest tip după cea din Mexic, de la începutul anului. Miza este ridicată pentru Havana, în condițiile în care Cuba se confruntă cu pene de curent, lipsă de combustibil și inflație în creștere, iar sistemul energetic este descris ca fiind aproape de colaps. În acest context, autoritățile caută soluții pentru menținerea funcționării economiei, iar orice flux suplimentar de combustibil are impact imediat. În paralel, articolul amintește și de modul în care Rusia ar încerca să ocolească sancțiunile prin așa-numita „flotă-fantomă” (nave folosite pentru transporturi de energie în afara circuitelor obișnuite de control și asigurare). O investigație realizată împreună de OCCRP , Delfi , Helsingin Sanomat și Important Stories susține că petrolierele ar naviga, de regulă, cu doi membri suplimentari ai echipajului: un mercenar Wagner și un agent al serviciului secret militar GRU. Pe fondul acestor transporturi, administrația americană ar fi transmis că va lua măsuri împotriva țărilor care continuă să trimită combustibil în Cuba, iar Donald Trump a avut declarații dure în ultimele zile. „Ar putea «prelua Cuba» și că va face «ce va dori» cu ea.” În același timp, Rusia își consolidează relațiile cu Iranul, iar Vladimir Putin a transmis mesaje de susținere pentru conducerea de la Teheran, afirmând că Rusia rămâne „un prieten de încredere și un partener loial”. Totodată, potrivit sursei, în Europa există îngrijorări că Moscova ar încerca să profite de tensiunile globale pentru a slăbi relațiile dintre SUA și Europa și pentru a-și extinde influența, inclusiv pe fondul efectelor asupra pieței energiei și al mutării atenției internaționale de la războiul din Ucraina. [...]
Narendra Modi și Donald Trump au discutat la telefon despre menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz , potrivit Agerpres , care citează Reuters. Convorbirea a vizat situația din Orientul Mijlociu, iar informația a fost comunicată separat pe platforma X de premierul indian și de ambasadorul SUA în India, Sergio Gor. A fost prima discuție între cei doi lideri de la atacurile coordonate lansate de Statele Unite și Israel împotriva Iranului, pe 28 februarie, pe fondul escaladării conflictului din regiune. În mesajul său, Modi a spus că India sprijină dezescaladarea și restabilirea rapidă a păcii și a insistat asupra importanței ca Strâmtoarea Ormuz să rămână „deschisă, sigură și accesibilă”, argumentând că acest lucru este esențial la nivel global. Miza este una economică și energetică pentru India: conflictul a perturbat activități de la transportul aerian la cel maritim și aprovizionarea cu gaze, inclusiv printr-o închidere aproape completă a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trec 40% din importurile de țiței ale Indiei. Modi a declarat anterior, luni, în parlament, că această criză a generat provocări fără precedent, dar a susținut că fundamentele economiei indiene rămân solide și că țara are rezerve suficiente de petrol, îngrășăminte și cărbune pentru a gestiona perturbările comerciale și energetice. Un oficial al Casei Albe a confirmat convorbirea, însă nu a oferit detalii despre subiectele discutate. [...]
Donald Trump spune că SUA negociază acum cu Iranul un armistițiu , potrivit HotNews.ro , care citează AFP și Agerpres. Președintele american a afirmat marți că discuțiile vizează încetarea focului în războiul dintre cele două țări și că Teheranul ar dori oprirea conflictului. Trump a susținut că negocierile sunt în desfășurare și a indicat componența echipei americane implicate: emisarul Steve Witkoff, Jared Kushner, vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio. Declarațiile au fost făcute în Biroul Oval, în fața reporterilor prezenți la ceremonia de învestire a lui Markwayne Mullin în funcția de secretar pentru afaceri interne al SUA. Conform The Guardian , Trump a insistat că iranienii ar fi foarte interesați de un acord și a legat orice înțelegere de dosarul nuclear. El a afirmat că Teheranul ar fi acceptat o concesie majoră: renunțarea definitivă la arma nucleară. „Nu vreau să spun dinainte, dar au fost de acord că nu vor avea niciodată o armă nucleară. Au fost de acord cu acest lucru”, a declarat Trump. În același timp, liderul de la Casa Albă a spus că șeful Pentagonului, Pete Hegseth, ar fi fost „destul de dezamăgit” de perspectiva unui armistițiu, sugerând că acesta și generalul Dan Caine, șeful Statului Major, ar fi preferat o victorie militară completă. Trump a descris poziția lor drept o „atitudine bună”, deși a repetat că discuțiile ar merge „foarte bine” și a afirmat, întrebat despre șansele unui acord, că „acest război a fost câștigat”. Pe de altă parte, oficialii iranieni resping public existența negocierilor cu Washingtonul. Ambasada Iranului în Pakistan a calificat oferta de dialog drept „o înșelătorie” și a refuzat orice discuții, după ce Pakistanul s-a oferit să medieze un armistițiu. Misiunea diplomatică a invocat lipsa de încredere „după două runde de atacuri în timpul discuțiilor” și a transmis că „prin intimidare și retorică totalitară, nu există nicio posibilitate”. Cu o zi înainte, Ministerul Afacerilor Externe al Iranului a emis o declarație în care neagă afirmațiile lui Trump privind negocierile, iar, citat de CBS News , a adăugat că Iranul își menține poziția de a respinge orice negocieri înainte de atingerea obiectivelor sale în urma războiului. În paralel, ambasada iraniană din Kabul a susținut pe rețelele sociale că Trump ar fi dat înapoi după amenințări privind vizarea infrastructurii energetice regionale. [...]
Pakistan își consolidează poziția ca potențial mediator în conflictul din Iran , bazându-se pe relațiile apropiate cu președintele american Donald Trump și pe reputația sa de jucător neutru cu legături de lungă durată cu Republica Islamică Iran, informează Reuters . Dacă discuțiile vor avea loc, Pakistan ar putea să-și crească importanța pe scena internațională, similar cu rolul său în deschiderea diplomatică secretă care a condus la vizita președintelui american Richard Nixon în China în 1972. În ultimul an, Pakistanul a dezvoltat relații cu administrația Trump prin diplomație abilă și acorduri în domeniul criptomonedelor. Țara menține contacte directe atât cu Washingtonul, cât și cu Teheranul, într-un moment în care majoritatea altor state nu au astfel de canale deschise. Pakistanul ar beneficia și de încheierea războiului, având în vedere că este casa celei de-a doua mari populații de musulmani șiiți din lume, după Iran. Războiul din Iran, început pe 28 februarie, a provocat proteste în Pakistan și a generat temeri privind extinderea conflictului în regiune. Pakistanul, care se confruntă cu o insurgență a talibanilor afgani, a suferit și din cauza întreruperilor de aprovizionare cu combustibil cauzate de conflictul din Iran. Adam Weinstein, director adjunct al programului pentru Orientul Mijlociu la Quincy Institute, a declarat pentru Reuters că Pakistanul are o credibilitate neobișnuită ca mediator, menținând relații de lucru cu ambele părți implicate. Consolidarea relațiilor cu Trump Șeful armatei pakistaneze, feldmareșalul Asim Munir, a construit o relație strânsă cu Trump pentru a repara ani de neîncredere. Pakistanul s-a alăturat Consiliului pentru Pace al lui Trump după ce Munir a zburat la Davos pentru a se întâlni cu președintele american în ianuarie. De asemenea, Pakistanul a încheiat un acord cu o afacere în domeniul criptomonedelor legată de familia Trump pentru a utiliza moneda stabilă USD1 în plăți transfrontaliere. Pakistanul a fost implicat în diplomația pentru încheierea conflictului din Iran încă de la începutul acestuia, trimițând cel puțin șase mesaje între SUA și Iran. Premierul pakistanez Shehbaz Sharif a confirmat oferta de discuții, iar oficiali din ambele țări ar putea să se întâlnească la Islamabad până la sfârșitul săptămânii. Relațiile cu Teheran Kamran Bokhari, cercetător senior la Middle East Policy Council din Washington, a afirmat că Pakistanul este cel mai puțin adversar vecin al Iranului, menținând în același timp legături strânse cu Arabia Saudită și fiind de încredere pentru Washington. Pakistanul împărtășește o graniță sensibilă cu Iranul în provincia Balochistan, unde a avut loc o insurgență de lungă durată. Iranul ar putea percepe Pakistanul ca fiind mai neutru decât alți mediatori potențiali. Spre deosebire de statele din Golf, cum ar fi Qatarul, Pakistanul nu găzduiește baze militare americane și este o putere militară de sine stătătoare. "Pakistanul găzduind discuții între SUA și Iran reprezintă o îmbunătățire semnificativă a poziției strategice a Islamabadului", a declarat Kamran Bokhari pentru Reuters. "După decenii de a fi un stat problematic, Pakistanul pare să redevină un aliat major al Americii în Asia de Vest." Acordul de apărare mutuală al Pakistanului cu Arabia Saudită, semnat în septembrie, obligă ambele țări să se ajute reciproc, ceea ce a influențat calculele diplomatice. Ministrul de externe pakistanez Ishaq Dar a declarat că a reamintit Iranului de acest pact și încearcă să medieze cu Teheranul. Surse de securitate din Pakistan au afirmat că Islamabadul este obligat de pact, dar lucrează pentru a evita implicarea în conflict prin discuțiile sale neoficiale cu Iranul. [...]
Rusia a lansat marți „peste 400 de drone” asupra Ucrainei , într-unul dintre cele mai mari atacuri în plină zi de la începutul invaziei, potrivit AGERPRES , care citează AFP. Atacul a avut loc între orele 09:00 și 16:00, conform purtătorului de cuvânt al Forțelor Aeriene Ucrainene, Iuri Ignat. „La această scară, este practic (un atac) fără precedent. Nu-mi amintesc să fi existat atacuri în timpul zilei cu un număr atât de mare de drone.” Ignat a spus că un atac în Liov, în vestul Ucrainei, era încă în desfășurare la momentul declarațiilor. Autoritățile locale au anunțat că dronele rusești au lovit centrul istoric al orașului, inclus în Patrimoniul Mondial UNESCO. Primarul Liovului, Andrii Sadovi, a declarat că cel puțin 13 persoane au fost rănite. Șeful administrației militare regionale, Maksim Kozițki, a raportat avarierea unui complex istoric din secolul al XVII-lea din centrul orașului. Ministrul de externe ucrainean, Andrii Sîbiga, a denunțat pe platforma X atacul cu drone de fabricație iraniană de tip „Shahed” și a enumerat orașele vizate. În listă apar, între altele: Liov Ternopil Vinița Ivano-Frankivsk Jitomir Zaporojie Dnipro În context, Sîbiga a comparat tacticile Rusiei cu cele ale Iranului în Orientul Mijlociu, referindu-se la folosirea aceluiași tip de dronă în atacuri recente ale Teheranului. Separat, în noaptea de luni spre marți, Rusia a lansat 392 de drone și 34 de rachete, dintre care 365 de drone și 25 de rachete au fost interceptate, într-un atac soldat cu moartea a cel puțin cinci persoane, mai notează AGERPRES. [...]
