Știri
Știri din categoria Politică
Politicile lui Donald Trump au favorizat avansul Chinei, afectând poziția competitivă a SUA în economia globală, scrie The Guardian. În timp ce Trump a promovat o agendă „America First”, acțiunile sale au avut adesea efectul opus, consolidând poziția Chinei pe scena internațională.
În primul său mandat, Trump a tratat China ca pe un rival strategic, dar politicile sale au permis Beijingului să câștige teren față de SUA. De exemplu, campania sa împotriva cercetării științifice a slăbit poziția competitivă a Americii, iar războiul comercial cu China s-a încheiat cu un avantaj pentru Beijing, care a forțat administrația Trump să cedeze.
Pe plan internațional, Trump a subminat alianțele tradiționale ale SUA, ceea ce a întărit poziția Chinei. Atitudinea sa față de aliați precum Canada și Europa a determinat aceste țări să caute noi parteneriate, inclusiv cu China. Acest lucru a fost evident în parteneriatul strategic recent încheiat între Canada și China, ca răspuns la politicile ostile ale lui Trump.
În plus, Trump a relaxat restricțiile tehnologice impuse de administrația Biden, permițând vânzarea de cipuri avansate către China. Această decizie a fost criticată de consilierii săi de securitate națională, care au avertizat că astfel SUA își cedează avantajul tehnologic.
În ciuda tarifelor ridicate impuse de Trump, China a reușit să își mențină și chiar să își crească surplusul comercial global, demonstrând că a ieșit mai puternică din confruntarea cu SUA. În același timp, imaginea și influența internațională a Americii au scăzut, afectând turismul și atracția universităților americane pentru studenții străini.
Pentru a inversa aceste tendințe, Trump ar trebui să îmbunătățească relațiile cu aliații tradiționali și să renunțe la ambițiile imperialiste. Totuși, având în vedere preferințele sale pentru autoritarism, este puțin probabil ca aceste schimbări să aibă loc, ceea ce va continua să faciliteze ascensiunea Chinei pe scena globală. Analiza completă o găsiți aici.
Recomandate
Administrația Prezidențială a semnat un contract de consultanță pentru relația cu SUA, cu un plafon de 565.000 de dolari pe lună (aprox. 2,6 milioane lei), pe o durată inițială de șase luni, potrivit Adevărul . Miza anunțată de instituție este întărirea dialogului cu Guvernul și Congresul american în dosare considerate strategice, într-un context în care astfel de servicii sunt prezentate drept o practică uzuală în relația cu administrația de la Washington. Ce cumpără statul și cât poate costa Contractul a fost încheiat cu Eversheds Sutherland (US) LLP, firmă descrisă ca având experiență în relații guvernamentale și consultanță strategică, activă global și prezentă și în România. Plafonul maxim de remunerare este de „până la 565.000 de dolari pe lună”, în funcție de serviciile și livrabilele furnizate. Durata inițială este de șase luni, ceea ce înseamnă că valoarea totală poate ajunge, la plafon, la 3,39 milioane de dolari (aprox. 15,6 milioane lei), dacă sunt facturate integral serviciile prevăzute. Obiectivele invocate: apărare, investiții, energie, tehnologii Administrația Prezidențială susține că demersul urmărește consolidarea Parteneriatului strategic România–SUA și întărirea cooperării în mai multe domenii, între care apărarea, securitatea, energia și tehnologiile de vârf. În lista de obiective menționate intră, între altele: creșterea capacității de apărare și descurajare; atragerea de investiții; integrarea în structuri internaționale; combaterea criminalității transnaționale; facilitarea dialogului instituțional cu autoritățile americane. Justificarea instituției: „practică uzuală” și completarea canalelor oficiale Administrația Prezidențială afirmă că apelarea la astfel de servicii este o practică folosită și de alte state aliate în relația cu SUA și că inițiativa „completează demersurile oficiale” ale instituțiilor statului român. „Contractarea acestui tip de servicii reprezintă o practică uzuală în relația cu administrația americană, utilizată și de alte state aliate”, se arată în comunicatul citat. Aceleași informații au fost relatate și de Știrile Pro TV , care citează comunicatul Administrației Prezidențiale. Ce rămâne de urmărit Din datele publice prezentate până acum rezultă un plafon lunar și o durată inițială, însă nu sunt detaliate livrabilele concrete și nici nivelul efectiv al plăților lunare, care ar urma să depindă de serviciile prestate. În practică, costul final va fi dat de modul în care contractul este executat și de ce rezultate sunt raportate în perioada de șase luni. [...]
Negocierile SUA–Iran riscă să prelungească șocul energetic , pe fondul disputelor interne de la Washington privind un posibil acord care ar lăsa Teheranului mai multă influență asupra Strâmtorii Ormuz , potrivit Libertatea . În joc este o rută maritimă esențială pentru piața petrolului, iar incertitudinea menține presiunea pe prețuri și pe inflație. Critica democraților: acordul ar slăbi poziția SUA Opoziția democrată susține că strategia administrației Trump în discuțiile cu Iranul ar putea lăsa Statele Unite „mai vulnerabile” decât înainte de război și ar oferi Teheranului un control sporit în regiune, inclusiv în Strâmtoarea Ormuz. Senatorul Chris Van Hollen (Maryland) a numit războiul cu Iranul o „greșeală gravă încă de la început” și a avertizat că un eventual acord ar putea consolida controlul Iranului asupra strâmtorii. În același timp, el a legat conflictul de efecte economice interne: „Prețurile cresc, ratele dobânzilor cresc, iar noi suntem împotmoliți în acest război din Iran.” Senatorul Cory Booker (New Jersey) a declarat la CNN că este „indignat” deoarece posibilul acord „nu abordează” programul nuclear al Iranului și a susținut că SUA au ajuns „într-o situație mai gravă decât era înainte”. Mesajul Casei Albe: fără grabă, blocada rămâne Donald Trump a temperat așteptările privind o finalizare rapidă a negocierilor, afirmând că discuțiile se desfășoară „ordonat și constructiv”, dar cerând echipei sale să nu se grăbească. Pe Truth Social, președintele a transmis că „timpul este de partea noastră”. Totodată, Trump a anunțat că blocada navală a SUA asupra Strâmtorii Ormuz va rămâne în vigoare până la semnarea unui acord „certificat” cu Iranul. Iranul contrazice Washingtonul pe Ormuz, iar riscul pentru prețuri rămâne Teheranul a respins ideea unei redeschideri „complete” a Strâmtorii Ormuz în termenii sugerați anterior de Trump. Potrivit agenției semioficiale iraniene Fars (asociată Gărzilor Revoluționare), chiar și în cazul unui acord, strâmtoarea ar urma să rămână „sub administrare iraniană”, iar revenirea traficului la nivelurile de dinainte de război nu ar însemna „trecere liberă” ca înainte. În acest context, secretarul de stat Marco Rubio a spus, într-o declarație adresată reporterilor în Suedia, că SUA și aliații trebuie „să aibă un Plan B” dacă Iranul refuză să redeschidă strâmtoarea. Libertatea notează că închiderea aproape totală a creat o criză energetică și a dus la creșteri puternice ale prețurilor petrolului și gazelor la nivel mondial. De ce contează: efectele economice se văd în inflație și în costul vieții Chiar dacă Trump a mizat pe ideea că SUA sunt în mare parte autosuficiente energetic, articolul arată că economia americană nu a fost izolată de șocul global al petrolului. Costurile mai mari cu carburantul și încălzirea au redus puterea de cumpărare și au afectat alte sectoare, iar prelungirea crizei riscă să adâncească inflația și să complice poziția republicanilor pe plan intern. În lipsa unui acord cu termeni acceptați de ambele părți și a unei clarificări privind regimul de navigație prin Ormuz, volatilitatea de pe piața energiei rămâne principalul canal prin care conflictul se transmite în economie. [...]
Maria Corina Machado își fixează revenirea în Venezuela până la finalul lui 2026, mizând pe alegeri care ar necesita 7–9 luni de pregătire , într-un context în care calendarul electoral rămâne incert, iar Washingtonul pare să fi mutat accentul spre stabilitatea politică și investițiile în petrol. Potrivit HotNews , lidera opoziției venezuelene a spus că intenționează să candideze din nou la președinție și că vrea să se întoarcă în țară înainte de sfârșitul lui 2026. Machado a făcut declarațiile la Panama, în cadrul unei întâlniri cu mai mulți lideri ai opoziției, la peste patru luni după ce Casa Albă ar fi ales să o ignore și să colaboreze cu o persoană loială partidului de guvernământ, pe fondul capturării de către armata americană a președintelui de atunci, Nicolás Maduro, relatează Associated Press, citată de News.ro. Lidera opoziției se află în exil din decembrie 2025, după ce a ieșit din ascunzătoarea în care a stat 11 luni în Venezuela și a plecat în Norvegia, unde a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace. La Panama City, ea a spus că opoziția rămâne dedicată unei tranziții democratice „prin alegeri prezidențiale libere și corecte”, la care să voteze venezuelenii din țară și din străinătate. Calendar electoral neclar, dar cu cerințe logistice mari În material se arată că nu este clar când vor avea loc alegerile prezidențiale în Venezuela. În același timp, administrația SUA ar fi temperat discuțiile despre alegeri, deși Constituția Venezuelei prevede organizarea lor în termen de 30 de zile de la momentul în care președintele devine „indisponibil definitiv”. Machado a estimat că organizarea unor alegeri în condiții democratice ar necesita între 7 și 9 luni de pregătire. Ea a indicat, între schimbările necesare: numirea unor autorități electorale neutre; actualizarea listelor electorale; posibilitatea ca opoziția să poată candida fără interferențe din partea guvernului. Miza economică: petrolul și relația cu SUA Potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, și oficiali ai administrației sale au lăudat-o pe succesoarea lui Maduro, președinta interimară Delcy Rodríguez , care ar fi deschis industria petrolieră a Venezuelei investițiilor americane, într-un moment în care prețurile petrolului sunt în creștere pe fondul conflictului din Iran. Ce spune Machado despre o nouă candidatură Machado a devenit în ultimii ani principalul adversar al lui Maduro, însă i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, motiv pentru care l-a susținut pe Edmundo González Urrutia. În articol se menționează că oficiali loiali partidului de guvernământ l-au declarat pe Maduro câștigător la scurt timp după închiderea urnelor, dar campania opoziției ar fi strâns dovezi că González l-ar fi învins „cu o marjă de peste 2 la 1”. Sâmbătă, Machado a spus că va candida la alegeri „impecabile” și că este dispusă să concureze cu oricine: „Voi fi candidată, dar pot exista şi alţii, desigur. Mi-ar plăcea să fiu în competiţie cu toată lumea, cu oricine doreşte să fie candidat.” [...]
UDMR încearcă să limiteze costul politic al scandalului printr-o delimitare rapidă: Kelemen Hunor spune că înregistrarea care a declanșat controversa în jurul lui Demeter András a fost „scoasă din context”, dar admite că limbajul folosit este „inacceptabil” și afirmă că i-a cerut acestuia demisia „imediat”, potrivit G4Media . Liderul UDMR a declarat, marți, la Parlament, că scandalul este „o manipulare ordinară” construită în jurul unei afirmații „scoase din context”. În același timp, Kelemen Hunor a spus că, din cauza limbajului și a felului în care subiectul a fost amplificat public, a considerat necesar un „pas înapoi” și i-a cerut lui Demeter să demisioneze, gest făcut „ieri după-amiază”, conform relatării. De ce contează: o criză de imagine gestionată prin demisie Mesajul central al lui Kelemen Hunor combină două linii: apărarea fostului ministru pe fondul acuzației de manipulare și sancționarea limbajului, pentru a evita prelungirea crizei. În declarațiile sale, el susține că, fără demisie, UDMR ar fi fost nevoită „în săptămânile și lunile care urmează” să explice constant conținutul înregistrării și contextul acesteia. Ce spune Kelemen Hunor despre înregistrare și „momentul” publicării Kelemen Hunor a afirmat că înregistrarea apărută în spațiul public ar fi fost făcută anul trecut și publicată abia după „șase-șapte luni” pe „un site din Maramureș”, pe care îl descrie drept „nu prea cunoscut”. El a calificat acest tip de publicare drept „o metodă tipică de a șantaja pe cineva”. Totodată, liderul UDMR a spus că „nu există coincidențe” și a avansat două posibile explicații pentru momentul apariției: legătura cu perioada evaluărilor pentru instituțiile de spectacole, când unele persoane ar fi fost nemulțumite că nu au obținut „nota de trecere, 7”, necesară pentru a concura mai departe; o a doua variantă „mai complicată” și „la un alt nivel”, despre care a spus că nu intră în detalii, dar că „e doar o chestiune de timp” până se va afla cine a fost „în spate”. Context invocat: rolul lui Demeter András la Radio Chișinău În apărarea lui Demeter András, Kelemen Hunor a invocat activitatea acestuia din 2010–2011, când era președinte al Consiliului de Administrație și director general al Radiodifuziunii. El a susținut că Demeter a avut un rol important în achiziția Radio Chișinău de către Radio România, afirmând că, altfel, postul „ajungea la ruși, direct sau prin interpuși”. Kelemen Hunor a mai spus că a existat o anchetă în care acuzația era că statul ar fi fost prejudiciat, însă „dosarul a fost închis”. [...]
Aproape jumătate dintre români cer creșteri de salarii și pensii în următoarele șase luni , o presiune directă pe agenda fiscală a viitorului guvern, în condițiile în care corupția rămâne principala problemă indicată la nivel național, potrivit news.ro , care citează un sondaj INSCOP. În sondaj, 48,2% dintre respondenți spun că prioritatea următoarelor șase luni ar trebui să fie creșterea salariilor și pensiilor, iar 33,7% indică drept prioritară reducerea taxelor. Alte măsuri menționate: atragerea fondurilor europene (26,1%), reducerea cheltuielilor statului (25,8%), combaterea evaziunii fiscale (22,7%), stabilitatea politică și acordul între partide (16,4%), reforma administrației publice (15%), creșterea investițiilor publice (14,2%) și organizarea de alegeri anticipate (9,1%). Ce spun românii că „arde” cel mai tare Întrebați care este principala problemă a României, 27,8% indică corupția. Urmează lipsa locurilor de muncă bine plătite (14,9%), instabilitatea politică (13,4%) și inflația/costul vieții (10,7%). Deficitul bugetar și datoria publică sunt menționate de 8,1% dintre respondenți. În funcție de profilul electoral și socio-demografic, percepțiile diferă: votanții PNL, USR și AUR, bărbații, persoanele între 30 și 44 de ani și locuitorii din București și din urbanul mare indică mai des corupția ca problemă principală, în timp ce votanții PSD, locuitorii din urbanul mic și persoanele între 45 și 59 de ani menționează mai frecvent lipsa locurilor de muncă bine plătite. Miza pentru politicile economice: cereri simultane, greu de împăcat Sondajul conturează o așteptare dublă: pe de o parte, „curățenie” în stat (corupția e pe primul loc), pe de altă parte, măsuri cu impact imediat în venituri (salarii și pensii) și în fiscalitate (reducerea taxelor), într-un context în care o parte dintre respondenți indică explicit și deficitul bugetar/datoria publică drept problemă. Directorul INSCOP Research , Remus Ștefureac , interpretează această combinație ca favorizând discursuri populiste care promit simultan „curățenie” și redistribuire rapidă: „Studiul indică o concentrare a anxietăţii publice pe teme legate de insecuritatea sistemică. Faptul că tema corupţiei coexistă cu presiunea puternică pentru creşteri de salarii şi pensii arată apariţia unui electorat simultan moralizator şi dependent de protecţia economică a statului - o combinaţie care favorizează discursurile populiste ce promit atât «curăţenie», cât şi redistribuire rapidă.” Cum a fost făcut sondajul Datele au fost culese în perioada 11–14 mai 2026, prin metoda CATI (interviuri telefonice). Eșantionul a fost de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]
Cotroceniul testează trei variante de premier din afara partidelor, dar miza imediată rămâne aritmetica parlamentară și capacitatea viitorului Executiv de a strânge voturi, potrivit News . Surse politice spun că sunt analizate trei nume, toate din afara grupărilor politice parlamentare, iar discuțiile se concentrează pe gradul de susținere pe care l-ar avea noul guvern în Camera Deputaților și Senat. La trei săptămâni de la moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan, „ecuația” formării unui nou Executiv s-ar fi restrâns la o listă scurtă. Sursele citate de publicație susțin că „totul e în plină evoluție” și că nu s-a ajuns la o concluzie finală, în timp ce se verifică, pentru fiecare variantă, șansele de a obține sprijin parlamentar. Cine sunt numele vehiculate Conform informațiilor citate de News, printre variantele discutate pentru funcția de prim-ministru se află: Radu Burnete, consilier prezidențial; Eugen Tomac, europarlamentar, consilier la Cotroceni și președinte al Partidului Mișcarea Populară; Delia Velculescu, șefa misiunii Fondului Monetar Internațional în Africa de Sud, nume invocat și la formarea precedentului guvern. Separat, în spațiul public este menționat și Șerban Matei, director al Direcției de Relații Internaționale din cadrul Băncii Naționale a României, mai notează sursa. De ce contează: fără susținere, un „tehnocrat” rămâne izolat Președintele UDMR, Kelemen Hunor , a comentat marți varianta Eugen Tomac, spunând că îl cunoaște „foarte bine”, dar că până la a indica un vot al UDMR „drumul este lung”. Tot el a afirmat, despre un posibil guvern PSD–UDMR, că participarea Uniunii într-un guvern minoritar este „puțin probabilă” și a avertizat că un guvern tehnocrat „a doua zi va rămâne singur”. În același context, deputatul neafiliat George Becali a relatat, după întâlnirea de joi, 21 mai, cu președintele Nicușor Dan, că liderul PSD Sorin Grindeanu i-ar fi confirmat varianta unui premier independent, precizând totodată că numele nu ar fi fost încă stabilit. Becali a mai spus că l-a întrebat pe Grindeanu despre Tomac și Nazare, iar răspunsul ar fi fost că „sunt și ei pe listă”. [...]
