Știri
Știri din categoria Externe

„Un acord nuclear este posibil dacă încrederea se reconstruiește”, a declarat duminică ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, într-un interviu pentru CNN, în ciuda tensiunilor tot mai ridicate dintre Teheran și Washington, marcate de manevre militare în Strâmtoarea Ormuz și amenințări reciproce. Diplomatul iranian a precizat că discuțiile pot avansa doar cu ajutorul medierei regionale și dacă Statele Unite redevin un partener credibil: „Din păcate, ne-am pierdut încrederea în SUA ca partener de negociere”, a spus acesta, într-un mesaj transmis în paralel cu exerciții navale ale Gărzii Revoluționare în apropierea navelor americane.
În aceeași zi, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac american ar declanșa „un război regional” care ar destabiliza întreg Orientul Mijlociu. Declarația a fost percepută ca un avertisment adresat atât Washingtonului, cât și aliaților săi regionali, în contextul unui climat diplomatic tensionat, dar încă activ. Reacția președintelui american Donald Trump a fost una de sfidare: „Avem cele mai mari și mai puternice nave de război din lume acolo, foarte aproape. Sperăm că vom încheia un acord. Dacă nu, vom vedea dacă a avut sau nu dreptate”, a spus acesta, potrivit Anadolu Agency.
Araghchi a reafirmat că Iranul este dispus să negocieze doar în privința programului nuclear, fără a accepta discuții legate de rachetele balistice sau sprijinul acordat grupărilor armate din regiune:
„Să nu vorbim despre lucruri imposibile”, a spus el într-un interviu citat de Anews.
Statele Unite, în schimb, cer un pachet extins de concesii din partea Teheranului:
Pe fondul acestui impas, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Ali Larijani, a transmis că „aranjamentele structurale pentru negocieri progresează”, fără a oferi detalii, în contextul vizitei ministrului de externe al Qatarului la Teheran.
Pentru a sublinia capacitatea sa de apărare, Iranul a desfășurat timp de două zile exerciții navale în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Comandamentul Central al SUA a condamnat aceste acțiuni și a avertizat că nu va tolera „comportamente nesigure” în apropierea navelor sale. Tensiunile vin pe fondul unui conflict anterior, din vara anului trecut, când SUA și Israelul au bombardat mai multe facilități nucleare iraniene într-o operațiune care, potrivit ambelor părți, „nu a fost încheiată”.
În plan diplomatic, Iranul a reacționat dur și față de decizia Uniunii Europene de a desemna Garda Revoluționară ca organizație teroristă. Parlamentul de la Teheran a declarat la rândul său că toate forțele militare europene sunt considerate „grupări teroriste”, iar parlamentarii au apărut în plen purtând uniforma Gărzii Revoluționare, într-un gest simbolic de sprijin.
Chiar dacă există mișcări diplomatice și semnale de deschidere, pozițiile fundamentale ale SUA și Iranului rămân profund divergente. Medierea regională poate temporiza tensiunile, dar șansele unui acord real par încă fragile, într-un context geopolitic instabil și profund marcat de neîncredere reciprocă.
Recomandate

Aliații NATO discută redeschiderea strâmtorii Ormuz , după ce Iranul a blocat ruta în urma atacurilor americano-israeliene, potrivit HotNews.ro . Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a spus că există un acord de principiu între aliați că strâmtoarea „trebuie redeschisă” și că se caută „cea mai bună modalitate” de a face acest lucru. Rutte, aflat în nordul Norvegiei pentru exercițiul Cold Response, a afirmat că aliații „colaborează și discută” pașii următori și că NATO lucrează pentru „a găsi o soluție”. Declarațiile vin pe fondul unei crize care depășește rapid zona militară și intră în miezul securității energetice, în condițiile în care, înainte de război, prin Ormuz tranzitau aproape 20% din petrolul brut mondial și din gazul natural lichefiat. Miza politică pentru Alianță este însă și mai sensibilă: președintele american Donald Trump a criticat în ultimele zile refuzul unor aliați-cheie ai Washingtonului din NATO, inclusiv Franța și Marea Britanie, de a sprijini SUA în demersul de redeschidere a strâmtorii, relatează News.ro citând CNN . Trump a cerut luni asistența marilor puteri pentru a garanta securitatea strâmtorii, iar marți a numit refuzul multor țări NATO „o greșeală cu adevărat stupidă”, susținând totodată că, în final, ajutorul lor nu este necesar. În paralel, escaladarea militară continuă: armata americană a lovit cu bombe anti-buncăr depozite iraniene de rachete din apropierea strâmtorii Ormuz. În plan economic, blocajul aproape total al rutei strategice a împins prețurile petrolului în sus în ultimele două săptămâni, amplificând presiunea asupra guvernelor occidentale și accentuând tensiunile dintre SUA și o parte dintre aliații NATO privind împărțirea riscurilor și a costurilor unei intervenții. [...]

Donald Trump amână vizita la Beijing din cauza războiului cu Iranul - relațiile SUA–China intră într-o nouă incertitudine după ce, potrivit Reuters , președintele american a decis să își reprogrameze deplasarea programată pentru finalul lunii martie – începutul lui aprilie 2026, invocând schimbările majore din politica externă generate de conflictul din Orientul Mijlociu. Vizita, care urma să fie prima în China din actualul său mandat, ar putea avea loc abia peste cinci sau șase săptămâni. Decizia vine într-un moment sensibil pentru relațiile dintre cele mai mari două economii ale lumii, în condițiile în care discuțiile bilaterale vizau reducerea tensiunilor comerciale și politice. Printre subiectele aflate pe agendă se numărau tarifele, exporturile de tehnologie, problema Taiwanului, comerțul cu produse agricole și accesul la minerale rare, domenii unde divergențele au fost constante în ultimii ani. Amânarea este legată direct de escaladarea conflictului cu Iranul, care a reconfigurat prioritățile administrației de la Washington. Războiul a dus la creșterea prețului petrolului, a amplificat riscurile pentru transportul maritim prin Strâmtoarea Hormuz și a mutat atenția investitorilor către securitatea energetică. Efectele imediate ale deciziei: blocarea temporară a dialogului la nivel înalt între Washington și Beijing incertitudine sporită pe piețele financiare întârzierea unor posibile acorduri comerciale repoziționarea priorităților strategice ale SUA spre Orientul Mijlociu În paralel, negocierile tehnice continuă la nivel inferior. Discuții recente la Paris între secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, și vicepremierul chinez He Lifeng au vizat creșterea exporturilor agricole americane și accesul la resurse strategice controlate de China. Contextul intern din SUA contribuie, de asemenea, la această decizie. O vizită de stat amplă la Beijing ar fi fost percepută ca nepotrivită pe fondul dificultăților economice interne și al pierderilor umane din conflictul din Orientul Mijlociu. În ansamblu, amânarea vizitei subliniază fragilitatea relației SUA–China și arată cum evoluțiile militare dintr-o regiune pot influența direct echilibrul diplomatic global. [...]

Dominanța SUA în „războiul economic” se erodează , potrivit unei analize Financial Times , pe fondul apariției unor reacții tot mai eficiente din partea statelor vizate de sancțiuni și presiuni comerciale. Articolul susține că instrumentele clasice folosite de Washington – sancțiuni, tarife și controlul asupra dolarului – nu mai au aceeași eficiență ca în trecut. Țări precum China și Iran au demonstrat că pot răspunde cu propriile „arme economice”, de la restricții asupra materiilor prime strategice până la blocaje în puncte-cheie ale comerțului global. Un exemplu relevant este reacția Chinei la restricțiile americane, prin limitarea exporturilor de metale rare, esențiale pentru industrii precum cea auto sau de apărare. De asemenea, Iranul a arătat că poate influența fluxurile energetice globale prin amenințări asupra Strâmtorii Hormuz, un punct vital pentru transportul petrolului. Principalele concluzii ale analizei: monopolul SUA asupra sancțiunilor nu mai există statele vizate își dezvoltă rute comerciale alternative presiunea economică produce tot mai des efecte inverse sancțiunile duc la adaptare și autonomie economică „războiul economic” riscă să escaladeze în conflicte militare În ultimii ani, mai multe exemple arată limitele sancțiunilor: Rusia și-a reorientat comerțul către Asia, China și-a accelerat producția internă de tehnologii, iar alte state au găsit metode de a evita sistemele financiare dominate de dolar. Analiza subliniază că, într-o lume tot mai multipolară, utilizarea frecventă a sancțiunilor reduce eficiența acestora. În loc să izoleze complet adversarii, acestea îi determină să devină mai independenți și să creeze noi alianțe economice. Un efect colateral este și creșterea riscului de conflict: în loc să prevină escaladarea, sancțiunile pot deveni o etapă intermediară înaintea confruntărilor directe. În acest context, influența economică globală nu mai este concentrată într-un singur pol, iar competiția dintre marile puteri se mută din ce în ce mai mult în zona infrastructurilor comerciale, resurselor și tehnologiei. [...]

Donald Trump ia în calcul formarea unei „Coaliții Hormuz” și chiar ocuparea terminalului petrolier iranian Kharg Island , într-o încercare de a forța redeschiderea Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran în contextul războiului din Orientul Mijlociu. Informația apare într-o analiză publicată de Axios , care citează oficiali americani și surse diplomatice. Casa Albă încearcă să formeze o coaliție internațională care să escorteze navele comerciale și petrolierele prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Planul Washingtonului: „Hormuz Coalition” Potrivit surselor citate, administrația Trump discută cu mai multe state pentru a crea o alianță militară care să securizeze traficul maritim din Golf. Președintele american a cerut explicit sprijinul unor țări precum: China Franța Japonia Coreea de Sud Marea Britanie Washingtonul discută deja cu aproximativ șapte state , însă unele dintre ele au refuzat sau au evitat să se angajeze public în această inițiativă. Oficialii americani spun că misiunea ar putea include: nave militare drone de supraveghere sisteme de comandă și control alte echipamente militare pentru escortarea petrolierelor. Kharg Island – ținta strategică a SUA În paralel, administrația Trump analizează un scenariu mult mai agresiv: ocuparea terminalului petrolier iranian de pe Kharg Island . Această insulă, situată la aproximativ 24 km de coasta Iranului , este extrem de importantă deoarece: gestionează aproximativ 90% din exporturile de petrol ale Iranului reprezintă principalul hub energetic al regimului de la Teheran. Potrivit unor oficiali americani, controlul asupra insulei ar putea produce un „knockout economic” pentru Iran , deoarece ar bloca aproape complet exporturile sale de petrol. Riscuri majore de escaladare Un astfel de scenariu ar implica trimiterea de trupe americane la sol , ceea ce ar putea declanșa o escaladare majoră a conflictului. Experții avertizează că Iranul ar putea răspunde prin atacuri asupra: infrastructurii petroliere din statele din Golf conductelor energetice regionale facilităților petroliere din Arabia Saudită. Deocamdată, oficialii de la Casa Albă spun că nu a fost luată nicio decizie finală privind Kharg Island. Contextul crizei energetice globale Blocada Iranului asupra Strâmtorii Ormuz afectează aproximativ 20% din transporturile globale de petrol , ceea ce a dus la creșterea prețurilor energiei. Teheranul permite însă petrolierelor care transportă petrol iranian către China să traverseze zona, în timp ce limitează exporturile altor state din Golf. Această situație pune presiune asupra administrației americane, care încearcă să reducă impactul economic al conflictului. [...]

Israelul afirmă că are pregătite planuri pentru cel puțin încă trei săptămâni de război împotriva Iranului , în timp ce atacurile aeriene continuă, iar conflictul dintre SUA, Israel și Iran intră în a treia săptămână fără perspective clare de încheiere. Informația apare într-o analiză publicată de Reuters , care descrie escaladarea conflictului și efectele asupra piețelor energetice. Potrivit armatei israeliene, există planuri operaționale detaliate pentru următoarele trei săptămâni , dar și scenarii suplimentare pentru o perioadă mai lungă. Autoritățile israeliene susțin că obiectivul este slăbirea capacităților militare ale Iranului, inclusiv infrastructura de rachete balistice și instalațiile nucleare. Atacuri intense și mobilizare militară Israelul a mobilizat peste 110.000 de rezerviști , iar armata spune că are încă mii de ținte militare în Iran. În noaptea precedentă, atacuri aeriene au vizat mai multe orașe, inclusiv: Teheran Shiraz Tabriz Potrivit agenției iraniene Mehr, cel puțin cinci persoane au fost ucise și șapte rănite în urma unor lovituri în provincia Markazi. Au fost raportate pagube inclusiv la clădiri rezidențiale și la o școală. Iranul răspunde cu atacuri în regiune În paralel, Iranul a lansat rachete și drone asupra mai multor ținte regionale. Garda Revoluționară a anunțat atacuri asupra unor zone din Tel Aviv , dar și asupra unor baze militare americane din Orientul Mijlociu. Drone iraniene au lovit infrastructură energetică din Emiratele Arabe Unite, inclusiv o instalație de combustibil din apropierea aeroportului din Dubai, ceea ce a dus la suspendarea temporară a zborurilor . În același timp, operațiunile de încărcare a petrolului au fost suspendate în portul Fujairah , după un atac cu dronă asupra unei instalații petroliere. Strâmtoarea Ormuz rămâne blocată Conflictul a afectat și transportul global de energie. Strâmtoarea Ormuz , prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate din lume , rămâne parțial blocată. Această situație a determinat creșterea prețului petrolului, iar cotația Brent a depășit 104 dolari pe baril , alimentând temeri privind o nouă creștere a inflației globale. Presiuni din partea SUA Președintele american Donald Trump a cerut formarea unei coaliții internaționale pentru securizarea strâmtorii , avertizând că NATO ar putea avea un „viitor foarte rău” dacă aliații nu sprijină Washingtonul. Totuși, unele state au refuzat implicarea militară directă. Japonia a declarat că nu are planuri să trimită nave în zonă, iar Australia a anunțat că va contribui doar cu avioane de supraveghere și sisteme de apărare pentru Emiratele Arabe Unite. În acest context, miniștrii de externe ai Uniunii Europene urmează să discute consolidarea unei misiuni navale existente în Orientul Mijlociu, deși extinderea acesteia la Strâmtoarea Ormuz nu este deocamdată decisă. [...]

Donald Trump avertizează că NATO ar putea avea un viitor „foarte rău” dacă aliații nu sprijină SUA în securizarea Strâmtorii Ormuz , un punct strategic prin care trece aproximativ o cincime din petrolul transportat la nivel global. Declarația a fost făcută într-un interviu acordat Financial Times și este relatată de Știrile ProTV . Președintele american a cerut țărilor NATO să contribuie la protejarea acestei rute maritime esențiale, afectată de tensiunile din Golf generate de conflictul cu Iranul. Apel pentru implicarea aliaților Trump a declarat că statele care depind de Strâmtoarea Ormuz pentru aprovizionarea cu energie ar trebui să participe la operațiunile de securizare a zonei. „Este firesc ca cei care beneficiază de această strâmtoare să ajute pentru a se asigura că nu se întâmplă nimic rău acolo”, a spus liderul american. Întrebat ce tip de sprijin ar trebui oferit, Trump a precizat că este nevoie de „orice este necesar”, inclusiv nave de deminare sau alte resurse militare. Critici la adresa unor aliați europeni Președintele SUA a criticat și lipsa unui sprijin imediat din partea unor aliați europeni, în special Marea Britanie. El a spus că Londra a promis trimiterea unor nave militare doar după ce operațiunile americane au redus riscurile din regiune. Trump a afirmat că NATO funcționează uneori „ca o stradă cu sens unic”, sugerând că Statele Unite oferă sprijin militar aliaților fără a primi întotdeauna același nivel de implicare. Mesaj către China În același interviu, liderul american a cerut și Chinei să contribuie la stabilizarea situației din Golf. Trump a argumentat că Beijingul depinde masiv de petrolul transportat prin Strâmtoarea Ormuz. „China își ia aproximativ 90% din petrol prin această strâmtoare”, a spus Trump, sugerând că Beijingul ar trebui să participe la eforturile internaționale pentru menținerea securității maritime. Președintele american a indicat că ar putea chiar amâna un summit planificat cu liderul chinez Xi Jinping dacă nu există claritate privind poziția Chinei în această problemă. Importanța strategică a strâmtorii Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime din lume pentru transportul de energie. Aproximativ 20% din petrolul global tranzitează această zonă, iar orice blocaj sau atac asupra infrastructurii maritime poate provoca perturbări majore pe piețele energetice. Declarațiile lui Trump vin într-un moment de tensiuni crescute în regiune, după atacuri și incidente navale asociate conflictului cu Iranul. [...]