Știri
Știri din categoria Externe
„Un acord nuclear este posibil dacă încrederea se reconstruiește”, a declarat duminică ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, într-un interviu pentru CNN, în ciuda tensiunilor tot mai ridicate dintre Teheran și Washington, marcate de manevre militare în Strâmtoarea Ormuz și amenințări reciproce. Diplomatul iranian a precizat că discuțiile pot avansa doar cu ajutorul medierei regionale și dacă Statele Unite redevin un partener credibil: „Din păcate, ne-am pierdut încrederea în SUA ca partener de negociere”, a spus acesta, într-un mesaj transmis în paralel cu exerciții navale ale Gărzii Revoluționare în apropierea navelor americane.
În aceeași zi, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, a avertizat că orice atac american ar declanșa „un război regional” care ar destabiliza întreg Orientul Mijlociu. Declarația a fost percepută ca un avertisment adresat atât Washingtonului, cât și aliaților săi regionali, în contextul unui climat diplomatic tensionat, dar încă activ. Reacția președintelui american Donald Trump a fost una de sfidare: „Avem cele mai mari și mai puternice nave de război din lume acolo, foarte aproape. Sperăm că vom încheia un acord. Dacă nu, vom vedea dacă a avut sau nu dreptate”, a spus acesta, potrivit Anadolu Agency.
Araghchi a reafirmat că Iranul este dispus să negocieze doar în privința programului nuclear, fără a accepta discuții legate de rachetele balistice sau sprijinul acordat grupărilor armate din regiune:
„Să nu vorbim despre lucruri imposibile”, a spus el într-un interviu citat de Anews.
Statele Unite, în schimb, cer un pachet extins de concesii din partea Teheranului:
Pe fondul acestui impas, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Ali Larijani, a transmis că „aranjamentele structurale pentru negocieri progresează”, fără a oferi detalii, în contextul vizitei ministrului de externe al Qatarului la Teheran.
Pentru a sublinia capacitatea sa de apărare, Iranul a desfășurat timp de două zile exerciții navale în Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii. Comandamentul Central al SUA a condamnat aceste acțiuni și a avertizat că nu va tolera „comportamente nesigure” în apropierea navelor sale. Tensiunile vin pe fondul unui conflict anterior, din vara anului trecut, când SUA și Israelul au bombardat mai multe facilități nucleare iraniene într-o operațiune care, potrivit ambelor părți, „nu a fost încheiată”.
În plan diplomatic, Iranul a reacționat dur și față de decizia Uniunii Europene de a desemna Garda Revoluționară ca organizație teroristă. Parlamentul de la Teheran a declarat la rândul său că toate forțele militare europene sunt considerate „grupări teroriste”, iar parlamentarii au apărut în plen purtând uniforma Gărzii Revoluționare, într-un gest simbolic de sprijin.
Chiar dacă există mișcări diplomatice și semnale de deschidere, pozițiile fundamentale ale SUA și Iranului rămân profund divergente. Medierea regională poate temporiza tensiunile, dar șansele unui acord real par încă fragile, într-un context geopolitic instabil și profund marcat de neîncredere reciprocă.
Recomandate
Donald Trump condiționează orice acord cu Iranul de „formularea exactă” și lasă deschisă opțiunea reluării atacurilor , într-un moment în care Teheranul încearcă să lege o înțelegere de redeschiderea transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , potrivit Agerpres . Trump a spus că a fost informat despre „conceptul” unui acord, dar că așteaptă textul concret. Întrebat înainte de a urca într-un zbor spre Miami, din West Palm Beach (Florida), președintele SUA a indicat că urmează să primească „formularea exactă”. Miza operațională: Ormuz și blocada SUA Un oficial iranian de rang înalt a declarat că ultima propunere iraniană – respinsă până acum de Trump – ar permite redeschiderea transportului maritim în Strâmtoarea Ormuz și ar pune capăt blocadei americane asupra Iranului, urmând ca discuțiile despre programul nuclear să fie amânate pentru mai târziu. Avertismentul lui Trump: reluarea atacurilor rămâne posibilă Pe Truth Social, Trump a susținut că îi este greu să creadă că propunerile ar fi acceptabile și a afirmat că Iranul „nu a plătit un preț suficient de mare” pentru acțiunile sale din ultimii 47 de ani. Întrebat direct dacă SUA ar putea relua atacurile asupra Iranului, Trump a evitat un răspuns categoric, dar a confirmat că scenariul rămâne pe masă, condiționat de comportamentul Teheranului. Context: armistițiu, dar negocieri blocate Deși este în vigoare un armistițiu pe termen nelimitat, discuțiile pentru transformarea acestuia într-un acord permanent au stagnat, pe fondul dezacordurilor privind ambițiile nucleare ale Iranului și controlul asupra Strâmtorii Ormuz, notează dpa. Vineri, agenția iraniană IRNA a anunțat că Teheranul a transmis o nouă propunere către SUA prin mediatori din Pakistan, iar radioul public iranian IRIB a relatat că ministrul de externe Abbas Araghchi și-a informat omologii din regiune, prin mai multe apeluri telefonice, despre „noi inițiative legate de încheierea războiului”. Detaliile inițiativei nu au fost făcute publice. [...]
Riscul de escaladare în Golful Persic rămâne ridicat , după ce un responsabil militar iranian a spus că este „probabilă” reluarea războiului cu Statele Unite, pe fondul blocajului diplomatic și al tensiunilor legate de strâmtoarea Ormuz , potrivit Stirile Pro TV . Miza imediată pentru economie este legată de fluxurile de petrol: conflictul a împins deja prețurile la niveluri nemaivăzute din 2022, iar Ormuz era ruta pentru o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial. Un armistițiu a intrat în vigoare la 8 aprilie, după aproape 40 de zile de atacuri israeliano-americane asupra Iranului și riposte ale Teheranului în regiune. De atunci, discuțiile directe de la Islamabad (11 aprilie) nu au produs rezultate, iar divergențele au rămas puternice, inclusiv pe tema strâmtorii Ormuz și a dosarului nuclear. În această săptămână, Iranul a transmis un nou text prin intermediul Pakistanului, fără detalii publice. Donald Trump a spus că nu este „mulțumit” de propunere și a reiterat că reluarea războiului rămâne „o opțiune”, deși a susținut că ar prefera să nu fie nevoit să „pulverizeze definitiv” Iranul. Ormuz, punctul de presiune cu efect direct asupra pieței petrolului Teheranul a reacționat printr-un mesaj de forță. Mohammad Jafar Asadi, inspector adjunct al comandamentului forțelor armate iraniene Khatam Al-Anbiya, a declarat că reluarea conflictului este probabilă și a acuzat SUA că nu respectă promisiuni sau acorduri. În paralel, conflictul continuă „sub alte forme”: Washingtonul impune un blocaj asupra porturilor iraniene ca răspuns la închiderea de către Iran a strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzita anterior o cincime din hidrocarburile consumate global. Parlamentul iranian pregătește, potrivit materialului, o lege care ar include: plasarea strâmtorii Ormuz sub autoritatea forțelor armate; interzicerea trecerii navelor israeliene; introducerea unor taxe de trecere. Vicepreședintele Parlamentului, Ali Nikzad, a spus că Iranul nu va renunța la „drepturile” sale în strâmtoare. Context militar și politic: armistițiu, dar forțe încă desfășurate Trump avea, teoretic, termen până vineri să ceară autorizarea Congresului pentru continuarea războiului, însă a trimis o scrisoare parlamentarilor în care i-a informat că ostilitățile împotriva Iranului erau „încheiate”. Mai mulți parlamentari democrați au susținut însă că prezența continuă a forțelor în regiune indică contrariul. Materialul notează că portavionul USS Gerald Ford a părăsit Orientul Mijlociu, dar 20 de nave ale marinei, inclusiv alte două portavioane, rămân desfășurate. Pe fondul tensiunilor, Pentagonul a anunțat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania în decurs de un an, iar Trump s-a arătat iritat de lipsa de sprijin din partea europenilor și de declarațiile cancelarului Friedrich Merz, care a spus că americanii nu au „nicio strategie” în Iran. Presiune economică internă în Iran Deși bombardamentele au încetat, populația resimte efectele economice: articolul menționează inflație în creștere și șomaj, într-o țară afectată deja de decenii de sancțiuni internaționale. Liderul suprem, Mojtaba Khamenei, a cerut companiilor care au suferit pagube să evite pe cât posibil concedierile, invocând „războiul economic”. Tot sâmbătă, justiția iraniană a anunțat spânzurarea a doi bărbați acuzați de spionaj în favoarea Israelului, un semnal că tensiunile interne și măsurile de securitate rămân ridicate. În lipsa unor detalii publice despre oferta transmisă prin Pakistan și în condițiile în care ambele părți păstrează opțiunea escaladării, riscul pentru piețele energetice rămâne legat de orice nouă perturbare în zona Ormuz și de menținerea blocajelor asupra porturilor iraniene. [...]
Disputa privind programul nuclear al Iranului blochează negocierile de pace , în condițiile în care Teheranul a transmis oficialilor europeni „inițiative” pentru încheierea conflictului, dar a acuzat Europa de o abordare „neconstructivă”, potrivit News , care citează Reuters. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi , a discutat cu omologii săi din Franța și Italia, pe care i-a informat „despre pozițiile și inițiativele Republicii Islamice Iran de a pune capăt războiului impus”, conform unui comunicat iranian. În dialogul cu ministrul italian Antonio Tajani , Araghchi și-a exprimat nemulțumirea față de ceea ce a numit abordarea „neconstructivă” a țărilor europene în dosarul nuclear și a susținut că programul Iranului este „absolut pașnic”. La rândul său, Tajani a transmis public, pe rețelele de socializare, că un Iran dotat cu arme nucleare reprezintă „o linie roșie” pentru Italia. Miza imediată rămâne stocul de uraniu îmbogățit al Iranului peste nivelul necesar pentru producerea de energie, pe care Statele Unite vor ca Teheranul să îl abandoneze, element care, potrivit informațiilor citate, menține negocierile de pace în impas. [...]
Mutarea atenției Casei Albe spre Iran riscă să accelereze decuplarea de securitate a Europei de SUA , pe fondul percepției că sprijinul american pentru Ucraina devine tot mai incert, potrivit unei analize citate de Libertatea . În acest context, oficiali europeni vorbesc despre „urgența” creșterii autonomiei strategice, inclusiv prin ideea unei Uniuni Europene de Apărare. De peste două luni, războiul din Iran captează atenția Statelor Unite, iar conflictul din Ucraina a coborât ca prioritate la Casa Albă. Un oficial european anonim spune că „lucrurile par să fie blocate și au nevoie de un nou impuls”, însă „ultimele 24 de ore” ar fi arătat că speranțele pentru o schimbare rapidă sunt nerealiste. Semnale de distanțare: Ucraina, pe plan secund, Europa își face calculele În material sunt enumerate mai multe acțiuni recente ale lui Donald Trump: criticarea cancelarului Germaniei pe rețelele sociale, surprinderea Pentagonului cu o amenințare privind reducerea prezenței trupelor americane în trei țări europene (inclusiv Germania) și o discuție telefonică extinsă cu Vladimir Putin. În urma convorbirii, cei doi ar fi convenit asupra unui armistițiu temporar fără consultarea Ucrainei. În paralel, liderii europeni par să se adapteze la perspectiva unei Americi „tot mai distante” și discută măsuri de reducere a dependenței de Washington, inclusiv explorarea unei Uniuni Europene de Apărare. „Este o urgență să ne asigurăm mai multă autonomie”, a declarat un oficial european. Totodată, războiul din Iran și criza energetică din Strâmtoarea Ormuz sunt prezentate ca factori care ar fi întărit hotărârea Europei de a sprijini Ucraina. „Dacă e ceva ce acest conflict din Iran a întărit, este hotărârea noastră de a fi alături de Ucraina”, a adăugat oficialul. Ucraina își caută alternative: Turcia și contracte pe drone Pe măsură ce sprijinul SUA devine mai incert, Ucraina își reconfigurează strategia: Volodimir Zelenski ar urma să se orienteze către Turcia pentru următoarele negocieri cu Rusia. În același timp, Ucraina începe să-și evidențieze capacitățile tehnologice și militare, prin contracte de vânzare de tehnologii de apărare cu drone către aliați din Europa și din Golf. „Țările încep să realizeze că au nevoie de Ucraina la fel de mult cum au nevoie de noi”, a spus aceeași sursă europeană. Materialul citează și un sondaj al Institutului Internațional de Sociologie din Kiev: doar 40% dintre ucraineni mai cred că SUA vor oferi sprijinul necesar, în scădere cu 17 puncte procentuale față de începutul anului. Uniune de Apărare și coaliții noi: ce se discută în Europa Statele europene discută formarea unor noi coaliții de securitate. Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a propus ca țări din afara UE – precum Marea Britanie, Norvegia și Ucraina – să fie incluse într-o Uniune Europeană de Apărare, idee care ar putea oferi Ucrainei „o garanție puternică de securitate după stabilirea păcii”, potrivit unui oficial european citat. În plus, este menționat că summitul Comunității Politice Europene din Armenia a invitat, pentru prima dată, un lider non-european: premierul canadian Mark Carney, care a pledat la Davos pentru o reconfigurare geopolitică menită să reducă dependența de SUA. Critica fostului șef NATO: Europa trebuie să se bazeze mai mult pe propriile forțe Fostul secretar general NATO Anders Fogh Rasmussen a declarat pentru Euro News că situația actuală îl face să concluzioneze că Europa trebuie să reducă dependența de SUA. „Încă din copilărie, am admirat Statele Unite. Dar acum trebuie să acceptăm realitatea că este necesar să ne bazăm mai mult pe forțele proprii”, a spus Rasmussen. Totuși, unii oficiali europeni consideră în continuare că implicarea SUA rămâne importantă pentru rezolvarea conflictului din Ucraina, pe motiv că Washingtonul „are o influență serioasă”, dar insistă că Europa trebuie să-și asume un rol mai mare în negocieri – cu condiția ca americanii să continue sprijinul pentru Ucraina și să garanteze acordurile viitoare. [...]
Iranul acuză SUA de „piraterie” și cere reacție ONU , după ce Donald Trump a descris drept „foarte profitabilă” confiscarea navelor și a încărcăturilor iraniene în cadrul blocadei navale impuse de Washington, potrivit Agerpres . Teheranul a condamnat declarațiile președintelui american, care a spus vineri că Marina SUA acționează „precum pirații” în aplicarea blocadei navale a porturilor iraniene, instituită de SUA în timpul războiului SUA și Israelului împotriva Iranului, conform relatării EFE preluate de Agerpres. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian, Ismail Bagaei , a afirmat sâmbătă seara, într-un mesaj pe platforma X, că Trump ar fi recunoscut „în mod deschis” confiscarea „ilegală” a navelor iraniene, folosind chiar termenul de „piraterie” și „lăudându-se” cu acest comportament. Bagaei a calificat remarcile liderului de la Casa Albă drept o „recunoaștere directă și contondentă” a caracterului „criminal” al acțiunilor SUA împotriva navigației maritime internaționale, făcând trimitere la blocada navală care vizează porturile și navele iraniene. În declarațiile sale de vineri seară, Trump a spus: „Am preluat nava, am preluat încărcătura, am preluat petrolul. Este o afacere foarte profitabilă.” „Suntem ca niște pirați. Suntem cam ca niște pirați, dar nu ne jucăm.” Pe acest fond, oficialul iranian a cerut comunității internaționale, statelor membre ale ONU și secretarului general al organizației să respingă „ferm” orice tentativă de „normalizare” a unor „încălcări flagrante” ale dreptului internațional. [...]
Iranul înăsprește pedepsele, dar Starlink intră pe contrabandă , iar o rețea clandestină introduce ilegal terminale de internet prin satelit pentru a ocoli blocajele impuse de autorități, potrivit Mediafax . Miza este una operațională și de reglementare: statul încearcă să controleze accesul la internet prin întreruperi prelungite și sancțiuni penale, în timp ce utilizatorii caută rute alternative de conectare. Un iranian intervievat de BBC, prezentat sub numele „Sahand” (nume schimbat), spune că face parte dintr-o rețea care cumpără terminale Starlink și le introduce „ilegal peste granițe” într-o „operațiune foarte complexă”, fără a oferi detalii, invocând riscuri pentru familie și contacte din Iran. El afirmă că a trimis „o duzină” de terminale din ianuarie și că rețeaua caută activ metode de a introduce mai multe dispozitive. Blocaj prelungit și ocolirea infrastructurii controlate de stat Iranul se află de peste două luni într-un „întuneric digital”, guvernul menținând una dintre cele mai îndelungate întreruperi naționale de internet înregistrate la nivel mondial, conform articolului. Blocajul ar fi început după atacurile aeriene lansate de SUA și Israel pe 28 februarie, iar anterior accesul fusese parțial restabilit doar pentru o lună, după o întrerupere din ianuarie. În acest context, terminalele Starlink sunt prezentate ca o soluție de ocolire deoarece se conectează la o rețea de sateliți operată de SpaceX , permițând utilizatorilor să evite complet internetul intern iranian, strict controlat. Potrivit lui Sahand, mai multe persoane se pot conecta simultan la același terminal. Lege cu pedepse de până la 10 ani și o piață care continuă să funcționeze Anul trecut, Iranul a adoptat o lege care pedepsește utilizarea, cumpărarea sau vânzarea dispozitivelor Starlink cu până la doi ani de închisoare, iar pentru distribuirea sau importul a mai mult de 10 dispozitive pedeapsa poate ajunge până la 10 ani, potrivit materialului. În paralel, mass-media afiliată statului a relatat despre arestări legate de vânzarea și cumpărarea de terminale, inclusiv un caz de luna trecută cu patru persoane reținute (două dintre ele cetățeni străini) pentru „importul de echipamente de internet prin satelit”. În unele situații, ar fi fost invocate și acuzații precum deținerea de arme ilegale sau transmiterea de informații către inamic. Cu toate acestea, piața nu dispare: articolul menționează că vânzarea continuă inclusiv printr-un canal public Telegram în limba persană, numit NasNet. Estimări privind amploarea fenomenului și „internetul pe niveluri” Organizația pentru drepturile omului Witness a estimat în ianuarie că în Iran există cel puțin 50.000 de terminale Starlink, iar activiștii cred că numărul ar fi crescut între timp. Estimarea nu poate fi verificată independent pe baza informațiilor din articol. Materialul descrie și un „sistem pe niveluri” al accesului la internet: populația are acces la o rețea internă controlată de stat (folosită inclusiv pentru servicii bancare, transport sau livrări), în timp ce accesul la internetul global a fost limitat sau blocat, iar în prezent doar un număr restrâns de oficiali și alte persoane selectate ar avea acces nelimitat prin „cartele SIM albe”. Pe fondul intensificării căutărilor de terminale, rețeaua lui Sahand le recomandă utilizatorilor să folosească și VPN-uri (servicii care maschează traficul online) împreună cu internetul prin satelit, însă el susține că mulți nu își permit aceste soluții, mai ales în condiții de criză economică. [...]
