Știri
Știri din categoria Mărfuri
SUA, UE și Japonia au convenit primul plan de acțiune pentru comerțul cu minereuri critice, potrivit Economica.net. Acordul a fost negociat între reprezentantul american pentru comerț, Jamieson Greer, și comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, iar miza declarată este construirea unei abordări comune între economii de piață majore într-un domeniu în care lanțurile de aprovizionare sunt sensibile și puternic concurențiale.
Elementul imediat al înțelegerii este angajamentul SUA și UE de a finaliza, în termen de 30 de zile, un memorandum de înțelegere privind materiile prime, cu obiectivul de a consolida securitatea lanțului de aprovizionare cu minereuri critice. În paralel, Washingtonul a precizat că, în cadrul planului de acțiune, va dezvolta împreună cu Comisia Europeană și Japonia politici și mecanisme comerciale coordonate, inclusiv opțiuni precum „prețuri minime ajustate la frontieră” (un instrument care urmărește să stabilească un prag de preț aplicat la import, pentru a limita distorsiunile și concurența considerată neloială).
Din perspectiva politicilor comerciale coordonate, mesajul central este evitarea situațiilor în care partenerii își „încurcă” reciproc strategiile: de la competiția directă pentru aceiași furnizori până la suprapunerea proiectelor sprijinite public. Planul vizează cooperare în gestionarea cererii și a prețurilor și pune accent pe tehnologii de reciclare și pe înlocuirea materiilor prime critice, într-un context în care astfel de resurse (în text sunt menționate aluminiul, litiul și zincul) sunt esențiale pentru semiconductori, baterii de generație următoare și alte produse tehnologice pe care SUA le leagă explicit de economie și securitate națională.
Acordul SUA–UE–Japonia se înscrie într-o mișcare mai largă de construire a unor aranjamente comerciale și diplomatice în jurul minereurilor critice. Separat, SUA au convenit un plan de acțiune similar cu Mexicul, iar Departamentul de Stat a găzduit miercuri un summit ministerial cu reprezentanți din 55 de țări; în acest cadru, vicepreședintele JD Vance a propus crearea unui „bloc comercial” pentru minereuri critice, cu scopul declarat de a reduce monopolul Chinei. Tot în marja summitului, SUA au semnat acorduri pe minereuri critice cu Argentina, Mexic, Ecuador și Paraguay, semnalând că următorul pas, dincolo de memorandumurile bilaterale, ar putea fi extinderea coordonării către un cadru mai larg de parteneriate compatibile între SUA, UE, Japonia și alți furnizori.
Recomandate
Aurul a scăzut luni cu peste 8%, până la 4.120 de dolari/uncie troy , iar mișcarea a șters câștigurile acumulate în 2026, potrivit Ziarul Financiar . Scăderea vine pe fondul intensificării vânzărilor după declanșarea războiului SUA–Israel împotriva Iranului. Conform publicației, declinul de luni dimineață duce pierderile aurului de la primele lovituri ale SUA și Israelului asupra Iranului la peste 21%. În acest context, metalul prețios este acum pe minus cu 3% de la începutul anului. În articol se arată că presiunea pe preț a fost alimentată parțial de întărirea dolarului, care tinde să facă aurul mai scump pentru cumpărătorii din afara SUA și să reducă atractivitatea metalului ca plasament. Un alt factor menționat este așteptarea că inflația va menține dobânzile la niveluri ridicate în SUA, ceea ce poate diminua interesul pentru aur, un activ care nu oferă dobândă. Ziarul Financiar mai notează că o parte dintre investitori au ales să își marcheze profiturile după creșterea înregistrată de aur în ultimul an, contribuind la accelerarea vânzărilor. Pe scurt, mișcarea de pe piața aurului descrisă de publicație are la bază o combinație de factori: intensificarea vânzărilor după începutul conflictului SUA–Israel împotriva Iranului; dolar mai puternic; așteptări privind dobânzi ridicate în SUA pe fondul inflației; marcarea profiturilor după avansul din ultimul an. [...]
Potrivit Știrile ProTV , exporturile României au crescut în 2025 cu 4,2%, depășind ritmul importurilor (+2,6%), însă deficitul comercial rămâne ridicat , deși s-a redus cu aproape 700 de milioane de euro față de anul precedent. Această scădere, de aproximativ 2 puncte procentuale, este un semnal pozitiv, dar insuficient pentru echilibrarea balanței comerciale, care continuă să fie o vulnerabilitate economică. Conform datelor Institutului Național de Statistică , cele mai mari creșteri la export au fost înregistrate la produse de bază: uleiuri și grăsimi (+30%), dar și la materiale brute necomestibile (cu excepția combustibililor), unde avansul a fost de peste 24%. În timp ce importurile din aceste categorii au rămas stabile sau au crescut modest, în alte domenii, precum băuturile, tutunul, produsele chimice sau echipamentele de transport, exporturile și importurile au evoluat aproape în paralel, fără un aport net la balanța comercială. În acest context, specialiștii propun reevaluarea industriilor cu potențial de creștere, în special a sectorului de prelucrare a lemnului , unde România are acces abundent la materie primă, forță de muncă calificată și capacitate de producție. Profesorul Christian Năsulea atrage atenția că, deși România exportă cantități semnificative de lemn brut, valoarea adăugată local este redusă. „E clar loc să facem mult mai mult”, spune el, subliniind necesitatea dezvoltării unor lanțuri industriale complete – de la exploatare la finisare și export de produse cu grad mare de prelucrare, cum ar fi mobilierul sau elementele din lemn procesat. „Avem resurse proprii, avem tehnicieni, avem capacitate. Ce ne lipsește este o strategie de industrializare orientată spre export cu valoare adăugată.” – Christian Năsulea Peste 70% din comerțul României se desfășoară cu parteneri din Uniunea Europeană, ceea ce înseamnă că oportunitățile de piață există, însă țara continuă să se bazeze prea mult pe exporturi de materii prime și prea puțin pe produse finite. În concluzie , pentru ca România să reducă în mod sustenabil deficitul comercial, este esențial să investească în industrii capabile să transforme resursele locale în bunuri cu valoare adăugată mare. Prelucrarea lemnului este una dintre aceste oportunități, dar presupune politici industriale coerente și sprijin pentru dezvoltarea capacităților locale de producție. [...]
Aurul a urcat cu circa 2% miercuri , pe fondul scăderii puternice a prețului petrolului, care a redus temerile legate de inflație și a temperat așteptările privind noi majorări de dobândă, potrivit Reuters . Aurul spot a crescut cu 1,9%, la 4.558,03 dolari pe uncie, la ora 10:05 GMT, după ce luni atinsese un minim al ultimelor patru luni, de 4.097,99 dolari. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în aprilie, au avansat cu 3,5%, la 4.556,30 dolari. În paralel, petrolul a scăzut cu peste 5% pe fondul optimismului că Washingtonul ar urmări un armistițiu de o lună cu Iranul. Totuși, armata Iranului a respins afirmația președintelui Donald Trump potrivit căreia SUA ar fi în negocieri pentru a pune capăt războiului, susținând că SUA „negociază cu ele însele”, pe măsură ce investitorii evaluează evoluții contradictorii în războiul SUA-Israel cu Iranul. Scăderea cotațiilor la țiței a redus presiunea pe scenariul unei inflații mai ridicate și, implicit, pe așteptările de dobânzi mai mari. Aurul este văzut, de regulă, ca instrument de protecție față de inflație, însă dobânzile ridicate tind să afecteze cererea pentru metalul fără randament. Peter Fertig , analist la Quantitative Commodity Research, a spus că „futures-urile de pe piața monetară sunt în creștere, ceea ce implică faptul că piața se așteaptă să nu existe o majorare a dobânzilor de politică monetară”. Investitorii și-au redus pariurile privind majorări ale dobânzii Fed până în decembrie la aproximativ 16%, de la 25% vineri, conform instrumentului FedWatch al CME Group. UBS a notat că aurul „nu crește întotdeauna în perioade de conflicte geopolitice”, iar o schimbare decisivă către o politică monetară mai restrictivă a fost asociată istoric cu scăderi care pot continua dincolo de corecțiile inițiale; banca adaugă că, deși Jerome Powell a avut săptămâna trecută o poziție mai prudentă privind tăierile de dobândă, „înclinarea Fed către relaxare rămâne intactă”. Separat, guvernatorul Fed Michael Barr a spus marți că banca centrală ar putea fi nevoită să mențină dobânzile neschimbate „pentru o perioadă” înainte ca noi reduceri să fie justificate. Pe celelalte metale prețioase, mișcările au fost, de asemenea, pozitive: argint spot: +2,2%, la 72,76 dolari pe uncie; platină spot: +1,3%, la 1.959,15 dolari pe uncie; paladiu: +1,1%, la 1.455,25 dolari pe uncie. [...]
Aurul s-a stabilizat marți, după ce a atins un minim al ultimelor patru luni , pe fondul atenției investitorilor la evoluțiile din Orientul Mijlociu și la posibilele efecte asupra inflației și dobânzilor, potrivit Reuters . Aurul spot era aproape neschimbat la 4.408,77 dolari/uncie la ora 11:00 a.m. ET (15:00 GMT), după ce luni coborâse până la 4.097,99 dolari/uncie, cel mai redus nivel din noiembrie. Contractele futures pe aur din SUA, cu livrare în aprilie, s-au menținut la 4.409,30 dolari/uncie. Bart Melek, șeful strategiei globale pentru mărfuri la TD Securities, a spus că prelungirea războiului și scumpirea energiei nu sunt vești bune pentru aur, iar metalul ar putea rămâne sub presiune în trimestrul al doilea. Totuși, el a indicat că spre finalul anului perspectiva s-ar putea îmbunătăți, dacă Rezerva Federală ar avea „mai multă libertate”, iar dolarul s-ar tempera și dobânzile ar scădea. Aurul este văzut drept activ de refugiu și instrument de protecție la inflație, dar își pierde din atractivitate într-un mediu cu dobânzi ridicate, deoarece nu oferă randament (nu plătește dobândă). Pe plan geopolitic, prim-ministrul Pakistanului a declarat marți că este dispus să găzduiască discuții între Statele Unite și Iran pentru a contribui la încheierea războiului, la o zi după ce președintele american Donald Trump a amânat amenințările privind lovirea centralelor electrice iraniene, în urma unor discuții pe care le-a numit „productive”. Conflictul a oprit, în practică, transporturile a circa o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel global prin Strâmtoarea Hormuz, ceea ce a împins în sus prețurile energiei și a alimentat temerile privind inflația; marile bănci centrale au subliniat, de asemenea, că sunt pregătite să acționeze dacă războiul provoacă o creștere mai amplă a prețurilor. În acest context, analiștii Commerzbank apreciază că scăderea recentă a prețului este probabil o reacție exagerată, la fel ca avansul puternic de la începutul anului, „pendulul” mișcându-se de la o extremă la alta. Aurul spot este cu aproximativ 21% sub vârful din 29 ianuarie (5.594,82 dolari/uncie) și a pierdut peste 16% de când războiul SUA-Israel cu Iran a început pe 28 februarie. Evoluția altor metale prețioase, în aceeași sesiune: argint spot: +1,1% la 69,86 dolari/uncie; platină: +0,7% la 1.894,60 dolari/uncie; paladiu: -1,3% la 1.414,75 dolari/uncie. [...]
Motorina standard a trecut de 10 lei/litru în București , marți, 24 martie, pe fondul unei scumpiri accelerate, potrivit Știrile ProTV . În mai multe stații din Capitală, prețul este deja peste acest nivel, iar în altele se apropie rapid de aceeași bornă. Cele mai ridicate tarife sunt raportate în rețeaua Lukoil, unde motorina standard a ajuns la 10,21–10,22 lei/litru în unele stații. Și Rompetrol a depășit pragul de 10 lei în mai multe puncte de alimentare, cu prețuri între 9,96 lei/litru într-o stație și un maxim de 10,04 lei/litru, în timp ce în alte stații din rețea apar valori de 9,97–10 lei/litru, în funcție de locație. La niveluri mai joase, MOL menține motorina sub 10 lei/litru, cu prețuri între 9,89 și 9,93 lei/litru. OMV afișează un preț uniform de 9,97 lei/litru în stațiile din București, iar Socar este indicată drept cea mai ieftină opțiune din Capitală, cu tarife între 9,82 și 9,89 lei/litru. Prețurile pot fi verificate pe Monitorul Prețurilor, conform aceleiași surse. Diferențele dintre rețele sugerează o piață tensionată, cu ajustări aproape zilnice, iar pragul de 10 lei/litru ar putea deveni un nou reper, pe fondul avertismentelor unor analiști, notează Știrile ProTV. Pentru consumatori, efectul este direct: la un plin de 50 de litri, diferența față de un preț de 9 lei/litru depășește 50 de lei. Scumpirile sunt vizibile și în marile orașe din țară. În Cluj-Napoca, motorina variază între 9,84 lei/litru (Petrom) și 10,22 lei/litru (Lukoil), iar în Sibiu și Timișoara între 9,82 lei/litru (Socar) și 10,22 lei/litru (Lukoil). În Craiova și Pitești, intervalul menționat este 9,84–10,22 lei/litru, iar în Iași 9,82–10,22 lei/litru. În același timp, Știrile ProTV consemnează un caz atipic: o singură stație MOL din Focșani vindea motorina la 7,14 lei/litru, în timp ce restul prețurilor din oraș se încadrau în intervale similare cu cele din alte centre urbane. Pe fondul acestor evoluții, articolul amintește că, la jumătatea lunii februarie, Guvernul a instituit „supravegherea extinsă” asupra entităților grupului Lukoil care activează în România, invocând impactul economic al sancțiunilor unilaterale adoptate de alte state și necesitatea protejării piețelor de extracție, prelucrare a țițeiului și comerț cu combustibili. Măsura vizează Lukoil România S.R.L., Petrotel-Lukoil S.A. (rafinăria de la Ploiești), Lukoil Lubricants East Europe S.R.L. și Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam, sucursala București, iar cadrul legal menționat este OUG 202/2008 privind aplicarea sancțiunilor internaționale. [...]
Financial Times descrie tranzacții neobișnuit de mari înaintea postării lui Trump despre Iran , potrivit Biziday , care rezumă un „time-line” al mișcărilor din piețele de energie și din contractele pe indici bursieri. Miza: dacă volumele apărute cu circa 15 minute înainte de mesajul de pe Truth Social indică simple coincidențe sau tranzacții făcute pe baza unor informații din interior. Conform Financial Times , luni dimineața, înainte de ora 7:00 la New York, aproximativ 6.200 de contracte futures pe Brent și West Texas Intermediate (WTI, referința americană) și-au schimbat proprietarul. În intervalul 6:49-6:50, traderii ar fi plasat pariuri de circa 580 de milioane de dolari pe petrol, iar volumul a crescut puternic cu 27 de secunde înainte de 6:50; la scurt timp, au urmat creșteri și pe contractele futures care urmăresc indicele S&P 500. Postarea lui Donald Trump a venit la 7:04 ora New York (14:04 în România) și a declanșat o vânzare bruscă pe piețele energetice globale, în timp ce contractele futures pe S&P 500 și acțiunile europene au crescut. Biziday notează că nu au existat „pe surse” sau zvonuri înainte de mesaj, iar cu două zile mai devreme Trump dăduse Iranului un ultimatum privind deblocarea Strâmtorii Hormuz, amenințând inclusiv cu bombardarea centralelor nucleare ale Iranului. „Este greu de dovedit o relație de cauzalitate… dar trebuie să ne întrebăm cine ar fi fost relativ agresiv în vânzarea de contracte futures în acel moment, cu 15 minute înainte de postarea lui Trump”, a declarat pentru FT un strateg de piață de la o companie americană de brokeraj. Ulterior, Iranul a negat că ar fi existat discuții cu SUA. Petrolul a recuperat aproximativ 5% din mișcarea de -15%, iar bursele americane au închis pe scădere. Întrebat despre corelația dintre tranzacții și postare, un purtător de cuvânt al Casei Albe a respins ideea unor câștiguri ilegale pe baza informațiilor din interior și a catalogat astfel de insinuări, în lipsa probelor, drept „nefondate și iresponsabile”. Din relatarea Biziday reies câteva elemente care au atras atenția pieței și a participanților intervievați de FT: tranzacții concentrate într-o fereastră foarte scurtă (în jurul orei 6:49-6:50, ora New York), înaintea postării de la 7:04; volume mari pe petrol (Brent și WTI) și mișcări aproape simultane pe futures S&P 500; mențiuni despre o mișcare bruscă și pe TTF, referința europeană pentru prețul gazelor naturale; lipsa unor știri prealabile care să explice schimbarea de poziționare, în contextul tensiunilor SUA-Iran. FT mai arată că acesta ar fi „unul dintre numeroasele exemple” din ultimele luni în care tranzacții mari au precedat anunțuri oficiale ale guvernului SUA, iar consultanți și administratori de portofoliu ar fi semnalat frustrare în rândul investitorilor. În același timp, Biziday amintește că instrumente precum futures, opțiunile și contractele pe diferență sunt folosite și pentru acoperirea riscurilor (hedging), însă la volume de aproape un miliard de dolari și mișcări de preț de circa 10% este plauzibil ca profiturile să fi fost de ordinul miliardelor, fără ca FT să poată indica dacă a fost vorba de una sau mai multe entități. Sursele menționate de Biziday sunt Financial Times și Bloomberg. [...]
