Știri
Tag: stramtoarea ormuz

Amenințările lui Trump privind noi lovituri cresc riscul de blocaj în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru fluxurile globale de petrol , în condițiile în care doar puține nave au tranzitat zona după armistițiul anunțat recent, potrivit stirileprotv.ro . Președintele american Donald Trump a susținut vineri că Iranul „nu are nicio altă carte în mână” la negocieri în afară de Strâmtoarea Ormuz și a acuzat Teheranul că folosește „căile maritime internaționale” pentru „extorcarea pe termen scurt a restului lumii”. Declarațiile au fost făcute pe rețeaua sa Truth Social, înaintea negocierilor programate în acest weekend în Pakistan între delegațiile americană și iraniană. De ce contează Ormuz pentru economie Miza imediată este controlul și funcționarea Strâmtorii Ormuz, rută prin care tranzita aproximativ 20% din țițeiul mondial înainte de război , conform informațiilor din material. Deși Iranul și SUA au declarat că strâmtoarea va fi redeschisă după armistițiul de două săptămâni anunțat marți, „în realitate, doar un număr mic de nave” au trecut de atunci. Trump a afirmat joi că Iranul „nu își face deloc treaba” în Ormuz și a contestat înțelegerea: „Nu acesta este acordul pe care l-am încheiat!”. Ce urmează: negocieri în Pakistan și posibilă escaladare militară Într-un interviu pentru cotidianul New York Post, Trump a spus că armata americană se pregătește de noi lovituri dacă discuțiile din Pakistan nu duc la un rezultat. „Dacă nu va exista un acord, le vom utiliza, și le vom utiliza foarte eficace” În același context, Trump a descris o reluare a pregătirilor militare, vorbind despre încărcarea navelor cu muniții și arme. Materialul nu oferă detalii despre calendarul exact al negocierilor sau despre condițiile concrete ale unui posibil acord, dincolo de faptul că discuțiile sunt programate pentru acest weekend în Pakistan. [...]

Statele din Golf își recalibrează securitatea și își diversifică alianțele , pe fondul riscului ca Iranul să păstreze controlul asupra Strâmtorii Ormuz și să poată bloca exporturile, într-un context în care protecția americană este percepută drept „costisitoare” și mai puțin predictibilă, potrivit Digi24 . Miza este în primul rând economică: Ormuz este ruta prin care trece cea mai mare parte a comerțului statelor din Golf, iar un control iranian ar însemna o pârghie directă asupra fluxurilor de energie și bunuri. În material se arată că statele din Golf se confruntă cu o „amenințare continuă” din partea Iranului și a arsenalului său de rachete rămas, iar prezența bazelor americane pe teritoriul lor le-a transformat în ținte. În același timp, țările din regiune susțin că nu pot accepta ca Teheranul să păstreze controlul asupra Strâmtorii Ormuz, pe care ar fi preluat-o în timpul războiului; Iranul ar fi insistat, odată cu acceptarea încetării focului din această săptămână, că își menține controlul asupra căii navigabile. Un punct imediat de urmărit este negocierea viitorului strâmtorii în discuțiile SUA–Iran de la Islamabad, care „ar urma să înceapă încă de vineri”, conform articolului. Pentru economiile din Golf, orice incertitudine prelungită asupra Ormuz se traduce în risc operațional pentru exporturi și în costuri mai mari de securizare a rutelor. Alianțe noi, dar fără un „NATO musulman” realist Pe fondul acestor riscuri, statele din Golf ar urma să-și extindă rețeaua de parteneri de securitate. Profesorul Bader Mousa Al-Saif (Universitatea din Kuweit) susține că regiunea ar trebui să-și regândească modelul, construind parteneriate și cu puteri medii precum Turcia, în loc să se bazeze exclusiv pe SUA, pentru a reduce probabilitatea unor conflicte repetate care împiedică refacerea fundamentelor economice. În paralel, articolul notează o serie de mișcări recente în zona pactelor și parteneriatelor de apărare, inclusiv acorduri cu Pakistanul și India, precum și acorduri semnate „în grabă” cu Ucraina în timpul conflictului, pentru a contracara amenințarea dronelor iraniene. Ideea unui „NATO musulman” reapare în dezbatere, dar este descrisă ca „extrem de improbabilă”. Este menționată și o alianță apărută în martie între Arabia Saudită, Turcia, Egipt și Pakistan, numită „Step”, însă rivalitățile și neclaritatea privind adversarul principal (Iran sau Israel) complică funcționarea ei. Costuri de reconstrucție și investiții în infrastructură critică În Emiratele Arabe Unite, autoritățile sunt citate cu date privind amploarea atacurilor: 2.256 de drone și peste 563 de rachete, cu o rată de interceptare de peste 90%. În acest context, Abdulkhaleq Abdulla, profesor în EAU, spune că se așteaptă la aprofundarea legăturilor de securitate cu SUA și la extinderea relațiilor cu Israelul, inclusiv pe componenta militară și de informații. Pe linia impactului economic, Yasmine Farouk (International Crisis Group) apreciază că Arabia Saudită este mai bine poziționată pentru revenire, inclusiv datorită conductelor și porturilor de la Marea Roșie și a faptului că infrastructura energetică ar fi fost mai puțin afectată decât în alte state din Golf. Totuși, „costurile de reconstrucție” ar putea pune presiune pe planul Riadului de diversificare economică până în 2030. Andreas Krieg (King’s College London) anticipează că statele din Golf nu vor încerca să înlocuiască protecția americană, ci să o completeze prin consolidarea parteneriatelor, în special cu Europa, și prin investiții suplimentare în: apărare aeriană și antirachetă; întărirea porturilor și a stațiilor de desalinizare; supraveghere maritimă; rute alternative de export. În logica articolului, recalibrarea securității în Golf nu este doar o repoziționare geopolitică, ci o reacție la un risc comercial imediat: controlul și funcționarea unei rute maritime esențiale, de care depind exporturile și stabilitatea veniturilor din energie ale regiunii. [...]