Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Rezervele de kerosen din unele state europene ar ajunge doar 8-10 zile, conform unei anchete Corriere della Sera. Fără noi aprovizionări, sezonul estival al călătoriilor ar putea fi afectat, iar unele țări ar putea ajunge să suspende zborurile după epuizarea stocurilor.
Conform informațiilor prezentate, stocurile actuale de combustibil pentru aviație ar urma să se epuizeze între a doua și a treia săptămână a lunii mai, inclusiv ultimele încărcături sosite pe mare din Golful Persic. În acest context, rezervele strategice ale statelor europene riscă să fie insuficiente pentru a susține traficul aerian în plină vară în anumite zone.
Datele invocate indică diferențe mari între state: doar două țări ar avea rezerve de urgență pentru 90 de zile, în timp ce majoritatea nu ar putea gestiona o criză mai lungă de 30 de zile. Corriere della Sera afirmă că a discutat cu trei surse comunitare care cunosc situația, însă, oficial, subiectul rămâne unul sensibil, iar comunicarea publică este limitată.
„Riscul unei penurii de kerosen în Europa a trecut de la virtual la real în doar câteva zile”, explică una dintre surse.
La Bruxelles, miza imediată este ca armistițiul dintre SUA și Iran să reziste, astfel încât traficul navelor-cisternă prin Strâmtoarea Ormuz să poată fi reluat. În paralel, sursele citate susțin că unele aeroporturi se confruntă deja cu dificultăți legate de cantitățile disponibile, fără a oferi informații oficiale, iar în comunicările dintre furnizori și companii aeriene apar limitări punctuale.
Printre efectele și restricțiile menționate în material se numără:
Dependența de importuri este un factor central: Europa importă din Golful Persic 43% din necesarul anual de combustibil pentru aviație, iar oprirea tranzitului petrolierelor în zonă reduce drastic volumele disponibile chiar înaintea vârfului de trafic. În plus, sursele citate afirmă că rafinăriile europene funcționează deja la capacitate maximă, ceea ce limitează posibilitatea de a crește producția pe termen scurt, iar luna mai devine o perioadă critică.
În cazul Italiei, rezervele ar acoperi 30-60 de zile, iar președintele Assaeroporti, Carlo Borgomeo, a declarat pentru Corriere della Sera că există combustibil pentru avioane „până la sfârșitul lunii mai”. Pe termen scurt, proprietarii petrolierelor ar fi transmis că nu este suficientă redeschiderea stabilă a Strâmtorii Ormuz, fiind necesară și reducerea costurilor de asigurare; chiar și după reluarea tranzitelor, ar fi nevoie de săptămâni până la sosirea încărcăturilor în Europa, iar pentru petrolierele mari, de până la două luni.
În aceste condiții, sursele citate susțin că Orientul Mijlociu nu poate aproviziona Europa „în acest moment”, iar Asia își păstrează producția pentru consum intern, astfel că alternativa indicată rămân Statele Unite, însă cu incertitudini legate de costuri și condiții. În zilele următoare, Bruxelles ar urma să colecteze date actualizate despre cantitatea reală de combustibil disponibilă și să lucreze la un plan care să includă măsuri de atenuare și reguli de repartizare între țări.
Recomandate
Reluarea parțială a fluxurilor de țiței prin Golful Persic nu a rezolvat blocajul la carburanți , iar această diferență menține presiunea pe securitatea energetică și pe prețuri, potrivit Adevărul , care citează declarațiile secretarului american pentru energie, Chris Wright, făcute la Congresul Mondial al Petrolului de la Riad. Oficialul SUA a spus că fluxul de petrol din Golful Persic a revenit la 80%-90% din nivelul de dinaintea războiului din Iran, însă aprovizionarea cu produse rafinate (precum motorina) rămâne „puternic afectată”. În prezent, aproximativ 14 milioane de barili pe zi tranzitează Strâmtoarea Ormuz și conductele alternative de transport. De ce contează: problema se mută de la țiței la produse rafinate Chris Wright a avertizat că, deși fluxurile de țiței sunt în mare parte restabilite, situația este „mult mai dificilă” la produse rafinate. Potrivit acestuia, aprovizionarea cu produse rafinate din regiunea Golfului Persic este la 25%-35% din nivelurile de dinaintea războiului declanșat de SUA și Israel împotriva Iranului. „Problema țițeiului, despre care vorbim atât de mult, încă persistă, dar în mare parte este controlată” În același context, Wright a indicat că prețul țițeiului se menține, în opinia sa, la un nivel „viabil și rezonabil”, însă a descris cotațiile ca fiind „ușor ridicate”, în comparație cu prețurile mult mai mari ale motorinei pe piețele internaționale, conform EFE și Agerpres . Prețuri și riscuri logistice: Ormuz și ruta Mării Roșii Wright a afirmat că prețurile petrolului Brent au crescut cu aproape 70% de la începutul anului , pe fondul blocadei impuse Strâmtorii Ormuz. În plus, un alt motiv de îngrijorare îl reprezintă amenințările rebelilor houthi din Yemen , aliați ai Iranului, la adresa transporturilor maritime ale Arabiei Saudite în Marea Roșie. Această rută este prezentată ca alternativă importantă pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite după blocarea Strâmtorii Ormuz la începutul conflictului, pe 28 februarie, iar perturbările de transport din regiune continuă să influențeze piețele internaționale, în contextul reuniunii de la Riad. [...]
Extinderea atacurilor iraniene asupra petrolierelor dincolo de Strâmtoarea Ormuz ridică riscul operațional pe rutele de export din Golf , într-un moment în care Teheranul încearcă să împiedice revenirea livrărilor de țiței către nivelurile de dinainte de război, potrivit Mediafax , care citează Financial Times. În ultimele zile, două petroliere au fost atacate în apele Golfului Persic: unul în apropierea Qatarului și altul în largul coastei Al Jazeera, în Emiratele Arabe Unite. Corpul Gardienilor Revoluției Islamice a transmis, într-un comunicat, că deține controlul asupra Strâmtorii Ormuz și a avertizat că măsurile împotriva navelor și companiilor care „nu respectă regulile” nu se vor limita la această zonă. „Orice navă care traversează o rută neautorizată va fi urmărită în întreaga regiune și va fi cu siguranță pedepsită”, au avertizat Gardienii Revoluției, potrivit sursei. Atacuri confirmate și extinderea ariei de acțiune Atacurile de miercuri și vineri au fost confirmate de agenția britanică pentru operațiuni comerciale maritime (UKMTO), iar evaluările indică o extindere a ariei de acțiune a Iranului dincolo de Strâmtoarea Ormuz. Miercuri, petrolierul Acers , deținut de o companie turcă și utilizat pentru transportul produselor petroliere, a fost lovit în largul orașului Madinat ash Shamal (Qatar). Potrivit UKMTO și unor consultanți în securitate maritimă, atacul a provocat victime în rândul echipajului și un incendiu la bord. Vineri, un atac în apropierea Emiratelor Arabe Unite a vizat petrolierul Gem No. 2 , deținut de o companie chineză, conform a două surse din domeniul securității citate în material. De ce contează pentru piața petrolului Miza imediată este operațională: creșterea riscului pentru operatorii de petroliere pe rutele din Golf, într-o perioadă pe care Financial Times o descrie drept una dintre cele mai periculoase din ultimii ani pentru acest segment, de la începutul războiului. În același timp, atacurile vin după ce, la finalul lunii septembrie, mai multe rapoarte au indicat că exporturile de petrol din regiune se apropiau de media de dinainte de război. În acest context, seria de lovituri asupra navelor care transportă petrol și produse rafinate sugerează o încercare de a limita creșterea exporturilor din Golf. Context politic: poziția Washingtonului În plan diplomatic, președintele american Donald Trump a anunțat joi că Statele Unite nu vor ataca Iranul înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, programate pentru 3 noiembrie. Trump a spus că Washingtonul poartă discuții „productive” cu Teheranul, dar că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne în vigoare. [...]
Irakul își extinde opțiunile de export de țiței după ce compania petrolieră de stat Oil Tanker Company a transportat două milioane de barili prin Strâmtoarea Ormuz , o operațiune descrisă drept prima de acest fel din ultimele decenii, potrivit news.ro . Mișcarea are relevanță economică și operațională: în loc să livreze în portul Basra, Irakul își crește flexibilitatea privind locul și momentul vânzării. Transportul a fost realizat cu un petrolier de mare capacitate (VLCC – „very large crude carrier”, navă pentru volume foarte mari de țiței). Directorul general al Oil Tanker Company, Ali Qais Abdul Jabbar, a spus într-un comunicat că această schimbare ar putea permite companiei petroliere de stat SOMO să valorifice „oportunități mai bune de vânzare și de stabilire a prețurilor”. De ce contează pentru piața petrolului Prin tranzitarea Strâmtorii Ormuz, Irakul își poate ajusta mai ușor logistica exporturilor și poate reacționa mai rapid la cererea din piețe, fără a se limita la livrările în Basra. În termeni practici, flexibilitatea operațională poate influența condițiile comerciale (inclusiv prețul) pe care SOMO le poate obține, în funcție de destinație și momentul livrării. Ce urmează: extinderea flotei Șeful Oil Tanker Company a mai precizat că societatea lucrează la achiziționarea și deținerea unor petroliere specializate pentru țiței, cu obiectivul de a-și extinde flota și de a-și consolida capacitatea de a concura cu companiile regionale de transport maritim. În plan geopolitic și de securitate a rutelor, news.ro notează că Irakul obținuse anterior permisiunea Iranului pentru ca petrolierele irakiene să tranziteze Strâmtoarea Ormuz, pe care Iranul „a închis-o efectiv” în timpul conflictului său cu SUA. [...]
Riscul unei restricții americane la exporturile de motorină pune presiune pe aprovizionarea Europei , într-un moment în care dependența UE de combustibilul din SUA a crescut după interdicția importurilor din Rusia. Potrivit Mediafax , Washingtonul ar fi amenințat cu interzicerea exporturilor de motorină pentru a forța Europa să elibereze rezervele, pe fondul preocupărilor Casei Albe privind prețurile interne înainte de alegerile din noiembrie. Presiunile s-ar concentra în special asupra Parisului și Berlinului, iar administrația americană ar fi cerut milioane de barili de motorină din UE pe parcursul a șase luni. O sursă dintr-o capitală europeană a indicat un volum de 120 de milioane de barili pentru următoarele șase luni, conform informațiilor citate de Reuters. Ce cere Washingtonul și de ce contează pentru piața europeană Miza este dublă: pe de o parte, SUA urmăresc reducerea prețurilor interne la combustibili; pe de altă parte, Europa riscă să rămână cu mai puține opțiuni de aprovizionare dacă Washingtonul limitează exporturile. În acest context, oficiali americani ar considera că Franța și Germania nu și-ar fi respectat angajamentele anterioare privind eliberarea rezervelor de urgență de țiței și produse petroliere. Un oficial american a declarat pentru Reuters: „Este în interesul Europei să colaboreze cu Statele Unite în timp ce urmărim multiple căi de a spori oferta de produse rafinate și de a reduce costurile pentru consumatori”. Discuții la nivel european: rezervele de motorină, pe agendă Un oficial UE a spus că reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Germaniei, Franței, Italiei, Irlandei și Regatului Unit urmau să discute joi despre posibila eliberare a rezervelor de motorină. Ministerul Economiei din Germania nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, iar Ministerul Energiei din Franța a refuzat să comenteze, potrivit aceleiași relatări. Contextul: perturbări de aprovizionare și calcule electorale în SUA Discuțiile sunt alimentate de perturbări în fluxurile globale de motorină. Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a invocat pierderi de exporturi din Orientul Mijlociu (cu eforturi de restabilire), precum și pierderea exporturilor din China. În paralel, dependența Europei de combustibilul american a crescut după interdicția importurilor din Rusia, introdusă în urma războiului din Ucraina, iar conflictul dintre SUA și Iran a afectat aprovizionarea din Orientul Mijlociu. Ce urmează: coordonare în G7 și opțiunea unei eliberări coordonate de rezerve Un oficial de la Palatul Élysée a declarat că Emmanuel Macron și Donald Trump nu au discutat subiectul motorinei la întâlnirea de la Adunarea Generală a ONU de la New York, de săptămâna trecută. Totuși, Macron ar intenționa să convoace liderii G7 prin videoconferință pentru a discuta despre creșterea prețurilor la combustibil și disponibilitatea produselor rafinate, inclusiv o posibilă eliberare coordonată din rezervele strategice, în colaborare cu Agenția Internațională pentru Energie . [...]
Sprijinul exprimat de Sofia pentru importurile de motorină din Rusia riscă să fisureze poziția UE pe sancțiuni , într-un moment în care majoritatea capitalelor europene critică acordul SUA–Rusia ca fiind periculos și contraproductiv pentru presiunea economică asupra Moscovei, potrivit HotNews . Premierul Bulgariei, Rumen Radev, a sugerat că susține înțelegerea care permite motorinei rusești să ajungă pe piețele americane și globale, invocând în primul rând problema prețurilor la combustibil din Europa. La sosirea la un summit de două zile al liderilor UE, el a spus că miza pentru Europa este reducerea costurilor și păstrarea competitivității, conform Euronews . Ce prevede acordul SUA–Rusia și de ce contează economic Statele Unite și Rusia au convenit, săptămâna trecută, ca Moscova să furnizeze inițial peste 300.000 de tone metrice de motorină pe piețele americane și globale. Președintele SUA, Donald Trump, a susținut că măsura ar reduce prețurile la energie în SUA, un subiect cu miză politică internă înaintea alegerilor din noiembrie care vor decide controlul asupra Congresului. Trump a indicat și tranșe ulterioare de livrări: 500.000 de tone în noiembrie; încă un milion după aceea. În același timp, experți din domeniul energetic au estimat că acordul ar putea aduce economiei rusești aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 miliarde lei) din fonduri americane. Reacția UE și Ucraina: risc de slăbire a sancțiunilor Acordul a fost criticat de președintele ucrainean Volodimir Zelenski , care l-a numit „o investiție într-un război care trebuie să ia sfârșit”, apoi „un cadou” pentru Vladimir Putin și a spus că s-a simțit trădat de SUA. În UE, mai mulți lideri au avertizat că înțelegerea subminează strategia de presiune asupra Moscovei. Un purtător de cuvânt al cancelarului german Friedrich Merz a transmis că guvernul „susține deciziile privind sancțiunile împotriva Rusiei” și lucrează cu partenerii europeni pentru sancțiuni suplimentare. Kaja Kallas , șefa diplomației UE, a insistat că, pentru a opri războiul, este nevoie de „o presiune mai mare asupra Rusiei”. Margus Tsahkna, ministrul de externe al Estoniei, a spus că UE trebuie să se concentreze pe ceea ce poate face, amintind de episoade anterioare de presiune din partea lui Trump asupra Ucrainei. Cea mai tranșantă critică din material este atribuită premierului Italiei, Giorgia Meloni, care a numit acordul o „alegere foarte riscantă” și a avertizat că: „Acest acord conferă Moscovei legitimitate în timp ce bombele sale continuă să cadă asupra orașelor ucrainene, generează noi venituri pentru finanțarea războiului și slăbește implicit eficacitatea sancțiunilor”. Miza pentru UE: unitatea pe sancțiuni, pusă sub presiune de prețurile la combustibil Poziționarea Bulgariei iese din linia dominantă a UE, care vede acordul ca pe un risc strategic: venituri suplimentare pentru Rusia și un semnal politic ce poate eroda eficiența sancțiunilor. În contrapondere, argumentul invocat de la Sofia este unul economic imediat – prețurile ridicate la combustibil și competitivitatea. În lipsa altor detalii în material despre pași concreți la nivel european, rămâne de urmărit dacă această divergență se va traduce în tensiuni la summitul UE și în negocierile privind eventuale sancțiuni suplimentare. [...]
Rusia prelungește importurile de benzină până la finalul lui 2026 pentru a acoperi deficitul intern provocat de atacurile ucrainene asupra rafinăriilor, chiar dacă a convenit recent reluarea exporturilor de motorină în baza unui acord cu Statele Unite , potrivit Agerpres . Vicepremierul rus Aleksandr Novak a spus că importurile de benzină vor continua „cel puțin până la sfârșitul anului”, pentru alimentarea pieței interne și refacerea rezervelor reduse în sezonul estival. Oficialul a indicat că volumul benzinei importate rămâne la 10%, măsură menită să limiteze deficitul și presiunea pe prețurile la carburanți, în special la benzină. De ce contează: piața internă rămâne sub presiune, în pofida relaxării la export Mesajul transmis de Moscova este că prioritatea rămâne stabilizarea aprovizionării interne, după luni în care atacurile asupra rafinăriilor au afectat producția de benzină și motorină, alimentând penuria, creșterile de preț și cozile la benzinării. În acest context, Novak a amintit că, în urmă cu o lună, a cerut guvernului să crească producția și să ajusteze nivelurile de import pentru a stabiliza piața. Printre măsurile aplicate s-a numărat și interdicția la export pentru benzină și motorină, ridicată parțial sâmbăta trecută. Exporturile de motorină: calendarul livrărilor și pașii operaționali În paralel, Rusia susține că firmele sale sunt pregătite să exporte motorină „imediat”, însă Novak a punctat că livrările depind de pași comerciali și logistici care durează, în mod tipic, două-trei săptămâni: semnarea contractelor, încărcarea și închirierea navelor, apoi expedierea către cumpărător. Conform planului prezentat, Rusia ar urma să exporte: peste 300.000 de tone de motorină „imediat” către piețele americane și globale; alte 500.000 de tone în noiembrie; 1.000.000 de tone ulterior. Cu o zi înainte, Novak a indicat și posibilitatea ca Rusia să depășească aceste planuri și să exporte până la 3,5 milioane de tone de motorină până la sfârșitul anului, în baza acordului cu Statele Unite. Posibilă restricție suplimentară: exporturile de GNL pentru neproducători Novak a mai spus că nu exclude o interdicție a exporturilor de gaze naturale lichefiate (GNL) pentru companiile neproducătoare până la sfârșitul lui 2026, dar a precizat că nu există încă o decizie, iar Ministerul Energiei analizează opțiunea în funcție de situația de pe piața GNL. [...]
