Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a discutat retragerea unei părți din trupele SUA din Europa, pe fondul nemulțumirilor față de aliații NATO, potrivit Agerpres, care citează Reuters.
Un înalt oficial al Casei Albe a spus că nu a fost luată nicio decizie și că administrația nu a cerut Pentagonului să pregătească planuri concrete pentru reducerea efectivelor din Europa. Oficialul a vorbit sub protecția anonimatului, invocând caracterul intern al discuțiilor.
„Nu s-a luat nicio decizie, iar Casa Albă nu a solicitat Pentagonului să elaboreze planuri concrete pentru o reducere a efectivelor militare pe continent.”
Contextul invocat de sursa citată este dublu: frustrarea lui Trump că aliații NATO nu au contribuit la asigurarea securității Strâmtorii Ormuz, rută esențială pentru aprovizionarea globală cu energie, și nemulțumirea că planurile sale privind preluarea controlului asupra Groenlandei nu au avansat. Discuțiile sunt un nou semnal al deteriorării relațiilor dintre Washington și aliații europeni în ultimele luni, iar vizita de miercuri la Casa Albă a secretarului general al NATO, Mark Rutte, nu ar fi produs o îmbunătățire semnificativă.
În prezent, SUA au peste 80.000 de soldați în Europa, dintre care peste 30.000 în Germania; efective importante sunt staționate și în Italia, Regatul Unit și Spania. Oficialul nu a indicat ce țări ar putea fi afectate sau câți militari ar putea fi retrași, dacă ideea va fi pusă în aplicare. NATO nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta.
În paralel, Wall Street Journal a relatat că în administrație s-ar discuta retragerea trupelor din țări ai căror lideri au criticat războiul dintre SUA și Israel împotriva Iranului și mutarea lor în state europene mai favorabile. Oficialul Casei Albe a contrazis însă această variantă, afirmând pentru Reuters că Trump discută despre readucerea trupelor în SUA, nu despre redistribuirea lor în alte țări.
Recomandate
Retragerea completă a trupelor SUA din Irak până la 30 septembrie 2026 mută presiunea de securitate pe autoritățile de la Bagdad , care leagă calendarul plecării de dezarmarea milițiilor pro-iraniene, potrivit Adevărul . Decizia a fost confirmată de președintele american Donald Trump și de premierul irakian Ali al-Zaidi, după o întâlnire la Casa Albă. Anunțul închide o misiune militară americană de peste două decenii în Irak. Ali al-Zaidi a spus că retragerea va fi finalizată până la sfârșitul lunii septembrie, conform unui calendar stabilit anterior de cele două state. Donald Trump a argumentat că Washingtonul nu mai vede necesară menținerea unei prezențe militare în Irak. „Nu considerăm că mai avem nevoie de prezență militară acolo. Suntem acolo pentru a ajuta Irakul dacă are nevoie, dar nu cred că acest lucru va fi necesar.” Retragerea este deja în curs, cu baze predate irakienilor Procesul a început deja, iar în ianuarie militarii americani au părăsit baza Ain al-Assad, descrisă drept una dintre cele mai importante facilități militare utilizate de SUA în Irak, predând controlul forțelor de securitate irakiene. În ultimele luni, efectivele au fost reduse treptat. Din aproximativ 2.500 de militari desfășurați în Irak, o parte au rămas în regiunea autonomă Kurdistan (baza din Erbil), precum și în apropierea aeroportului din Bagdad și în Zona Verde a capitalei, relatează Agerpres . Bagdad condiționează calendarul de dezarmarea milițiilor Guvernul irakian susține că retragerea este corelată cu dezarmarea milițiilor cu influență militară și politică semnificativă, sprijinite de Iran. Potrivit premierului Ali al-Zaidi, procesul ar trebui finalizat până la 30 septembrie, dată după care grupările armate nu ar mai avea dreptul să funcționeze. Miza imediată este capacitatea autorităților irakiene de a impune această dezarmare: cele mai puternice miliții au respins până acum măsura, ceea ce complică tranziția de securitate odată cu plecarea completă a trupelor americane. [...]
Donald Trump a renunțat la planul de a impune o taxă de 20% navelor care traversează Strâmtoarea Ormuz , preferând să înlocuiască măsura cu acorduri comerciale și de investiții negociate cu statele din Golful Persic, potrivit Adevărul . Schimbarea de strategie reduce riscul unui precedent cu efect direct asupra costurilor de transport și asupra fluxurilor energetice pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol. Decizia a fost anunțată marți pe platforma Truth Social , unde președintele SUA a spus că va înlocui „remunerația” de 20% aplicată încărcăturilor navelor cu parteneriate economice cu țările din regiune. „Am decis” să înlocuiesc această „remunerație care să corespundă la 20% din valoarea încărcăturilor” cu „acorduri de comerț și investiții pe care diverse state de la Golful Persic le vor încheia cu Statele Unite”. De ce contează: libertatea de navigație și costurile transportului Retragerea vine la mai puțin de 24 de ore după ce Trump își anunțase intenția de a introduce taxa, o idee criticată de specialiști pe motiv că ar putea intra în conflict cu principiul libertății de navigație garantat de dreptul internațional. În termeni practici, o taxă legată de valoarea încărcăturii ar fi putut alimenta costuri suplimentare în lanțul logistic, inclusiv pentru transporturile de energie. Trump a motivat schimbarea prin „discuții foarte productive” cu statele din Golful Persic. Presiunea asupra Iranului rămâne: blocadă asupra porturilor iraniene În același mesaj, președintele american și-a reafirmat intenția de a impune o „blocadă TOTALĂ” asupra porturilor iraniene, despre care armata americană a anunțat că urma să intre în vigoare marți, la ora 20:00 GMT (23:00, ora României). Trump declarase anterior că SUA vor deveni „gardienii Strâmtorii Ormuz”, pe fondul intensificării bombardamentelor asupra Iranului, la un nivel fără precedent de la armistițiul din aprilie. Strâmtoarea Ormuz este descrisă ca o rută esențială pentru transportul mondial de petrol, prin care trece o parte semnificativă din exporturile de energie ale statelor din regiune. Reacția Iranului și escaladarea tensiunilor Comandamentul militar iranian a transmis că nu va permite Statelor Unite „să se amestece” în Strâmtoarea Ormuz. În plus, autoritățile iraniene au avertizat statele vecine din Golful Persic împotriva oricărei forme de cooperare cu Washingtonul. Pe fondul acestor evoluții, tensiunile dintre SUA și Iran s-au amplificat în ultimele săptămâni, în contextul operațiunilor militare și al disputelor privind controlul rutelor strategice din regiune. Într-un material separat, publicația amintește că Trump a notificat Congresul SUA că Statele Unite se află din nou în război cu Iranul, ceea ce ar oferi administrației un termen suplimentar de 60 de zile pentru a recurge la forță militară în regiune fără aprobarea Congresului (detalii în Adevărul ). [...]
Reimpunerea blocadei navale americane asupra porturilor iraniene și amenințările cu lovirea infrastructurii energetice ridică riscul unor noi șocuri pe piața petrolului , într-un moment în care cotația Brent a urcat deja cu 15% în ultima săptămână, la 85 de dolari pe baril, potrivit HotNews , care citează Reuters. Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat marți reinstituirea blocadei navale asupra tuturor porturilor iraniene și a avertizat că, săptămâna viitoare, ar putea urma lovituri asupra centralelor electrice și a podurilor dacă Teheranul nu reia negocierile. În paralel, armata americană a comunicat o nouă rundă de atacuri menite să slăbească capacitățile Iranului folosite pentru atacarea navelor comerciale în Strâmtoarea Ormuz . Iranul a susținut că a închis din nou Strâmtoarea Ormuz, după reluarea ostilităților săptămâna trecută, ceea ce pune sub presiune un armistițiu descris ca „fragil”, încheiat în iunie după luni de lupte soldate cu mii de morți. „Săptămâna viitoare vor urma centralele electrice, săptămâna viitoare vor urma podurile, dacă nu se așează la masa negocierilor.” HotNews notează și că Convențiile de la Geneva din 1949 interzic atacurile asupra obiectivelor considerate esențiale pentru civili, un detaliu relevant în contextul amenințărilor privind infrastructura energetică. Riscul pentru fluxurile de energie: Ormuz și, posibil, Bab el-Mandeb Escaladarea are o componentă directă de securitate energetică: Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul de petrol, iar Iranul ar lua în calcul extinderea presiunii și spre Bab el-Mandeb (poarta de acces către Marea Roșie), prin aliații Houthi din Yemen, ceea ce ar pune în pericol două artere vitale pentru energie, conform Reuters, citat de HotNews. Contextul este detaliat într-un material separat al publicației, despre posibila mutare a presiunii către Bab el-Mandeb, disponibil aici . Atacuri și acuzații în regiune Pe plan militar, armata iraniană a afirmat miercuri dimineață că a lansat atacuri cu drone asupra pozițiilor americane de la baza Azraq din Iordania, informație asupra căreia Pentagonul nu a făcut declarații, potrivit sursei. Garda Revoluționară Islamică a mai susținut că a vizat depozite de arme și instalații de stocare din Bahrain și Kuweit. În Kuweit, armata a transmis că sistemele de apărare aeriană se confruntă cu atacuri cu drone, iar agenția de știri de stat a precizat că un incendiu a fost stins; Reuters menționează că nu a putut verifica imediat aceste informații. Separat, autorități iraniene au raportat lovituri americane în apropiere de Bandar Abbas și, potrivit agenției iraniene IRNA, în apropiere de Sirik, în sudul Iranului. Blocada revine, iar piața reacționează Blocada navală americană a reintrat în vigoare marți după-amiază, după ce fusese ridicată în iunie. Trump a afirmat că strâmtoarea este deschisă întregului trafic maritim, cu excepția celui din Iran. Armata americană a indicat că peste 20 de nave de război ale Marinei SUA și sute de aeronave militare operează în regiune. Pe fondul tensiunilor, SUA au acuzat că Iranul a atacat șapte nave comerciale în ultima săptămână, cu aproximativ 12 membri ai echipajelor morți, dispăruți sau răniți. Emiratele Arabe Unite au comunicat anterior că un membru al echipajului, de origine indiană, a fost ucis și alți opt au fost răniți după ce două petroliere emirateze au fost lovite de rachete de croazieră iraniene în Strâmtoarea Ormuz. În plan economic, conflictul este descris ca nepopular în SUA, pe fondul creșterii prețurilor la benzină și al apropierii alegerilor pentru Congres din noiembrie. În acest context, cotația Brent a urcat la 85 de dolari pe baril (aprox. 385 lei), cel mai ridicat nivel de la jumătatea lunii iunie, după un avans de 15% în șapte zile, potrivit datelor citate în material. [...]
Reținerea în China a unui seismolog american implicat în monitorizarea testelor nucleare adaugă presiune pe relația SUA–China , într-un moment în care cele două puteri încearcă să stabilizeze dialogul înaintea unei vizite așteptate a lui Xi Jinping în SUA, la finalul toamnei, potrivit Mediafax . Cazul îl vizează pe Youlin Chen , despre care senatorul american Edward Markey spune că este „reținut pe nedrept” din noiembrie 2024, informație relatată de CNN. Donald Trump ar fi ridicat subiectul detenției și ar fi cerut eliberarea lui Chen în timpul unei întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping, la Beijing, în luna mai, conform Global Reach , o organizație non-profit americană care a lucrat cu familia lui Chen. Organizația susține că Chen, care locuia în Boston și are un fiu de vârstă universitară, este în prezent singurul american desemnat ca fiind „reținut pe nedrept” în China. De ce contează: un nou punct de fricțiune înaintea unei vizite la nivel înalt Cazul este prezentat ca un nou element de tensiune între Washington și Beijing, pe fondul eforturilor de „stabilizare” a relațiilor bilaterale și înaintea unei vizite așteptate a lui Xi în SUA la sfârșitul acestei toamne. Contextul vine la câteva săptămâni după ce China a confirmat arestarea unui alt cercetător american, Min Zin, despre care autoritățile chineze au spus că este „suspectat de spionaj și de punerea în pericol a securității naționale chineze”. Suspiciuni legate de monitorizarea testelor nucleare Global Reach afirmă că există suspiciuni potrivit cărora reținerea lui Chen ar putea avea legătură cu extinderea capacităților nucleare ale Chinei, inclusiv cu un presupus test nuclear subteran din 2020, pe care Beijingul îl neagă. În acest context, sursa amintește că SUA și China au semnat, dar nu au ratificat, Tratatul de interzicere totală a testelor nucleare (CTBT) – un acord internațional care interzice „orice explozie de testare a armelor nucleare sau orice altă explozie nucleară”. Activitatea lui Chen se concentrează pe folosirea datelor seismologice pentru identificarea și monitorizarea testelor nucleare, inclusiv cercetări privind testele subterane ale Coreei de Nord. Potrivit Global Reach, cercetările sale au fost finanțate de Departamentul de Stat al SUA și de Laboratorul de Cercetare al Forțelor Aeriene ale SUA. Cum a fost reținut și ce spun autoritățile americane Chen ar fi fost reținut pe aeroport după o vizită la părinții săi din Beijing, potrivit lui Kieran Ramsey, director de investigații la Global Reach. „Din păcate, acest caz este un exemplu al dorinței Chinei de a folosi diplomația ostaticilor ca parte a competiției sale pentru putere cu SUA și, din păcate, doctorul Chen este singurul exemplu desemnat oficial în acest moment de guvernul SUA.” Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat pentru CNN că SUA au discutat direct cazul cu oficialii chinezi și au cerut eliberarea imediată a lui Chen. Întrebată dacă Trump a adus cazul în discuție în întâlnirea cu Xi, Casa Albă a transmis, potrivit CNN, că „președintele Trump a fost clar că dorește ca fiecare american reținut în străinătate să se întoarcă acasă”. [...]
Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz , cere SUA să nu influențeze alegerile din Germania , după ce Departamentul de Stat a lansat un program de finanțare pentru proiecte legate de „reziliența democratică” în Europa, potrivit Mediafax . Merz susține că inițiativa ar putea funcționa ca un sprijin indirect pentru partide de extremă dreapta. Programul anunțat de administrația președintelui Donald Trump ar urma să primească aproape 5 milioane de dolari, pentru proiecte care vizează „consolidarea rezilienței democratice, statului de drept, libertății de exprimare, libertății presei și protecției drepturilor omului în Europa”. Finanțările individuale ar putea ajunge până la 3 milioane de dolari. Miza: finanțare externă și reguli stricte în Germania Merz a invocat explicit cadrul legal german privind finanțarea politică din străinătate și a cerut ca acesta să fie respectat de partenerii externi. „Nu ne amestecăm în alegerile americane; am respectat întotdeauna acest principiu. Nu doresc ca guvernul american sau instituțiile afiliate acestuia să se amestece în alegerile din Germania”, a declarat Merz, citat de Politico. Într-o a doua reacție, cancelarul a punctat că finanțarea partidelor politice din Germania din străinătate este ilegală și că se așteaptă ca „prietenii” Germaniei să respecte normele stabilite. Ce spune descrierea programului american Potrivit descrierii programului Departamentului de Stat, proiectele finanțate ar trebui să abordeze teme precum: suveranitatea națională; migrația; cenzura; utilizarea sistemului juridic în scopuri politice. Deși documentul programului nu menționează explicit partidele politice ca beneficiari, Merz afirmă că inițiativa ar fi „mascată” și ar putea susține formațiuni de extremă dreapta din Europa. Context politic: AfD conduce în sondaje Inițiativa apare într-un moment în care, în Germania, partidul de extremă dreapta AfD este pe primul loc în sondajele naționale și are șanse să câștige puterea la nivel regional în landul Saxonia-Anhalt, în septembrie, potrivit informațiilor citate de Mediafax. Materialul notează și că, deși AfD s-a îndepărtat de administrația Trump, liderii formațiunii au fost anterior asociați cu susținerea unor figuri precum Elon Musk și cu declarațiile vicepreședintelui JD Vance împotriva barierelor politice puse în calea extremei drepte europene. [...]
Escaladarea SUA–Iran pune în joc infrastructura energetică și rutele de export , după ce Teheranul a revendicat atacuri asupra bazelor americane din mai multe state din Golf, iar Donald Trump a amenințat cu lovituri asupra centralelor electrice și podurilor din Iran, potrivit Mediafax . Gardienii Revoluției Islamice (IRGC) au anunțat miercuri dimineață atacuri cu rachete și drone asupra unor instalații militare americane din Bahrain, Kuweit și Iordania, ca răspuns la operațiunile desfășurate de armata SUA în ultimele zile. Autoritățile iraniene, citate de Euronews, susțin că țintele au inclus centre de comandă, facilități logistice și echipamente militare ale Flotei a V-a americane din Bahrain, precum și o bază americană din Kuweit. Alerte în Golf și confirmarea CENTCOM Bahrain și Kuweit au emis alerte de atac cu rachete în cursul dimineții. Iordania a anunțat că sistemele sale de apărare antiaeriană au interceptat trei rachete iraniene îndreptate spre teritoriul său, iar armata Kuweitului a transmis că a respins mai multe drone considerate ostile. Comandamentul Central al armatei americane (CENTCOM) a confirmat că Iranul a lansat „zeci de rachete și drone” împotriva unor state arabe din Golf care găzduiesc baze militare ale Statelor Unite. SUA continuă loviturile, Trump ridică miza pe energie În paralel, armata americană a anunțat un nou val de atacuri aeriene asupra Iranului, a patra noapte consecutivă de operațiuni. Potrivit CENTCOM, misiunea a durat aproximativ șapte ore și a vizat zeci de obiective, inclusiv instalații pentru rachete și drone, capacități navale și sisteme de apărare de coastă. Oficialii americani spun că scopul este reducerea capacității Iranului de a amenința transportul comercial și traficul maritim din regiune. Donald Trump a declarat, într-un interviu acordat Fox News, că SUA sunt pregătite să lovească infrastructura energetică a Iranului dacă Teheranul refuză negocierile. „Vom distruge toate centralele electrice. Vom lovi podurile dacă nu vin la masa negocierilor.” Teheranul leagă conflictul de exporturile de petrol și gaze IRGC a justificat atacurile prin reluarea blocadei americane asupra transportului maritim iranian prin Strâmtoarea Ormuz , descrisă ca una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Într-un comunicat, Gardienii Revoluției au avertizat că, dacă Statele Unite vor încerca să împiedice exporturile de petrol și gaze ale Iranului, atunci „energia va circula pentru toată lumea sau pentru nimeni”, sugerând că și alte rute energetice din regiune ar putea deveni ținte. În acest stadiu, informațiile prezentate sunt cele revendicate de părți și confirmările comunicate de autorități, iar amploarea exactă a pagubelor sau a efectelor operaționale nu este detaliată în material. [...]
