Știri
Știri din categoria Externe
Mark Rutte le-a spus unor aliați NATO că Donald Trump cere angajamente rapide pentru contribuții la securizarea Strâmtorii Ormuz, potrivit G4Media, care citează Reuters via Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis în contextul în care președintele SUA vrea răspunsuri „în următoarele zile”, au declarat pentru Reuters trei diplomați europeni.
Rutte s-a întâlnit miercuri, la Washington, cu Trump, pe fondul tensiunilor din interiorul Alianței legate de războiul împotriva Iranului. NATO a confirmat că secretarul general discută cu aliații despre întrevederea din SUA și despre așteptările Washingtonului privind libertatea de navigație în zonă.
„Este clar că SUA aşteaptă angajamente şi acţiuni concrete pentru a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz”, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart.
Unul dintre diplomații citați a spus că există „frustrare” la Washington, invocând lipsa consultărilor cu aliații înainte și după declanșarea războiului. În același timp, același diplomat a susținut că, deși „NATO în sine nu joacă un rol” în conflict, aliații ar vrea să contribuie la soluții pe termen lung pentru Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin sprijinirea unui cadru de negocieri cu Iranul.
Potrivit relatării, țările europene au refuzat anterior solicitarea lui Trump de a trimite nave de război într-o operațiune împotriva Iranului pentru redeschiderea strâmtorii, iar președintele american a afirmat că ia în calcul retragerea SUA din NATO. Trump a continuat criticile și după armistițiul acceptat de SUA și Iran în noaptea de marți spre miercuri, pentru o perioadă de două săptămâni, în care părțile ar urma să caute o soluție negociată; el a scris pe Truth Social că „NATO nu a fost acolo” când SUA au avut nevoie, iar Rutte a declarat la CNN că Trump este „în mod clar dezamăgit” de mulți aliați.
În plan operațional, Iranul a permis de la începutul războiului doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, dar a acceptat redeschiderea în urma armistițiului. Teheranul a amenințat însă miercuri că s-ar putea retrage din înțelegere și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban; în aceeași zi au traversat strâmtoarea cinci nave, față de 11 cu o zi înainte, iar Emiratele Arabe Unite au indicat că aproximativ 230 de petroliere încărcate cu petrol așteaptă în Golful Persic să plece imediat ce ruta va fi redeschisă.
Recomandate
Casa Albă spune că Trump va discuta cu Mark Rutte retragerea SUA din NATO potrivit Digi24 , care relatează că întâlnirea este programată să aibă loc „în câteva ore” în Biroul Oval, la Washington. Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat la conferința săptămânală de presă că retragerea Statelor Unite din NATO „este o chestiune pe care președintele a abordat-o” și că subiectul ar urma să fie discutat cu secretarul general al Alianței. Leavitt a mai spus că jurnaliștii ar putea avea ocazia să îl audă „direct pe președinte” după întrevedere, „chiar în cursul acestei după-amieze”. Contextul vizitei lui Mark Rutte la Washington, planificată anterior, este descris ca unul de tensiune ridicată între Donald Trump și statele membre NATO. Digi24 notează că liderul american a criticat public aliații pentru lipsa de implicare într-o operațiune de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, un punct strategic pentru transporturile de petrol și gaze. „Au fost puși la încercare și au eșuat”, a declarat Karoline Leavitt, spunând că îl citează direct pe președintele american Donald Trump, potrivit AFP, preluată de Agerpres. În aceeași intervenție, Leavitt a susținut că este „destul de trist” că NATO „a întors spatele americanilor în ultimele șase săptămâni”, în condițiile în care „americanii sunt cei care le finanțează apărarea”, conform relatării Digi24. Articolul mai consemnează că Trump i-a catalogat pe membrii NATO drept „lași”, a descris alianța drept un „tigru de hârtie” și a amenințat în repetate rânduri, în ultimele săptămâni, cu ieșirea SUA din alianța militară. În acest context, așteptările legate de discuția de miercuri cu Mark Rutte sunt ridicate, menționează EFE, citată de Digi24. [...]
Volodimir Zelenski acuză SUA că ignoră dovezi despre sprijinul Rusiei pentru Iran , potrivit News.ro , care citează un interviu acordat de președintele ucrainean pentru podcastul „The Rest is Politics”, realizat de Alastair Campbell și relatat de The Guardian. Zelenski susține că a încercat să atragă atenția Casei Albe asupra colaborării dintre Moscova și Teheran. El afirmă că sateliți militari ruși ar fi fotografiat obiective de infrastructură energetică din statele din Golf și din Israel, precum și locațiile bazelor armatei americane din regiune, iar Kremlinul ar fi transmis aceste informații Iranului pentru a facilita atacuri. „Problema este că au încredere în Putin. Și este păcat”, a declarat Zelenski, după ce a întrebat retoric dacă SUA au reacționat față de Rusia pe acest subiect. În același interviu, liderul ucrainean spune că echipa lui Donald Trump nu ar fi reușit să înțeleagă „detaliile” a ceea ce își dorește Rusia. Zelenski îi menționează pe negociatorii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, despre care afirmă că au „petrecut prea mult timp” cu Putin și oficiali de rang înalt, precizând că cei doi au mers la Moscova de cinci ori anul trecut și nu au vizitat Kievul. Pe fondul presiunilor asupra Ucrainei privind cedarea Donbasului și al ideii unui armistițiu condiționat de renunțarea la teritoriu, Zelenski afirmă că Putin nu se va opri dacă ar cuceri Donbasul și că ar încerca ulterior să preia capitale regionale precum Dnipro și Harkov. El mai spune că americanii ar percepe parțial Donbasul ca nefiind important pentru Ucraina și că ar subestima riscul ca Putin să își încalce promisiunile. Zelenski a calificat drept „inutilă” vizita vicepreședintelui SUA, JD Vance, la Budapesta, marți și miercuri, pentru a face campanie pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán. Totuși, a adăugat că nu intenționează să se amestece în alegerile de duminică, susținând că decizia aparține electoratului maghiar. În contextul în care SUA amenință că se retrag din NATO, Zelenski cere Europei să își maximizeze capacitatea de descurajare și propune formarea unui bloc militar mai larg. În viziunea sa, UE ar trebui să își unească forțele cu: Ucraina Regatul Unit Turcia Norvegia El argumentează că fără Ucraina și Turcia Europa nu ar avea o armată comparabilă cu cea a Rusiei, iar împreună cu Ucraina, Turcia, Norvegia și Regatul Unit ar putea „controla securitatea pe mări”. Zelenski spune, totodată, că este convins că Ucraina va adera la UE la un moment dat. [...]
România s-a alăturat declarației comune a liderilor occidentali despre armistițiul SUA–Iran , potrivit Digi24 , care citează un anunț al Ministerului Afacerilor Externe publicat miercuri pe platforma X . Documentul este semnat de mai mulți șefi de stat și de guvern din Europa, alături de președinții Comisiei Europene și Consiliului European. În lista menționată în declarație apar, între alții, președintele Franței, premierul Italiei, cancelarul Germaniei, precum și prim-miniștri din Marea Britanie, Spania și Grecia. Semnatarii spun că salută armistițiul de două săptămâni încheiat „astăzi” între Statele Unite și Iran și le mulțumesc Pakistanului și altor parteneri implicați pentru facilitarea acordului. În același text, liderii occidentali susțin că obiectivul principal trebuie să fie negocierea rapidă a unui acord durabil care să pună capăt războiului, prin mijloace diplomatice. Ei cer accelerarea negocierilor pentru un acord „substanțial” și avertizează că acest demers este important pentru protejarea populației civile din Iran și pentru securitatea regională. Declarația mai afirmă că o soluționare diplomatică ar putea preveni o criză energetică globală severă, iar semnatarii spun că sunt în contact strâns cu Statele Unite și alți parteneri pentru susținerea eforturilor diplomatice. Totodată, liderii fac apel ca armistițiul să fie respectat de toate părțile, inclusiv în Liban, și subliniază importanța garantării libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile maritime de petrol și gaze. [...]
Iranul cere navelor din strâmtoarea Ormuz să folosească două rute alternative , invocând riscul existenței unor „mine” pe traseul obișnuit, potrivit AGERPRES , care citează AFP. Măsura a fost anunțată joi de Marina Gărzilor Revoluționare Iraniene și vizează redirecționarea traficului maritim mai aproape de coastele iraniene, pe două culoare indicate pe o hartă militară, la sud și la nord de insula Larak. Media iraniene au relatat că decizia se aplică „până la noi ordine”. „Pentru a fi protejate de posibile coliziuni cu mine, în coordonare cu Marina Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice (...), până la noi ordine, (navele) vor trebui să folosească rute alternative pentru traficul în strâmtoarea Ormuz”. Pentru intrarea în Golf dinspre Marea Arabiei, navele ar urma să treacă între coasta iraniană și insula Larak, zonă descrisă drept „taxa de tranzit a Teheranului” de publicația maritimă Lloyd's List, menționează AGERPRES. Ruta de ieșire din Golf trece la sud de insulă, evitând traseul obișnuit mai apropiat de coasta Omanului, iar traversările recente „par să fi folosit” deja această rută prin apele teritoriale iraniene. Anunțul vine după ce Statele Unite și Iranul au convenit, în noaptea de marți spre miercuri, asupra unui armistițiu care include redeschiderea strâmtorii Ormuz, punct strategic pentru comerțul global cu hidrocarburi. Strâmtoarea a fost „practic blocată” de la începutul războiului, pe 28 februarie, și s-a aflat sub controlul armatei iraniene. Impactul asupra transportului maritim a fost semnificativ: între 1 martie și 7 aprilie au fost înregistrate 307 tranzitări ale navelor care transportau materii prime, conform datelor Kpler, proprietarul site-ului MarineTraffic, ceea ce reprezintă o scădere de aproximativ 95% față de perioada de pace. În mod normal, aproximativ 20% din țițeiul și gazele naturale lichefiate (GNL) din lume tranzitează strâmtoarea Ormuz. [...]
Donald Trump amenință cu tarife de 50% pentru țările care furnizează arme Iranului , potrivit G4Media , care citează agenția EFE via Agerpres. Președintele SUA spune că măsura ar urma să se aplice „imediat” și ar viza toate bunurile vândute în Statele Unite de către țările care livrează armament Teheranului. Într-un mesaj publicat pe rețeaua sa, Truth Social, Trump a descris sancțiunea comercială în termeni fără excepții. „Ţara care furnizează arme militare Iranului va fi supusă imediat unui tarif de 50% pentru absolut fiecare bun vândut Statelor Unite, cu efect imediat. Nu vor exista excluderi şi nici scutiri.” Declarațiile vin după ce, marți seară, Trump a anunțat un armistițiu temporar pentru a permite negocieri cu Iranul. În același context, liderul american a susținut că în Iran ar fi avut loc „o schimbare de regim foarte productivă” și a legat discuțiile de subiecte sensibile, inclusiv programul nuclear. Trump a afirmat că negocierile cu Teheranul sunt deja în desfășurare și că „multe dintre cele 15 puncte” ar fi fost convenite, făcând referire la propria propunere, nu la un plan în zece puncte atribuit Iranului. Tot el a spus că discuțiile vizează „reducerea tarifelor și a sancțiunilor” și că un acord de pace „final” ar fi într-un stadiu „foarte avansat”, pe motiv că obiectivele militare ar fi fost „îndeplinite și depășite”. Din perspectivă economică, amenințarea cu tarife generalizate de 50% introduce un risc comercial major pentru statele și companiile care au relații de export cu SUA și care, în același timp, ar putea fi acuzate de Washington că sprijină militar Iranul. În materialul citat nu sunt indicate țările vizate și nici un calendar procedural, dincolo de formularea „cu efect imediat”. [...]
Donald Trump spune că SUA vor „colabora” cu Iranul pentru a elimina materialul nuclear îngropat , potrivit News.ro , într-o declarație publicată miercuri pe platforma Truth Social, la câteva ore după acceptarea unui armistițiu de două săptămâni și lansarea unor negocieri pentru un acord. În mesaj, Trump a afirmat că în Iran „nu va mai avea loc niciun proces de îmbogățire a uraniului” și a legat subiectul de consecințele atacurilor israeliano-americane din iunie 2025 asupra instalațiilor programului nuclear iranian. El a susținut că uraniul îmbogățit al Iranului ar fi fost monitorizat prin satelit, invocând Forța Spațială a SUA, și a dat asigurări că „nimic nu a fost atins de la data atacului”. „Nu va mai avea loc niciun proces de îmbogățire a uraniului, iar Statele Unite, în colaborare cu Iranul, vor dezgropa și vor elimina tot «praful» nuclear îngropat la adâncime (cu ajutorul bombardierelor B-2)”. Separat, Trump a amenințat că va introduce taxe vamale de 50% pentru toate țările care vor furniza arme Iranului, „fără excepție sau scutire”. Într-un alt mesaj pe Truth Social, el a precizat că măsura ar urma să se aplice „cu efect imediat” tuturor mărfurilor vândute în Statele Unite de o țară care livrează armament Teheranului. În același context, Trump a spus că va negocia cu Iranul inclusiv reducerea tarifelor și a sancțiunilor și a menționat că „multe dintre cele 15 puncte” ar fi deja convenite în discuțiile pentru un acord de pace definitiv. News.ro mai arată că Iranul a transmis părții americane o listă separată cu 10 condiții, iar datele SIPRI indică faptul că, între 2021 și 2025, toate armele importate de Iran au provenit din Rusia. [...]
