Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump acuză Iranul că nu respectă înțelegerea privind tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Mediafax. Președintele SUA a susținut vineri că situația din acest punct strategic nu ar fi „conformă cu acordul existent”.
Într-un mesaj publicat pe platforma Truth Social, Trump a criticat direct modul în care Teheranul ar permite trecerea petrolului prin strâmtoare, una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței la nivel global.
„Iranul face o treabă foarte slabă, lipsită de onoare ar spune unii, în a permite tranzitul petrolului prin Strâmtoarea Ormuz. Acesta nu este acordul pe care îl avem!”, a scris Trump pe platforma Truth Social.
Liderul de la Casa Albă a reluat și tema unor posibile taxe impuse de Iran navelor care tranzitează zona, afirmând că Teheranul nu ar trebui să perceapă astfel de costuri. Totodată, Trump a invocat „rapoarte” potrivit cărora petrolierele ar fi taxate și a cerut oprirea imediată a practicii, dacă informațiile se confirmă.
În același context, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că Statele Unite se opun perceperii de taxe de către Iran pentru navele care trec prin Strâmtoarea Ormuz. Mediafax notează că subiectul unor eventuale aranjamente între Washington și Teheran ar urma să fie discutat în următoarele două săptămâni, perioadă în care este în vigoare un armistițiu.
Recomandate
Donald Trump avertizează Iranul să nu impună taxe petrolierelor în Strâmtoarea Ormuz , potrivit G4Media , într-un nou episod care ridică miza pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul global de petrol. Președintele SUA a scris pe rețeaua Truth că „există informații” conform cărora Teheranul ar impune taxe de trecere petrolierelor care traversează Strâmtoarea Ormuz și a transmis că „ar fi mai bine să nu facă asta” și, dacă măsura a fost introdusă, „ar fi bine să înceteze imediat”. Într-o altă postare, Trump a susținut că Iranul face o „treabă proastă” în gestionarea petrolului în zonă și că situația nu ar respecta „acordul” pe care spune că l-a încheiat. În paralel, mass-media iraniană a relatat că Kamal Kharrazi, șeful Consiliului strategic pentru relații externe al Iranului și fost ministru de externe (1997–2005), a murit din cauza rănilor suferite într-un atac israeliano-american produs în urmă cu aproximativ o săptămână și jumătate. Conform relatărilor citate de G4Media, în atac ar fi fost ucisă și soția sa, iar locuința lor din Teheran ar fi fost lovită. Pe plan militar, tensiunile au continuat în Israel, unde au fost declanșate alerte antiaeriene în mai multe zone, inclusiv în Tel Aviv și în sud, după lansări de rachete din Liban, relatează AFP, citată de G4Media. Presa israeliană a indicat că sistemele de apărare aeriană au interceptat cel puțin o rachetă, fără raportări imediate de victime. Într-un alt subiect, Teheranul a negat informațiile vehiculate în unele publicații despre o presupusă sosire a unei delegații iraniene la Islamabad pentru negocieri cu SUA, notează La Repubblica , citată de G4Media. O sursă invocată de agenția Tasnim a afirmat că informația este „complet falsă” și că negocierile ar rămâne suspendate atât timp cât, potrivit aceleiași surse, nu sunt respectate angajamentele privind încetarea focului în Liban și continuă atacurile Israelului. [...]
Mark Rutte le-a spus unor aliați NATO că Donald Trump cere angajamente rapide pentru contribuții la securizarea Strâmtorii Ormuz, potrivit G4Media , care citează Reuters via Agerpres. Mesajul ar fi fost transmis în contextul în care președintele SUA vrea răspunsuri „în următoarele zile”, au declarat pentru Reuters trei diplomați europeni. Rutte s-a întâlnit miercuri, la Washington, cu Trump, pe fondul tensiunilor din interiorul Alianței legate de războiul împotriva Iranului. NATO a confirmat că secretarul general discută cu aliații despre întrevederea din SUA și despre așteptările Washingtonului privind libertatea de navigație în zonă. „Este clar că SUA aşteaptă angajamente şi acţiuni concrete pentru a asigura libertatea de navigaţie în Strâmtoarea Ormuz”, a declarat purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart. Unul dintre diplomații citați a spus că există „frustrare” la Washington, invocând lipsa consultărilor cu aliații înainte și după declanșarea războiului. În același timp, același diplomat a susținut că, deși „NATO în sine nu joacă un rol” în conflict, aliații ar vrea să contribuie la soluții pe termen lung pentru Strâmtoarea Ormuz, inclusiv prin sprijinirea unui cadru de negocieri cu Iranul. Potrivit relatării, țările europene au refuzat anterior solicitarea lui Trump de a trimite nave de război într-o operațiune împotriva Iranului pentru redeschiderea strâmtorii, iar președintele american a afirmat că ia în calcul retragerea SUA din NATO. Trump a continuat criticile și după armistițiul acceptat de SUA și Iran în noaptea de marți spre miercuri, pentru o perioadă de două săptămâni, în care părțile ar urma să caute o soluție negociată; el a scris pe Truth Social că „NATO nu a fost acolo” când SUA au avut nevoie, iar Rutte a declarat la CNN că Trump este „în mod clar dezamăgit” de mulți aliați. În plan operațional, Iranul a permis de la începutul războiului doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, dar a acceptat redeschiderea în urma armistițiului. Teheranul a amenințat însă miercuri că s-ar putea retrage din înțelegere și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban; în aceeași zi au traversat strâmtoarea cinci nave, față de 11 cu o zi înainte, iar Emiratele Arabe Unite au indicat că aproximativ 230 de petroliere încărcate cu petrol așteaptă în Golful Persic să plece imediat ce ruta va fi redeschisă. [...]
România s-a alăturat declarației comune a liderilor occidentali despre armistițiul SUA–Iran , potrivit Digi24 , care citează un anunț al Ministerului Afacerilor Externe publicat miercuri pe platforma X . Documentul este semnat de mai mulți șefi de stat și de guvern din Europa, alături de președinții Comisiei Europene și Consiliului European. În lista menționată în declarație apar, între alții, președintele Franței, premierul Italiei, cancelarul Germaniei, precum și prim-miniștri din Marea Britanie, Spania și Grecia. Semnatarii spun că salută armistițiul de două săptămâni încheiat „astăzi” între Statele Unite și Iran și le mulțumesc Pakistanului și altor parteneri implicați pentru facilitarea acordului. În același text, liderii occidentali susțin că obiectivul principal trebuie să fie negocierea rapidă a unui acord durabil care să pună capăt războiului, prin mijloace diplomatice. Ei cer accelerarea negocierilor pentru un acord „substanțial” și avertizează că acest demers este important pentru protejarea populației civile din Iran și pentru securitatea regională. Declarația mai afirmă că o soluționare diplomatică ar putea preveni o criză energetică globală severă, iar semnatarii spun că sunt în contact strâns cu Statele Unite și alți parteneri pentru susținerea eforturilor diplomatice. Totodată, liderii fac apel ca armistițiul să fie respectat de toate părțile, inclusiv în Liban, și subliniază importanța garantării libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru transporturile maritime de petrol și gaze. [...]
JD Vance spune că Iranul decide dacă armistițiul va eșua din cauza Libanului , potrivit Agerpres , care citează AFP. Vicepreședintele american a declarat miercuri că „depinde de liderii iranieni să decidă dacă armistițiul va eșua din cauza Libanului”, în contextul evoluțiilor din regiune și al tensiunilor legate de frontul libanez. JD Vance urmează să conducă sâmbătă delegația Statelor Unite la discuțiile cu Iranul, conform informațiilor publicate de Agerpres. Declarația sa plasează responsabilitatea menținerii încetării focului pe deciziile de la Teheran, în condițiile în care Libanul este indicat ca posibil factor de destabilizare. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt oferite detalii suplimentare despre cadrul exact al negocierilor sau despre elementele concrete care ar putea lega armistițiul de situația din Liban. În plan diplomatic, mesajul transmis de Vance sugerează că Washingtonul va trata discuțiile de sâmbătă inclusiv prin prisma riscului ca escaladarea din Liban să afecteze armistițiul, cu implicații directe pentru securitatea regională și pentru stabilitatea fluxurilor energetice din Orientul Mijlociu. [...]
Un volum aflat în pregătire susține că Benjamin Netanyahu l-ar fi convins pe Donald Trump să lovească Iranul , potrivit Le Figaro , care citează fragmente publicate de presa americană. Articolul arată că influența premierului israelian asupra președintelui SUA „ar fi jucat un rol crucial” în decizia Washingtonului de a intra în război cu Iranul. Conform relatării, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după ce Netanyahu ar fi prezentat operațiunea într-o reuniune secretă la Casa Albă, iar în cercul restrâns al președintelui ar fi existat puține opinii contrare. Le Figaro notează că vicepreședintele JD Vance ar fi fost singurul care ar fi exprimat rezerve față de această opțiune militară, înainte de a se alinia poziției președintelui. În același timp, directorul CIA, John Ratcliffe, ar fi privit cu scepticism estimările optimiste ale lui Netanyahu privind o posibilă schimbare de regim, la fel ca Marco Rubio, consilier pentru securitate națională și secretar de stat. „Potrivit unor fragmente dintr-o carte ce urmează să apară, scrisă de jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan și publicate de The New York Times, decizia ar fi fost luată de Trump la începutul lunii februarie, după o prezentare a operațiunii făcută de premierul israelian în cadrul unei reuniuni secrete la Casa Albă.” [...]
Germania reia negocierile cu Iranul , după armistițiul temporar încheiat de Teheran cu Statele Unite, potrivit News.ro , care citează AFP. Cancelarul german Friedrich Merz a făcut anunțul la Berlin, în contextul în care emisari ai SUA și ai Iranului ar urma să se întâlnească vineri în Pakistan, la negocieri. „După o lungă tăcere, din motive grave în opinia noastră, Guvernul german reia de-acum negocierile cu Teheranul”, a anunţat într-o conferinţă de presă, la Berlin, Friedrich Merz. Merz a precizat că reluarea contactelor are loc „în consultare cu Statele Unite şi partenerii noştri europeni”. Mesajul indică o coordonare a Berlinului cu aliații occidentali, într-un moment în care discuțiile americano-iraniene sunt prezentate ca parte a unui „proces de pace” mai larg, legat de oprirea războiului din Orientul Mijlociu. În același timp, cancelarul german a avertizat că acest demers poate fi afectat de ofensiva israeliană în Liban. Merz a cerut Israelului să renunțe la războiul din Liban și a spus că Germania urmărește cu îngrijorare evoluțiile din sudul țării. „Duritatea cu care Israelul îşi desfăşoară războiul acolo ar putea să facă să eşueze întreg procesul de pace, iar acest lucru nu trebuie să se întâmple”, a declarat presei Friedrich Merz. Merz a mai spus că a cerut miercuri, „la fel ca alți lideri”, guvernului israelian „să-și pună capăt intensificării atacurilor”. În plan diplomatic, poziționarea Berlinului sugerează că evoluțiile de pe frontul libanez sunt văzute drept un factor de risc direct pentru negocierile SUA-Iran și pentru încercările de detensionare regională. [...]
