Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Iranul va limita la 15 nave pe zi tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit AGERPRES, care citează declarațiile unui oficial iranian de rang înalt pentru agenția rusă TASS și consemnarea Reuters.
Măsura ar urma să se aplice după armistițiul de două săptămâni convenit între Iran și SUA. În acest interval, cele două părți ar căuta „o ieșire negociată din război”, în contextul conflictului declanșat de SUA și Israel pe 28 februarie, conform aceleiași relatări.
„Iranul va permite trecerea a nu mai mult de 15 nave pe zi prin Strâmtoarea Ormuz în urma armistițiului cu o durată de două săptămâni pe care l-a convenit cu SUA”, a declarat un oficial iranian de rang înalt.
Potrivit informațiilor transmise, Iranul a permis până acum doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca represalii după izbucnirea războiului. În urma închiderii strâmtorii, „peste 200 de nave” ar fi rămas blocate în Golful Persic, iar Teheranul ar fi acceptat deblocarea rutei odată cu armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri.
Strâmtoarea Ormuz are, în punctul cel mai îngust, o lățime de aproximativ 34 de kilometri între Iran și Oman și reprezintă un coridor prin care este transportat circa 20% din petrolul mondial. Este, totodată, o rută importantă și pentru alte mărfuri esențiale, inclusiv îngrășăminte chimice.
În același timp, Iranul a amenințat miercuri că s-ar putea retrage din înțelegerea privind armistițiul și ar putea bloca din nou strâmtoarea dacă Israelul continuă bombardamentele în Liban, mai notează AGERPRES, pe baza relatării Reuters.
Recomandate
Gardienii Revoluției spun că pregătesc condiții de navigație în Strâmtoarea Ormuz , potrivit HotNews.ro , care citează France Presse. Mesajul vine în contextul în care Iranul a limitat sever traficul prin această rută strategică pentru piața globală a hidrocarburilor. Strâmtoarea Ormuz este „blocată aproape în totalitate” de Iran ca reacție la atacurile americano-israeliene asupra teritoriului său, începute la 28 februarie. Teheranul a permis doar un trafic limitat, ceea ce a afectat tranzitul unei cincimi din producția mondială de petrol și gaze naturale, care trece în mod obișnuit prin Ormuz. „Forțele navale ale Gărzii Revoluției finalizează pregătirile operaționale pentru planul anunțat de autoritățile iraniene privind noua ordine în Golful Persic”, se arată într-un mesaj publicat pe X. Potrivit aceleiași surse, condițiile avute în vedere ar urma să se aplice „în special Statelor Unite și Israelului”. Anunțul intervine după amenințările președintelui american Donald Trump, care a spus că SUA vor lovi centrale electrice și poduri din Iran dacă strâmtoarea nu va fi redeschisă. În paralel, se poartă negocieri: relatează HotNews.ro că Iranul și Statele Unite ar fi primit un plan de încetare a ostilităților care „ar putea intra în vigoare luni” și ar putea duce la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, conform unei surse citate de Reuters. Duminică, Omanul a anunțat că a discutat cu Iranul despre redeschiderea strâmtorii, iar în ultimele săptămâni parlamentari iranieni au propus redevențe de trecere și alte taxe pentru navele care tranzitează această cale navigabilă. [...]
Iranul a oprit tranzitul petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz după atacurile Israelului asupra Libanului, potrivit G4Media , care citează presa iraniană și o relatare EFE preluată de Agerpres. Măsura a fost relatată de agenția iraniană Fars, descrisă ca fiind conectată cu Gardienii Revoluției. În contextul escaladării regionale, oprirea traficului de petroliere prin Ormuz este relevantă pentru piața petrolului, deoarece strâmtoarea este una dintre cele mai importante rute maritime pentru exporturile de țiței din Golful Persic. „Trecerea navelor petroliere prin Strâmtoarea Ormuz a fost oprită după atacurile Israelului asupra Libanului”, a informat agenția iraniană Fars, conectată cu Gardienii Revoluției, transmite Agerpres. Potrivit Fars, miercuri dimineață Iranul ar fi permis trecerea „fără probleme” a două petroliere prin strâmtoare, după anunțarea unui armistițiu de două săptămâni. În același timp, Libanul ar fi rămas în afara acestui acord temporar de încetare a focului. În paralel, guvernul libanez a anunțat că armata israeliană a lansat miercuri „cel mai mare atac” asupra Libanului de la începutul războiului, soldat cu „zeci” de morți și „sute” de răniți. Iranul a mai acuzat încălcări ale acordului prin atacuri pe teritoriul său, inclusiv la o rafinărie de pe insula Lavan (în Golful Persic), și prin interceptarea unei drone în orașul Lar, afirmând că va da „un răspuns ferm și puternic”. De asemenea, notează publicația, citând Wall Street Journal, că Iranul ar condiționa participarea sa la negocierile programate vineri la Islamabad de implementarea încetării focului și în Liban. În lipsa unor detalii suplimentare din sursa citată, nu este precizat cât timp ar urma să dureze oprirea tranzitului petrolierelor prin Strâmtoarea Ormuz. [...]
Prețurile petrolului au continuat să crească marți , pe fondul intensificării retoricii lui Donald Trump față de Iran, potrivit Mediafax . Miza imediată este Strâmtoarea Ormuz, un punct-cheie pentru tranzitul mondial de petrol, pe care Iranul ar fi închis-o efectiv după declanșarea atacurilor SUA și Israelului la finalul lunii februarie. Contractele futures pe țițeiul Brent au urcat cu 57 de cenți (0,5%), la 110,34 dolari pe baril, iar West Texas Intermediate (WTI) din SUA a crescut cu 1,26 dolari (1,1%), la 113,67 dolari pe baril, conform Reuters . Cotațiile au reacționat la riscul de întrerupere a livrărilor și la incertitudinea legată de evoluția conflictului. Trump a amenințat cu măsuri mai dure dacă Teheranul nu respectă termenul-limită stabilit de el pentru redeschiderea strâmtorii, marți la ora 20:00 EDT (miercuri, ora 03:00 în România). Iranul a respins un armistițiu propus prin intermediul Pakistanului, susținând că este necesară o încetare definitivă a războiului și respingând presiunile de a redeschide ruta maritimă. Închiderea Strâmtorii Ormuz are o greutate aparte pentru piață, deoarece pe acolo trec, în mod obișnuit, aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol. În acest context, un analist citat de Reuters, Tim Waterer (KCM Trade), spune că „așteptarea cu ochii pe ceas” a devenit aproape la fel de importantă ca fundamentele pieței, în apropierea ultimatumului, în timp ce o eventuală încetare a focului ar putea tempera prețurile, dar îngrijorările de aprovizionare rămân. Pe lângă blocajul din Ormuz, tensiunile din regiune și riscurile logistice se acumulează, iar piața urmărește mai multe elemente care pot afecta oferta și transportul: oprirea a două tancuri de gaz natural lichefiat din Qatar de către Gărzile Revoluționare Iraniene, potrivit unor surse citate de Reuters; votul așteptat marți în Consiliul de Securitate al ONU pentru o rezoluție privind protejarea transportului comercial în Strâmtoarea Ormuz, într-o variantă „semnificativ diluată”, după opoziția Chinei față de autorizarea folosirii forței; continuarea atacurilor în regiune, inclusiv explozii raportate la Damasc, pe fondul interceptării de către Israel a rachetelor iraniene, respectiv interceptarea de către Arabia Saudită a șapte rachete balistice lansate către estul țării. Presiunea asupra aprovizionării se vede și în deciziile comerciale: Aramco a majorat prețul oficial de vânzare pentru țițeiul Arab Light către Asia pentru livrările din mai, stabilind o primă record de 19,50 dolari pe baril peste media Oman/Dubai. Separat, Rusia a raportat daune la terminalul Consorțiului Conductelor Caspice de la Marea Neagră, după un atac cu drone ucrainene, infrastructură care gestionează 1,5% din aprovizionarea globală cu petrol, în timp ce OPEC+ a convenit o creștere a cotelor cu 206.000 de barili pe zi în mai, creștere descrisă ca fiind în mare parte „teoretică”, din cauza restricțiilor de export legate de închiderea strâmtorilor. [...]
Iran, Oman și Arabia Saudită au câștigat din scumpirea petrolului după închiderea Ormuz , în timp ce Irak, Kuweit și Qatar au fost lovite de blocarea exporturilor, potrivit HotNews.ro , care preia o analiză Reuters. Închiderea strâmtorii Ormuz a împins în sus prețurile globale la petrol, iar efectele economice s-au împărțit inegal: statele cu rute alternative (oleoducte și porturi) au putut continua exporturile, în timp ce producătorii fără opțiuni au rămas cu țițeiul „blocat” în țările de origine. Cine a câștigat și cine a pierdut din blocaj Deși Iran controlează strâmtoarea prin care trece circa 20% din producția mondială de petrol, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Oman au alternative la această rută, prin infrastructură care ocolește Ormuz. În schimb, petrolul din Irak, Kuweit și Qatar este descris ca fiind blocat din cauza lipsei unor căi alternative de transport către piețele internaționale. Analiza Reuters indică o diferență puternică în evoluția veniturilor din petrol în martie: în timp ce veniturile Irakului și Kuweitului au scăzut cu 75% față de martie 2025, Iran a înregistrat un plus de 37%, iar Oman de 26%. Pentru Arabia Saudită creșterea a fost de 4,3%, iar Emiratele Arabe Unite au avut o scădere de 2,6%, pe fondul faptului că majorarea prețurilor nu a compensat integral volumele exportate. Elementele care separă „câștigătorii” de „perdanți”, așa cum reies din text, sunt: existența unor rute alternative la Ormuz (oleoducte și porturi); capacitatea de export pe aceste rute și funcționarea infrastructurii sub atacuri; dependența de Ormuz pentru livrările către piețele internaționale. Dimensiunea șocului energetic și riscurile geopolitice Unii analiști apreciază că războiul declanșat de Israel și Statele Unite împotriva Iranului a întărit regimul de la Teheran. Neil Quilliam, de la Chatham House, avertizează că precedentul creat de închiderea strâmtorii ridică riscuri recurente pentru economia globală. Agenția Internațională pentru Energie descrie conflictul drept „cel mai mare șoc mondial” privind furnizarea de energie, menționând că 12 milioane de barili de petrol sunt blocați zilnic și că 40 de instalații de infrastructură energetică au fost avariate. „Plasa de siguranță” a Arabiei Saudite și limitele ei Arabia Saudită a beneficiat și de venituri mai mari din taxe de tranzit pentru compania de stat Aramco, pe fondul utilizării oleoductului est-vest, construit în anii ’80, în timpul războiului iraniano-irakian, pentru a evita Ormuz. Conducta leagă câmpurile din est de portul Yanbu (Marea Roșie), are 1.200 km și o capacitate de 7 milioane de barili pe zi. În pofida scăderii exporturilor de petrol cu 26% în martie față de aceeași perioadă a anului trecut, creșterea prețurilor a compensat, iar încasările au fost mai mari cu 558 milioane de dolari față de martie 2025. Totuși, Quilliam consideră că regatul rămâne vulnerabil la noi lovituri din Iran sau din partea aliaților săi din Yemen, milițiile Houthi, inclusiv asupra infrastructurii energetice și a navelor din zona strâmtorii Bab el-Mandeb (legătura dintre Oceanul Indian și Marea Roșie). Irak și Kuweit, cei mai afectați, iar EAU doar parțial protejate Emiratele Arabe Unite au compensat parțial blocajul prin oleoductul Habshan-Fujairah (1,5–1,8 milioane de barili pe zi), dar în martie au avut o scădere a încasărilor de 174 milioane de dolari, pe fondul dificultăților de export asociate atacurilor de la Fujairah. Cele mai mari pierderi sunt atribuite Irakului, cu venituri prăbușite cu 76%, la 1,73 miliarde de dolari în martie, urmat de Kuweit, cu o scădere de 73%, la 864 milioane de dolari. Pe termen scurt, o parte dintre statele din regiune ar avea amortizoare financiare: fie rezerve, fie acces la împrumuturi. Potrivit Adrianei Alvarado (Morningstar DBRS), cu excepția Bahreinului, țările din Golf au „spațiu fiscal” pentru a gestiona șocul, cu datorii publice moderate, sub 45% din PIB, însă efectele pe termen mai lung rămân dificil de estimat. [...]
Iranul a extins atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf , iar președintele SUA, Donald Trump, a avertizat că va lovi ținte din Iran dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, potrivit Mediafax . Evoluțiile vin pe fondul unei escaladări regionale, după incidente raportate în Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain. În Emiratele Arabe Unite, autoritățile au anunțat că patru persoane au fost rănite după ce resturi rezultate din interceptarea unui proiectil iranian au provocat incendii în zona portului Khor Fakkan. Separat, UKMTO (United Kingdom Maritime Trade Operations, organism de monitorizare a securității maritime) a raportat că un comandant de navă a observat mai multe proiectile căzând în apropierea unei nave aflate în port, pe fondul deteriorării rapide a securității maritime din regiune. În Kuweit, atacurile cu drone atribuite Iranului au produs „pagube materiale severe” la unități ale Kuwait Petroleum Corporation și au declanșat incendii în mai multe instalații operaționale. Conform Reuters , au fost afectate și centrale electrice, o uzină petrochimică, precum și o stație de desalinizare, ceea ce alimentează temeri privind impactul direct asupra aprovizionării cu energie și apă. În Bahrain, compania Gulf Petrochemical Industries a anunțat că incendiul izbucnit după un atac cu dronă iraniană la unele dintre unitățile sale a fost adus sub control, fără victime, însă evaluarea pagubelor este în curs. Atacul a venit după ce Garda Revoluționară iraniană a revendicat lovituri asupra unor facilități petrochimice din Emiratele Arabe Unite, Kuweit și Bahrain și a avertizat că va intensifica atacurile împotriva intereselor economice americane dacă vor continua loviturile asupra unor ținte civile din Iran. Pe plan politic, escaladarea a fost însoțită de un nou ultimatum transmis de Donald Trump, care a cerut redeschiderea Strâmtorii Ormuz până marți seară, ora SUA, în caz contrar urmând să fie vizate centrale electrice și poduri din Iran. Donald Trump a avertizat Teheranul cu „iadul” dacă Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă. Miza este majoră pentru piața energetică globală: Strâmtoarea Ormuz, prin care trece aproximativ 20% din transportul mondial de petrol, este afectată de restricții și perturbări. În acest context, OPEC+ a aprobat o creștere „în mare parte simbolică” a cotelor de producție pentru luna mai, de 206.000 de barili pe zi, iar investitorii din Golf au reacționat prudent, în timp ce cotațiile petrolului au rămas sub presiune, notează sursa citată. [...]
Investitorii au plasat pariuri de circa 950 milioane de dolari pe scăderea petrolului cu doar câteva ore înainte ca SUA și Iranul să anunțe un armistițiu, relatează Știrile ProTV , pe baza datelor citate de Reuters și preluate de News.ro. Miza a fost pusă pe piața contractelor futures (contracte standardizate pentru livrare la o dată viitoare) pentru petrolul Brent și pentru țițeiul american WTI, într-un interval neobișnuit: marți, la ora 19:45 GMT, investitorii au vândut în total 8.600 de contracte, potrivit datelor furnizate de LSEG. În jurul orei 22:30 GMT, președintele SUA, Donald Trump, a anunțat un armistițiu de două săptămâni cu Iranul, după ce a renunțat la amenințările privind „distrugerea unei întregi civilizații”. Trump a renunţat la ameninţările privind „distrugerea unei întregi civilizaţii” şi a anunţat un armistiţiu de două săptămâni cu Iranul. După anunț, contractele futures pe petrol au scăzut cu aproximativ 15%, coborând sub 100 de dolari pe baril la începutul sesiunii oficiale de tranzacționare de miercuri, conform informațiilor citate în articol. Contextul este unul de volatilitate ridicată, iar astfel de poziții sunt folosite frecvent de traderi pentru acoperirea riscurilor din tranzacții fizice cu volume mari de țiței. Totuși, articolul notează că ordinele de asemenea dimensiuni sunt rareori executate „dintr-o bucată”, într-un singur ordin, și cu atât mai puțin după închiderea pieței (18:30 GMT, de luni până vineri). De regulă, traderii își fragmentează ordinele pe mai multe burse și folosesc tranzacționarea algoritmică pe parcursul mai multor ore, pentru a limita impactul asupra prețului. Mișcarea de marți vine după un episod similar din 23 martie, când investitorii au vândut contracte futures pe petrol de aproximativ 500 de milioane de dolari cu 15 minute înainte ca Trump să anunțe amânarea atacurilor asupra infrastructurii energetice a Iranului, decizie care a surprins piețele și a fost urmată de o scădere de circa 15% a prețului petrolului. În tranzacțiile de marți, aproximativ 6.200 de contracte Brent și circa 2.400 de contracte WTI au fost tranzacționate la ora 19:45 GMT, fiecare reprezentând aproximativ 1% din volumul zilnic obișnuit. Operatorul bursier CME Group a refuzat să comenteze, iar ICE și autoritatea americană de supraveghere a derivatelor pe mărfuri (CFTC) nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters, mai arată materialul. În paralel, volumul și volatilitatea au crescut puternic de la începutul războiului: în ultimele patru săptămâni, tranzacțiile cu Brent au depășit frecvent 1 milion de contracte pe zi, echivalentul a aproximativ un miliard de barili. [...]
