Știri
Tag: rusia

Declarațiile ambasadorului Rusiei ridică miza diplomatică și de securitate pentru România după incidente repetate cu drone rusești căzute pe teritoriul național, într-un context în care Moscova încearcă să descurajeze sprijinul pentru Ucraina, potrivit G4Media . Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a declarat luni pentru agenția rusă TASS că România ar fi „de facto” parte la conflictul din Ucraina, pe motiv că ar participa „activ” la organizarea livrărilor de armament, muniții și echipamente către Kiev. Declarațiile vin după ce Lipaev a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe , în urma prăbușirii în România a unei drone rusești cu explozibil, incident care a distrus o anexă gospodărească. În același context, publicația notează că cel puțin 20 de drone rusești au căzut în România de la începutul invaziei ruse în Ucraina. De ce contează: presiune politică și risc de escaladare în comunicarea Kremlinului Potrivit articolului, amenințările și acuzațiile la adresa statelor care sprijină Ucraina sunt o tactică folosită constant de Kremlin pentru a diminua sprijinul popular din aceste țări pentru ajutorarea Kievului. Publicația mai susține că Rusia duce un „război hibrid” împotriva țărilor care sprijină Ucraina, cu scopul de a influența decizii politice. Materialul menționează și un context regional: Kremlinul ar fi suferit „o înfrângere dură” în Ungaria, după ce partidul lui Viktor Orbán a pierdut alegerile parlamentare din 12 aprilie, conform aceleiași surse. [...]

Uniunea Europeană își asumă un rol financiar mai mare în susținerea Ucrainei , pe fondul blocajului diplomatic și al percepției că implicarea Statelor Unite scade, potrivit Adevărul . Miza pentru capitalele europene devine gestionarea unui război de uzură, nu apropierea unei păci negociate pe termen scurt. În lipsa unor progrese pe front și a unei „căi clare” spre victorie sau pace pentru oricare dintre părți, conflictul tinde să se transforme într-un război prelungit, arată publicația, care citează o analiză The New York Times. În acest context, oficiali și analiști citați avertizează că Ucraina riscă să rămână, în mare măsură, singură într-un conflict de durată, dacă nu există o strategie coerentă de încheiere a războiului. Pivotul european: bani și sancțiuni, în locul unei soluții rapide Materialul indică drept element-cheie poziția Washingtonului: fără implicare activă și fără presiuni consistente asupra Moscovei, șansele unui acord rămân reduse, iar administrația Donald Trump este descrisă ca reticentă. În absența unui mediator cu influență reală asupra ambelor părți, negocierile rămân blocate. Pe acest fundal, UE își intensifică sprijinul prin instrumente cu impact economic și de reglementare: un împrumut de 90 de miliarde de euro (aprox. 450 de miliarde de lei), fără dobândă , pentru Ucraina, prezentat ca semnal puternic în condițiile diminuării implicării americane; al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează inclusiv sectorul energetic și așa-numita „flotă fantomă” (rețele de transport maritim folosite pentru a ocoli restricțiile), în paralel cu lucrul la un nou set de măsuri. De ce contează: războiul se mută în zona de rezistență financiară Analistul James Sherr, citat în articol, susține că europenii ajung la concluzia că interesele Ucrainei și ale Rusiei sunt „fundamental incompatibile”, ceea ce împinge strategia occidentală spre un obiectiv mai limitat: sprijinirea Kievului astfel încât Moscova să nu obțină o victorie nici militară, nici politică. În același timp, presiunea economică asupra Rusiei s-ar fi redus parțial în contextul creșterii prețurilor la energie, factor care, potrivit materialului, diminuează urgența unui acord. Pe teren, Ucraina își menține pozițiile, iar Rusia ar înregistra pierderi semnificative pentru câștiguri teritoriale limitate. Ce urmează: negocieri tot mai îndepărtate, sprijin extern diversificat Încercările de a organiza negocieri trilaterale cu Rusia nu au avut succes, Moscova respingând ideea, iar discuțiile fiind „înghețate”, potrivit articolului. Europa ar spera, în cele din urmă, ca Vladimir Putin să accepte negocieri, însă mai degrabă direct cu Washingtonul decât cu Bruxelles-ul. În paralel, Volodimir Zelenski ar încerca să diversifice sprijinul extern, inclusiv prin consolidarea relațiilor cu state din Golf și cu aliați europeni precum Marea Britanie și Germania. În același timp, liderul ucrainean a criticat administrația Trump, acuzând-o că relaxarea sancțiunilor asupra petrolului rusesc a oferit Moscovei un avantaj și exprimând nemulțumiri față de contactele directe ale oficialilor americani cu Kremlinul. [...]