Știri
Știri din categoria Externe
Zelenski spune că Rusia își erodează capacitatea de a susține războiul, pe fondul loviturilor asupra infrastructurii energetice și logistice, iar asta ar putea amplifica presiunea economică internă asupra Kremlinului, potrivit Digi24, care preia un interviu acordat de președintele ucrainean publicației The Guardian la Londra.
În interviu, Volodimir Zelenski susține că, deși „nu putem spune că Rusia pierde acest război”, „își pierd inițiativa în fiecare zi”. El descrie ultima săptămână ca pe o succesiune de eșecuri pentru Kremlin, inclusiv atacuri cu drone ucrainene cu rază lungă care au lovit Sankt Petersburg și au provocat incendii la terminale petroliere, precum și lovituri care au „paralizat” Crimeea ocupată. În peninsulă, afirmă Zelenski, o arteră rutieră esențială pentru aprovizionare a fost blocată de camioane și cisterne în flăcări, iar regiunea se confruntă cu o „gravă penurie de combustibil”.
Țintele descrise de Zelenski – terminale petroliere, infrastructură de aprovizionare și logistică – au o relevanță directă pentru funcționarea economiei și pentru capacitatea Rusiei de a alimenta efortul de război. În același timp, el afirmă că, pe frontul de est, avansul Rusiei „s-a oprit aproape complet”.
Zelenski susține că Rusia ar pierde „peste 30.000 de soldați pe lună”, dintre care „23.000-24.000” ar fi uciși, iar restul răniți „grav”, adăugând că cifra reală „ar putea fi chiar mai mare”. El afirmă și că Ucraina a pierdut personal militar, „dar într-o măsură mai mică”. Aceste cifre sunt prezentate ca evaluări ale liderului ucrainean, fără o confirmare independentă în materialul citat.
În paralel cu semnalele de blocaj pe front, Zelenski spune că atacurile aeriene rusești asupra orașelor ucrainene s-au intensificat în ultimele luni, cu scopul de a teroriza populația civilă. Un atac menționat în interviu a implicat 73 de rachete și 656 de drone, iar 18 persoane au fost ucise în Kiev și Dnipro, inclusiv un copil de trei ani. Potrivit primarului citat în material, rușii ar folosi deliberat muniții cu dispersie în zone populate.
În acest context, Zelenski afirmă că Ucraina duce lipsă de sisteme Patriot fabricate în SUA, pe care le descrie drept singurele capabile să doboare rachetele balistice rusești. El mai spune că o rachetă Patriot ar costa 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei) bucata.
Zelenski afirmă că i-a spus „întotdeauna” președintelui american Donald Trump că Vladimir Putin „minte” și „se joacă” cu Casa Albă, dar adaugă că este recunoscător americanilor pentru sprijinul acordat. Totodată, el admite că atenția Washingtonului s-a mutat spre Orientul Mijlociu, în special după începutul războiului cu Iranul, și regretă că Ucraina nu a primit „un astfel de volum de sprijin” precum aliații SUA din Golf și Israel.
Pe linie europeană, Zelenski spune că a discutat la Downing Street cu premierul britanic Keir Starmer, cancelarul german Friedrich Merz și președintele francez Emmanuel Macron, reiterând cererea ca aliații să ajute la „închiderea” spațiului aerian al Ucrainei (adică sprijin pentru respingerea atacurilor cu drone și rachete). El mai afirmă că Londra, Parisul, Berlinul și alte state UE ar trebui să colaboreze pentru a dezvolta o alternativă europeană la Patriot, în condițiile în care Regatul Unit nu ar avea un program propriu de rachete antibalistice.
Liderul ucrainean evită să detalieze viitoare operațiuni, dar susține că atacurile cu drone de rază lungă și medie au făcut ca recuperarea Crimeei să devină o posibilitate „tentantă”, chiar dacă „îndepărtată”. El spune că Ucraina urmărește distrugerea infrastructurii logistice a peninsulei și lovirea altor ținte militare și energetice din sudul ocupat, pentru a reduce capacitatea Rusiei de a „militariza” Crimeea.
Recomandate
Kremlinul respinge rolul UE de mediator în Ucraina , susținând că blocul comunitar ar fi mai degrabă interesat de continuarea conflictului, potrivit Digi24 . Mesajul, transmis de purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov , are relevanță directă pentru arhitectura de negociere: Moscova indică explicit că nu acceptă o mediere europeană care ar veni la pachet cu condiții impuse Rusiei. Peskov a spus că Uniunea Europeană „este departe de a fi pregătită” să joace rolul de mediator într-un proces de pace între Ucraina și Rusia, argumentând că UE ar fi „concentrată mai mult pe continuarea războiului”. În același timp, oficialul rus a calificat drept „ilogică și greșită” orice inițiativă de mediere care pornește de la impunerea unor condiții Moscovei. „În primul rând, iniţierea eforturilor de mediere prin impunerea unor condiţii Rusiei este ilogică şi greşită. Şi, desigur, aceasta este inacceptabil pentru noi.” Negocierile mediate de SUA: „suspendate”, dar contactele continuă Declarațiile vin pe fondul blocării negocierilor de pace ruso-ucrainene mediate de SUA. Peskov a afirmat că, în prezent, nu există planuri pentru o convorbire telefonică între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. În schimb, potrivit Kremlinului, emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner continuă să mențină contacte atât cu Rusia, cât și cu Ucraina, chiar dacă „procesul de mediere asupra Ucrainei este în prezent suspendat”. Peskov a mai spus că nu există încă o dată exactă pentru o vizită a negociatorilor americani în Rusia, dar că Moscova i-ar primi „în orice moment”. Context: ultima rundă, fără progrese; miza teritorială rămâne blocajul Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a avut o discuție „pozitivă” cu Witkoff și Kushner și a vorbit despre disponibilitatea lor de a contribui la o soluționare „în următoarele săptămâni”. Totuși, Peskov a susținut că Kremlinul nu a primit informații despre această discuție. Ultima rundă de negocieri ruso-ucrainene mediate de SUA a avut loc pe 17–18 februarie, la Geneva, și s-a încheiat fără progrese, cu excepția unor noi schimburi de prizonieri și a discuțiilor despre modalități de verificare a unei încetări a focului, „odată ce se va ajunge la un acord de pace” — perspectivă descrisă ca îndepărtată. Conform unor surse diplomatice citate în material, discuțiile au fost „foarte tensionate”, iar Rusia nu ar fi cedat în privința cererilor sale, în special cea ca Ucraina să-i cedeze întregul Donbas. Textul precizează că ar fi vorba despre un teritoriu de aproximativ 20% din provincia Donețk aflat încă sub controlul armatei ucrainene și despre partea rămasă sub control ucrainean în provincia Lugansk, a cărei ocupare completă a fost revendicată de Rusia. [...]
Statele Unite cer oprirea războiului „acum”, pe fondul escaladării atacurilor rusești și al presiunii umanitare , potrivit Știrile Pro TV , care relatează despre mesajul transmis în Consiliul de Securitate al ONU de ambasadorul american la ONU, Dan Negrea, diplomat de origine română. În intervenția sa, Negrea a susținut că invazia Rusiei în Ucraina „s-a transformat într-un eșec strategic” și că Moscova nu și-a atins obiectivele „în ciuda a peste patru ani de război”. El a descris conflictul drept un „regres costisitor” pentru Kremlin și a avertizat că escaladarea nu ar schimba situația de pe câmpul de luptă, ci ar agrava consecințele. „Invazia Rusiei în Ucraina a fost un dezastru strategic. Moscova nu își poate atinge obiectivele pe câmpul de luptă. Escaladarea nu va schimba acest lucru și riscă doar să agraveze dezastrul. Acest război trebuie să se încheie acum. Ajunge.” Presiune diplomatică asupra susținătorilor Rusiei Diplomatul american a cerut statelor să înceteze sprijinul pentru efortul militar al Rusiei, insistând că „nu există o soluție militară” la conflict. În acest context, el a menționat explicit Iranul și Cuba: Teheranul, acuzat că furnizează drone folosite de forțele ruse în Ucraina, și Havana, criticată pentru că ar fi permis cetățenilor cubanezi să participe la război de partea Rusiei. Negrea a reiterat, totodată, poziția Washingtonului că o soluție negociată rămâne singura cale realistă de încheiere a conflictului și a spus că SUA sunt pregătite să faciliteze un „sfârșit durabil” al războiului. Contextul reuniunii: atacuri intensificate și bilanț civil în creștere Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate a fost convocată la cererea Ucrainei, după un nou val de atacuri rusești cu rachete și drone asupra mai multor orașe ucrainene, pe fondul avertismentelor ONU privind creșterea numărului de victime civile. Indrika Ratwatte, șeful interimar al ONU pentru acțiuni umanitare, a declarat că între 5 și 8 iunie cel puțin 30 de civili au fost uciși și peste 200 răniți. Acesta a mai spus că aproximativ 10,8 milioane de oameni din Ucraina au nevoie de asistență umanitară, în timp ce „mai puțin de jumătate” din finanțarea necesară operațiunilor de ajutor a fost asigurată. „Nu permiteți ca acest nivel de vătămare și suferință civilă să devină noua normalitate.” Poziții în Consiliu: apeluri la încetarea focului, respingere din partea Rusiei Mai multe state au condamnat ultimele atacuri și au susținut apelurile la încetarea focului. Reprezentanți ai Danemarcei, Germaniei și Finlandei au arătat că Ucraina și-a exprimat disponibilitatea pentru o încetare imediată a ostilităților, în timp ce Moscova ar fi arătat „puțină dorință” de a se angaja în eforturi de pace. Ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk, a descris atacurile recente drept unele dintre cele mai severe de la începutul războiului și l-a criticat pe Vladimir Putin pentru respingerea propunerii președintelui Volodimir Zelenski privind discuții directe între cei doi lideri. În replică, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a respins acuzațiile și a susținut că atacurile ar viza exclusiv ținte militare, iar victimele civile ar fi rezultatul apărării aeriene ucrainene; el a numit, de asemenea, o eventuală întâlnire Zelenski–Putin „o provocare”. Cine este Dan Negrea Dan Negrea este ambasadorul Statelor Unite la ONU din octombrie 2025. Potrivit informațiilor citate în material, el a fugit din România comunistă la 24 de ani, a obținut azil politic în SUA și a urmat o carieră universitară și diplomatică. [...]
Comisia Europeană pregătește un nou set de sancțiuni care ar putea înăspri semnificativ accesul pe piața UE și fluxurile comerciale legate de Rusia , inclusiv printr-o propunere de interzicere a intrării în Uniune a persoanelor care au servit în armata rusă de la începutul războiului din Ucraina, potrivit news.ro . Măsura este inclusă în propunerea celui de-al 21-lea pachet de sancțiuni de la invazia din februarie 2022. Propunerea privind vizele vizează „pentru prima oară” interzicerea intrării în UE a „oricărei persoane care a servit în forțele armate ruse” de la începutul războiului, a declarat la Bruxelles președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen . Mai multe state membre, inclusiv țările baltice și nordice, susțin de luni de zile o astfel de interdicție, argumentând că este inadmisibil ca militarii ruși să facă turism în Europa după ce au luptat în Ucraina. Petrolul rusesc: suspendarea ajustării automate a plafonului Pe componenta energetică, Comisia vrea să suspende mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului brut rusesc exportat cu 15% sub prețul pieței. Plafonarea, decisă de statele G7, se aplică intermediarilor care exportă petrol brut rusesc, iar din ianuarie fusese introdus un mecanism de ajustare automată pentru a păstra diferența de cel puțin 15% sub piață. În contextul scumpirilor generate de războiul din Orientul Mijlociu, acest mecanism „nu mai permite atingerea obiectivului inițial” – reducerea veniturilor Rusiei din exporturile de petrol, care finanțează efortul de război, potrivit explicațiilor prezentate de von der Leyen. Ea a afirmat că veniturile energetice ale Rusiei „au scăzut cu aproximativ 40% la începutul lui 2025”. Comisia propune „simpla suspendare” a ajustării automate până în ianuarie anul viitor. În ianuarie, plafonarea fusese stabilită la 44,10 dolari pe baril, iar prețul barilului Ural (referința mecanismului) ar fi ajuns în prezent la aproximativ 90 de dolari, dublu față de ianuarie. Pescuit, companii chineze și criptomonede: extinderea ariei sancțiunilor Noul pachet ar urma să includă, în premieră, sectorul pescuitului. Von der Leyen a anunțat propuneri de „restricții importante” la import pentru anumite produse de pescuit și o interzicere totală pentru altele, „ca de exemplu codul”. Pe zona de evitare a sancțiunilor, Comisia propune adăugarea a 14 întreprinderi chinezești pe lista celor cărora li se interzice comerțul cu state membre UE. Totodată, Bruxellesul vrea să interzică anumite tranzacții în criptomonede, despre care susține că sunt folosite pentru a ocoli sancțiunile financiare occidentale impuse Rusiei. Context: evaluări privind costul sancțiunilor pentru Rusia Von der Leyen a susținut că sancțiunile „slăbesc bazele economice” ale efortului de război al Rusiei. Separat, șefa diplomației europene, Kaja Kallas , a estimat la aproximativ 1.500 de miliarde de euro costul plătit de Rusia prin sancțiunile europene, conform aceleiași surse. [...]
UE pregătește restricții mai dure pe finanțare și transportul petrolului rusesc , printr-un al 21-lea pachet de sancțiuni care vizează bănci comerciale și așa-numita „flotă fantomă” folosită pentru ocolirea embargourilor, potrivit Euronews . Pachetul este prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , și trebuie aprobat de Consiliul UE înainte să intre în vigoare. Propunerea acoperă sectoare considerate „esențiale” pentru economia Rusiei și pentru susținerea efortului de război: energie, servicii financiare, comerț și pescuit. În plan operațional, ținta este să fie îngreunată atât finanțarea, cât și logistica exporturilor rusești, inclusiv prin măsuri care lovesc în rețelele de intermediere. Băncile și „flota fantomă”, în centrul pachetului Noile măsuri ar urma să includă: 31 de bănci comerciale din Rusia , care ar urma să fie adăugate pe lista entităților sancționate de Uniunea Europeană; încă 30 de nave asociate „flotei fantomă” a Rusiei, folosită pentru a evita restricțiile comerciale. Acestea s-ar adăuga celor 632 de nave deja sancționate la nivel european. Schimbări propuse la plafonarea prețului petrolului UE intenționează, de asemenea, să elimine mecanismul care permitea menținerea prețului petrolului rusesc exportat la un nivel cu aproximativ 15% sub cotațiile internaționale. Plafonarea prețului, introdusă de statele G7, se aplică tuturor companiilor și intermediarilor implicați în exportul de petrol brut rusesc. Pentru a evita un sistem „prea rigid”, în ianuarie a fost introdus un mecanism de ajustare automată a plafonului în funcție de evoluțiile pieței, mai notează sursa. Interdicții de intrare și restricții pe pescuit În același pachet, Comisia propune pentru prima dată interzicerea intrării în UE pentru orice persoană care a participat la invadarea Ucrainei, potrivit declarațiilor Ursulei von der Leyen la Bruxelles. Mai multe state membre, inclusiv țările baltice, ar fi susținut de luni de zile o astfel de interdicție. Pe zona de comerț, sunt avute în vedere restricții importante la importurile unor produse de pescuit și o interdicție totală pentru altele, precum morunul . Ce urmează Pachetul de sancțiuni nu intră automat în vigoare : este necesară aprobarea Consiliului UE. Până la acel vot, propunerea rămâne la stadiul de măsuri anunțate de Comisie, iar forma finală poate depinde de negocierile dintre statele membre. [...]
Sancțiunile UE ar fi costat Rusia până la 1,5 mii de miliarde de dolari , iar Bruxellesul pregătește extinderea listei de persoane și companii vizate, potrivit Digi24 . Miza economică este dublă: presiune suplimentară asupra finanțării economiei de război a Rusiei și, în paralel, consolidarea mecanismelor UE de sprijin militar pentru Ucraina. Uniunea Europeană ia în calcul un nou pachet de sancțiuni care ar urma să includă încă aproximativ 80 de persoane și companii, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas , după o reuniune informală a miniștrilor Apărării din UE, desfășurată în Cipru. Informația este relatată de Digi24, care citează Al Jazeera . Kallas a estimat că sancțiunile deja în vigoare au costat Rusia între 1,2 și 1,5 mii de miliarde de dolari (aprox. 5.520–6.900 mii de miliarde de lei, la un curs orientativ de 4,6 lei/dolar). În același context, ea a susținut că „prețul «operațiunii» lui Putin crește în fiecare zi” și că UE urmărește să erodeze baza economică a efortului de război. „Putin pierde bani, oameni și avânt.” „Cărămidă cu cărămidă, dărâmăm temeliile economiei de război a Rusiei.” Cine ar urma să fie vizat Potrivit declarațiilor citate, pe lista noului pachet ar urma să intre entități și persoane asociate cu: complexul militar-industrial al Rusiei; încălcări ale drepturilor omului; propagandă. Fondul de 6,6 miliarde de euro pentru arme: schimbare de poziție la Budapesta În cadrul reuniunii s-a discutat și viitorul unui fond de 6,6 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari, aprox. 35 miliarde de lei) destinat rambursării statelor pentru armele furnizate Ucrainei. Digi24 notează că Ungaria a informat celelalte state membre că renunță la opoziția de lungă durată față de acest fond, după schimbarea de premier din aprilie, când Peter Magyar l-a înlocuit pe Viktor Orban. Kaja Kallas a propus ca banii să fie folosiți nu doar pentru decontarea livrărilor anterioare, ci și pentru achiziții comune de armament și pentru asistență militară la nivelul UE. Context: UE caută să mențină presiunea, pe fondul unei poziții mai relaxate a SUA În paralel cu pregătirea noului pachet, UE încearcă să crească presiunea asupra Moscovei, în condițiile în care Statele Unite și-au relaxat poziția, mai arată articolul. În martie, blocul comunitar a prelungit sancțiunile care vizează aproximativ 2.600 de persoane și entități, incluzând restricții de călătorie și înghețarea activelor. [...]
Un militant Hezbollah a reușit să treacă gardul de frontieră în Israel și să tragă asupra militarilor , înainte să fie ucis de trupele israeliene, într-un incident pe care armata îl tratează ca pe un eșec operațional cu potențial de a afecta sentimentul de siguranță al locuitorilor din nord, potrivit The Jerusalem Post . Surse din IDF au precizat pentru publicație că atacatorul a deschis focul asupra soldaților din interiorul teritoriului israelian, dar imediat după ce a trecut prin gardul de la granița cu Libanul, fără să înainteze mai mult. Incidentul este cu atât mai sensibil cu cât, notează publicația, IDF are desfășurate forțe extinse în sudul Libanului și a transmis în mod nominal că deține „control deplin” asupra zonei. În acest context, pătrunderea în Israel este descrisă drept o „mare jenă” pentru armată și un câștig de imagine pentru Hezbollah. Pe plan intern, episodul ar putea eroda percepția de securitate în rândul rezidenților din nordul Israelului. Potrivit articolului, unii dintre aceștia au fost sfătuiți să rămână în locuințe până la clarificarea situației „cu un grad mai mare de certitudine”. Investigație la Comandamentul de Nord Comandamentul de Nord al IDF investighează originea atacului, iar în zonă au fost trimiși cercetași pentru sprijin. O sursă militară citată de publicație a indicat și o ipoteză de lucru: „Nu excludem posibilitatea ca acesta să fi fost un terorist care a rămas sub pământ sau baricadat într-o clădire pentru foarte mult timp și a decis să iasă.” Context: lovituri IDF la Tyr și avertisment de evacuare În aceeași zi, IDF a efectuat mai multe lovituri în orașul Tyr (Liban), după declarații ale premierului Benjamin Netanyahu și ale ministrului apărării Israel Katz, precum și după ciocniri anterioare cu Iran, potrivit articolului. Purtătorul de cuvânt al IDF a emis și un avertisment către locuitorii din Tyr, inclusiv dintr-un cartier creștin, cerând evacuarea imediată către nord de râul al-Zahrani. IDF a motivat avertismentul prin activitate Hezbollah din zonă și a transmis că ar putea acționa „în viitorul apropiat” împotriva operațiunilor considerate teroriste. [...]
