Știri
Tag: rusia

Rusia își pregătește infrastructura biomedicală pentru zboruri dincolo de orbita Pământului printr-un biosatelit care ar urma să fie lansat la jumătatea anilor 2030, potrivit Agerpres . Miza declarată este reducerea incertitudinilor privind efectele mediului din spațiul îndepărtat asupra organismelor vii, într-un moment în care datele pentru zona din apropierea Lunii sunt încă „extrem de limitate”. Biosatelitul se numește Vozvrat-MKA și, conform declarațiilor lui Vladimir Sichev, cercetător în biologia spațială la Institutul pentru Probleme Biomedicale din cadrul Academiei Ruse de Științe, ar urma să călătorească dincolo de orbita Pământului. Informațiile sunt transmise de Xinhua, care îl citează pe cercetător, via RIA Novosti. Ce testează misiunea și de ce contează operațional Vozvrat-MKA este gândit să transporte organisme vii și să studieze cum reacționează acestea la condiții specifice spațiului îndepărtat, în special în proximitatea Lunii. Potrivit cercetătorului citat, misiunea va urmări efectele: mediilor hipomagnetice (zone cu câmp magnetic mult mai slab decât pe Pământ); radiației galactice; neutronilor secundari de energie înaltă. În termeni operaționali, un astfel de set de date este relevant pentru proiectarea misiunilor cu echipaj sau a experimentelor biologice pe traiectorii mai îndepărtate, unde expunerea la radiații și condițiile magnetice diferă semnificativ de cele din orbita joasă a Pământului. Parametrii de zbor indicați Satelitul ar urma să atingă o altitudine de până la 200.000 de kilometri, pentru a simula condițiile unui zbor interplanetar și pentru a evalua radiația cosmică galactică, conform aceleiași surse. Nu sunt menționate în material calendarul exact al lansării, bugetul, contractorii sau platforma de lansare, astfel că rămâne neclar în ce măsură planul este deja în fază de implementare sau la nivel de intenție și proiectare. [...]

Întreruperile de internet și noul val de arestări politice arată că Rusia intră într-o fază de control intern mai dur, cu efecte directe asupra economiei digitale și a libertății de exprimare , potrivit Antena 3 . În contextul în care nemulțumirea publică față de Vladimir Putin ar da semne că se accentuează, autoritățile își intensifică represiunea, inclusiv prin măsuri care afectează comerțul online și accesul la servicii electronice. Textul notează că, la patru ani de la invazia pe scară largă a Ucrainei, Rusia a suportat costuri economice ale războiului, în timp ce serviciile de securitate au ținut protestele sub control. În același timp, conflictul din Orientul Mijlociu ar fi oferit un „impuls neașteptat” efortului de război al Rusiei, prin creșterea prețurilor la petrol. Presiune pe economie și pe viața digitală Un element care a „atins o coardă sensibilă” este seria de întreruperi digitale din orașe rusești. Potrivit materialului, aceste pene au afectat comerțul online și au făcut multe aplicații și servicii electronice inaccesibile, alimentând iritarea în rândul populației. Vladimir Putin a comentat public aceste întreruperi, legându-le de măsuri de securitate pentru prevenirea atacurilor teroriste și sugerând, totodată, că informarea prealabilă extinsă ar putea dăuna operațiunilor. „Nu pot să nu remarc ceea ce întâlnesc oamenii și în marile orașe. Este rar, dar, din păcate, se întâmplă. Mă refer la anumite probleme de internet și întreruperi din marile zone metropolitane.” „Informațiile publice extinse în avans pot dăuna activităților operative, deoarece infractorii, până la urmă, aud și văd totul.” Represiune accelerată: edituri, jurnaliști, ONG-uri Materialul descrie un nou val de arestări politice și percheziții „intens mediatizate” în ultimele săptămâni, pe fondul restrângerii spațiului civic. Printre exemplele invocate: percheziționarea sediilor editurii Eksmo și reținerea unor membri ai personalului, într-o anchetă penală privind ceea ce autoritățile susțin că ar fi „propagandă LGBTQ”; Eksmo deține marca Popcorn Books, închisă în ianuarie; percheziția la redacția Novaya Gazeta , publicație independentă care și-a închis ediția tipărită după invazia Ucrainei din 2022, dar continuă online; desemnarea organizației Memorial drept „extremistă”, în aceeași zi cu percheziția la Novaya Gazeta. În cazul editurii Eksmo, agenția de stat TASS a relatat că manageri de top au fost eliberați pe cauțiune după audieri, conform articolului. Componenta de reglementare: „extremismul” ca instrument Un punct-cheie este folosirea cadrului legal privind „extremismul” pentru a limita activismul și exprimarea publică. Articolul amintește că, în 2023, Curtea Supremă a Rusiei a declarat ceea ce autoritățile numesc „mișcarea internațională LGBTQ” drept organizație extremistă, cu potențiale pedepse penale severe, inclusiv în situații care țin de publicare de carte. Într-un comunicat citat, șeful ONU pentru drepturile omului, Volker Türk, a spus că desemnarea Memorial „criminalizează efectiv activitatea critică în domeniul drepturilor omului” în Rusia. Reabilitarea simbolurilor sovietice și tensiuni externe În paralel cu presiunea asupra presei și societății civile, autoritățile ruse readuc în prim-plan simboluri ale represiunii sovietice. Articolul menționează redenumirea Academiei FSB în onoarea lui Feliks Dzerjinski, fondatorul poliției secrete sovietice. Totodată, potrivit Reuters (citată de Antena 3), ambasadele Poloniei, Estoniei, Lituaniei și Letoniei au protestat la Ministerul rus de Externe după demontarea unui complex memorial din Tomsk dedicat victimelor poliției secrete sovietice. Materialul mai notează și controverse legate de o expoziție instalată la Memorialul Katyn. Ce urmează, pe baza informațiilor din articol Concluzia materialului este că extinderea și intensificarea represiunii asupra vieții civice „nu dă semne că s-ar diminua”. În plan practic, combinația dintre controlul informației, măsuri de aplicare a legii și întreruperi digitale riscă să adâncească presiunea asupra economiei online și să reducă și mai mult canalele de informare independentă din Rusia. [...]