Știri
Știri din categoria Externe
Lovirea rafinăriei Afipski ridică presiunea pe infrastructura de combustibili a Rusiei, într-un episod care combină riscuri operaționale pentru producția de produse petroliere cu efecte colaterale în zone urbane, potrivit Digi24.
Armata ucraineană a transmis că forțele sale au lovit în timpul nopții rafinăria de petrol Afipski, din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), iar după impact ar fi izbucnit un incendiu, conform unui comunicat al Statului Major General, citat de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ruși din Krasnodar au spus că incendiul a fost provocat de căderea resturilor unei drone și că a fost stins la fața locului.
În comunicatul armatei ucrainene, rafinăria Afipski este descrisă drept una dintre cele mai mari unități de rafinare din sudul Federației Ruse, cu un volum anual de prelucrare de 6,25 milioane de tone. Potrivit aceleiași surse, unitatea produce motorină, benzină, păcură și alte produse petroliere, folosite pentru susținerea economiei și a logisticii militare ruse.
Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat că incendiul a fost stins până dimineață. În același timp, fragmente ale dronelor interceptate au căzut peste un bloc din orașul Krasnodar, iar atacul a provocat pene de curent în unele cartiere, conform informațiilor prezentate.
Armata ucraineană a mai declarat că a lovit obiective din Crimeea controlată de Rusia, legate de producția de drone și nave.
Rusia a anunțat, la rândul ei, că a interceptat în cursul nopții 330 de drone deasupra regiunilor Breansk, Belgorod, Kursk și a Crimeei anexate.
În paralel, Ucraina continuă să dezvolte armament cu rază lungă de acțiune. Potrivit presei ucrainene, citate de JurnalTV, racheta de croazieră „Flamingo”, folosită în atacuri recente, poate atinge viteza de până la 950 km/h și ar avea o rază de acțiune de până la 3.000 km; despre impactul acestor arme asupra războiului a vorbit expertul în aviație Valeri Romanenko.
În lipsa unor date suplimentare despre avariile efective și durata eventualelor opriri, amploarea impactului asupra producției rafinăriei nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în acest moment.
Recomandate
Donald Trump spune că SUA au ajuns la un „acord foarte bun” cu Iranul , care ar putea fi semnat chiar în acest weekend în Europa , potrivit Agerpres . Dacă se confirmă, semnarea rapidă ar însemna o schimbare de direcție cu potențial de a reduce riscul de escaladare într-un moment de tensiune ridicată în Orientul Mijlociu. Declarația a fost făcută joi de președintele american, care a indicat că documentul ar putea fi parafat „chiar în acest weekend” pe continentul european. Informația este prezentată de Agerpres, care citează AFP. Anunțul vine la doar câteva ore după ce Trump amenințase cu lansarea unor noi atacuri, ceea ce accentuează caracterul imprevizibil al situației și ridică miza diplomatică a eventualei întâlniri din Europa. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că detalii precum conținutul acordului, formatul negocierilor, participanții și locul exact al semnării nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Mesajul de reasigurare al lui Mark Rutte privind angajamentul SUA față de NATO vine pe fondul unei erodări rapide a încrederii europenilor în Washington , într-un moment în care discuțiile despre redistribuirea resurselor militare americane alimentează temeri legate de „goluri” de securitate în Europa, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO a declarat la Bruxelles, într-o apariție alături de premierul norvegian Jonas Gahr Store , că Statele Unite rămân „pe deplin angajate” față de alianță. Rutte a indicat drept argumente prezența trupelor americane în Europa, rolul de lider al SUA în NATO și contribuțiile la apărarea colectivă, notează TVP World (citat de Digi24). De ce contează: încrederea publică în SUA, în scădere în Europa Declarațiile vin după publicarea unui sondaj independent care arată că doar 11% dintre respondenții din 15 țări europene consideră în prezent SUA un aliat. În acest context, mesajul lui Rutte urmărește să reducă incertitudinea politică și strategică resimțită în capitalele europene, într-o perioadă în care credibilitatea garanțiilor de securitate este esențială pentru planificarea apărării. Norvegia: SUA rămâne principalul aliat, dar crește cooperarea europeană Jonas Gahr Store a spus că Norvegia continuă să considere SUA cel mai important aliat, invocând preocupările de securitate din nordul îndepărtat și de la granița Norvegiei cu Rusia. În același timp, el a subliniat intensificarea cooperării în domeniul apărării cu: Marea Britanie Germania Franța Polonia Țările de Jos Canada Context militar: „Rusia nu caută un conflict”, spune comandantul aliat din Europa În paralel, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR), generalul Alexus G. Grynkewich, a declarat că Rusia „nu caută un conflict”, deși aliații europeni sunt îngrijorați de posibile lacune de securitate asociate planurilor Washingtonului de a retrage resurse militare-cheie, relatează Financial Times (citat de Digi24). Într-o discuție la Salonul Aeronautic ILA de la Berlin, Grynkewich a spus că misiunea sa este să mențină credibilă descurajarea NATO și să se asigure că Moscova înțelege că nu poate avea succes militar împotriva alianței. „Am analizat cu mare atenție informațiile. Rusia nu caută un conflict. Înțeleg noțiunea de «alianță defensivă» și înțeleg că dispunem de o serie de avantaje asimetrice”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul sau amploarea eventualelor retrageri de resurse americane, rămâne neclar ce măsuri concrete ar urma să fie luate pentru a reduce percepția de vulnerabilitate în rândul publicului și al guvernelor europene. [...]
Negocierile SUA–Iran au intrat într-o fază în care miza financiară – deblocarea veniturilor petroliere înghețate – poate decide ritmul detensionării , după ce Donald Trump a spus că a „anulat” atacurile programate asupra Iranului și a invocat un posibil acord, potrivit HotNews . Trump a afirmat că a oprit „atacurile aeriene și bombardamentele” planificate pentru „această seară”, susținând într-o postare pe Truth Social că discuțiile cu Teheranul ar fi ajuns la „cel mai înalt nivel” al conducerii iraniene și ar fi fost „aprobate”. În același mesaj, el a spus că „blocada navală” va rămâne în vigoare până la finalizarea tranzacției și că „data și locul semnării vor fi anunțate în curând”. Teheranul a transmis însă o primă reacție prudentă: agenția iraniană semi-oficială Fars a citat o sursă „bine informată”, apropiată echipei de negociatori, potrivit căreia Iranul nu a aprobat niciun text pentru un memorandum inițial de înțelegere cu Statele Unite. Miza imediată: banii din petrolul iranian, înghețați în străinătate Pe fondul confruntărilor militare la intensitate redusă, Reuters (citat de HotNews) notează că eforturile pentru un acord provizoriu s-au intensificat, iar principala problemă a negocierilor ține de mecanismul de deblocare a veniturilor din petrol ale Iranului, în valoare de „zeci de miliarde de dolari”, înghețate în bănci străine. Potrivit unor surse iraniene citate de Reuters, diferența de poziție arată astfel: Iranul ar vrea eliberarea a 6–12 miliarde de dolari (aprox. 27–54 miliarde lei ) către Teheran; Washingtonul ar prefera eliberarea în etape , pentru bunuri umanitare , și ar respinge „categoric” returnarea fondurilor către Iran. Un oficial iranian a mai spus că se discută atât suma ce ar urma să fie eliberată imediat, cât și un calendar garantat pentru plata a „12 miliarde de dolari” (aprox. 54 miliarde lei ) rămase, într-o perioadă de 60 de zile. O sursă americană familiarizată cu subiectul a confirmat, potrivit Reuters, că schimbul de mesaje continuă și că mecanismul privind fondurile înghețate este încă în curs de definitivare. Ce ar include cadrul unui acord provizoriu și ce rămâne pe mai târziu Conform Reuters, cadrul unui acord provizoriu ar viza o relaxare temporară a controlului Iranului asupra Strâmtorii Ormuz și acces etapizat prin această cale navigabilă, concomitent cu încetarea blocadei americane asupra porturilor iraniene. În schimb, dosarele sensibile privind capacitatea de îmbogățire nucleară a Teheranului și stocul de uraniu puternic îmbogățit ar urma să fie lăsate pentru discuții viitoare. Context: de la amenințarea cu lovituri la semnalul de acord În aceeași zi, înainte de anunțul privind „anularea” atacurilor, Trump declarase că SUA vor lovi Iranul „foarte dur în această seară” și că vor prelua în curând controlul asupra infrastructurii și piețelor de petrol și gaze ale țării, potrivit unui articol anterior al HotNews, citat în material. În acest context, pivotarea către un posibil acord pune în prim-plan condițiile financiare și operaționale ale unei detensionări, nu doar declarațiile politice. [...]
Decizia lui Trump de a opri în ultimul moment loviturile asupra Iranului menține incertitudinea geopolitică și lasă deschisă perspectiva unor noi episoade de escaladare, în condițiile în care Teheranul nu confirmă existența unui acord, potrivit Mediafax . Președintele SUA, Donald Trump, a transmis pe platforma Truth Social că a anulat „atacurile și bombardamentele” programate împotriva Iranului „în această seară”, după ce anterior avertizase că Washingtonul este pregătit să lovească „foarte dur”. Mediafax notează că informația a fost relatată de BBC. Ce spune Trump: negocieri „aprobate” și un acord încă nesemnat Trump a susținut că discuțiile cu Republica Islamică ar fi ajuns la „cel mai înalt nivel” al conducerii iraniene și ar fi primit aprobarea acesteia, iar punctele finale ale unui posibil acord ar fi fost acceptate „în principiu și în detaliu” de toate părțile implicate. În lista participanților menționați de Trump apar, pe lângă Statele Unite, și Israelul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatarul, Turcia, Pakistanul, Bahrainul, Kuweitul, Iordania și Egiptul. El a mai afirmat că locul și data semnării ar urma să fie anunțate ulterior. Măsura militară care rămâne: blocada navală Deși a anunțat anularea loviturilor, Trump a precizat că „blocada navală” nu este retrasă și va rămâne în vigoare până la finalizarea înțelegerii. Contradicții și limitări: Iranul nu confirmă acordul În actualizarea publicată de Mediafax, sunt menționate informații care contrazic parțial declarațiile lui Trump: potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, citate de presa internațională, Iranul nu ar fi aprobat până acum niciun proiect de acord sau memorandum de înțelegere cu SUA, în pofida afirmațiilor președintelui american. Totodată, oficiali iranieni au declarat pentru Axios că orice înțelegere ar necesita în continuare aprobarea finală a lui Mojtaba Khamenei, descris ca liderul suprem de facto al Iranului, ceea ce sugerează că negocierile nu sunt încheiate. Autoritățile iraniene nu au confirmat public informațiile prezentate de Trump și nu au oferit un răspuns oficial la noul anunț, mai notează Mediafax. Înainte de această schimbare de poziție, Teheranul avertizase că o escaladare militară ar putea transforma conflictul într-o „mlaștină fără sfârșit”. De ce contează Anunțul de suspendare a atacurilor poate fi interpretat ca un semnal de detensionare pe termen scurt, însă mesajele contradictorii privind existența și stadiul unui acord mențin riscul de volatilitate și de reacții rapide în regiune, în funcție de evoluția negocierilor și de deciziile politice de la Washington și Teheran. [...]
Ambasadorii Franței, Germaniei și Marii Britanii au reluat contactul direct cu MAE rus , într-o întâlnire rară la Moscova care indică menținerea unor canale diplomatice deschise, în pofida blocajului politic pe dosarul Ucrainei, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc joi, când adjunctul ministrului rus de Externe, Mihail Galuzin , s-a văzut cu ambasadorii celor trei state la Moscova. Conform relatării Reuters preluate de Mediafax, Galuzin le-a transmis diplomaților că țările lor duc o „politică distructivă” în privința războiului din Ucraina. Ambasadorul Franței, Nicolas de Rivière, a declarat jurnaliștilor, în fața clădirii Ministerului de Externe, că cei trei au avut o „discuție bună” cu Galuzin și că urmează să publice ulterior o declarație. Context: după summitul E3 de la Londra Discuțiile de la Moscova vin la câteva zile după summitul de duminică de la Londra, unde liderii Franței, Germaniei și Marii Britanii (grupul E3) s-au întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski . La Londra, liderii europeni au spus că susțin apelul lui Zelenski pentru o încetare a focului. Tot acolo, potrivit informațiilor din material, participanții au convenit că actuala linie a frontului ar trebui să fie punctul de plecare pentru negocieri și au discutat despre garanții de securitate obligatorii pentru Ucraina, inclusiv desfășurarea unei forțe multinaționale. Mesajul Moscovei: condiții și acuzații către E3 Ministerul rus de Externe a transmis că Galuzin le-a prezentat diplomaților poziția Moscovei și a acuzat guvernele celor trei țări că încurajează Kievul să continue războiul împotriva Rusiei, cu sprijinul direct al așa-numitei „Coaliții de Voință”. Potrivit ministerului, oficialul rus a expus și condițiile Rusiei pentru o soluție politică și diplomatică, susținând că orice acord trebuie să țină cont de „cauzele profunde” ale conflictului. În același timp, liderii europeni au spus la Londra că activele rusești înghețate ar trebui să rămână blocate până când Rusia va despăgubi Ucraina pentru pagubele provocate de război. Putin: Europa nu poate media Vladimir Putin a afirmat, la Sankt Petersburg, că este dispus să discute cu politicieni europeni, dar a susținut că aceștia nu pot media încheierea războiului, deoarece sprijină direct Ucraina. „Ce fel de mediator poate fi Uniunea Europeană sau pot fi anumite țări ale UE, când ele ajută direct o țară cu care ne aflăm în conflict armat?”, a spus Putin. [...]
Escaladarea verbală dintre Ankara și Ierusalim complică și mai mult stabilitatea regională , după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a acuzat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu că „îi calcă pe urme lui Hitler”, iar cele două tabere s-au acuzat reciproc de „genocid”, potrivit Digi24 . Erdogan a susținut că Israelul s-a transformat într-o „fabrică de suferință” care se hrănește „cu sânge și lacrimi” și a afirmat că Netanyahu va avea „aceeași soartă ca a celorlalți tirani din istorie”, relatează AFP, citată de publicație. Tensiunea a crescut după declarațiile de miercuri ale liderului turc, care a spus că „securitatea Turciei începe (...) la Alep, Damasc și Beirut”, în contextul conflictului deschis cu Netanyahu de la izbucnirea războiului din Gaza, la finalul lui 2023. Erdogan a afirmat că premierul israelian și „clica sa criminală” ar amenința și Turcia și a avertizat că Ankara nu va accepta „fapte împlinite” în „țările surori”. În același discurs, Erdogan a invocat situația din Liban, afirmând că armata israeliană „refuză să se retragă”, iar atacurile israeliene ar fi provocat aproximativ 3.700 de morți de la declanșarea, pe 2 martie, a noului război împotriva Hezbollahului, potrivit autorităților locale. Replica biroului lui Netanyahu și noul răspuns al lui Erdogan Biroul premierului israelian a reacționat miercuri seara printr-un comunicat în care l-a numit pe Erdogan „dictator antisemit” și l-a acuzat că ar fi „autorul unui genocid împotriva kurzilor”. Totodată, comunicatul susține că Erdogan sprijină Hamas și își închide opozanții, concluzionând că ar fi „ultimul care poate da lecții de morală Israelului”. Joi, Erdogan a revenit cu un nou mesaj, denunțând fărădelegile comise în Gaza de „rețeaua sionistă genocidară condusă de Netanyahu” și avertizând că „cei care atacă regiunea noastră ca niște rechini însetați de sânge vor trebui să răspundă într-o zi pentru faptele lor”. De ce contează Schimbul de acuzații ridică miza politică a confruntării dintre Turcia și Israel într-un moment în care conflictul din Gaza și extinderea luptelor în Liban alimentează riscuri de securitate în regiune. În lipsa unor indicii, în material, privind pași diplomatici concreți sau măsuri anunțate de cele două guverne, rămâne de urmărit dacă escaladarea retorică va fi urmată de decizii cu efect direct asupra relațiilor bilaterale și a dinamicii regionale. [...]
