Știri
Știri din categoria Externe
Lovirea rafinăriei Afipski ridică presiunea pe infrastructura de combustibili a Rusiei, într-un episod care combină riscuri operaționale pentru producția de produse petroliere cu efecte colaterale în zone urbane, potrivit Digi24.
Armata ucraineană a transmis că forțele sale au lovit în timpul nopții rafinăria de petrol Afipski, din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei), iar după impact ar fi izbucnit un incendiu, conform unui comunicat al Statului Major General, citat de Reuters. De cealaltă parte, oficiali ruși din Krasnodar au spus că incendiul a fost provocat de căderea resturilor unei drone și că a fost stins la fața locului.
În comunicatul armatei ucrainene, rafinăria Afipski este descrisă drept una dintre cele mai mari unități de rafinare din sudul Federației Ruse, cu un volum anual de prelucrare de 6,25 milioane de tone. Potrivit aceleiași surse, unitatea produce motorină, benzină, păcură și alte produse petroliere, folosite pentru susținerea economiei și a logisticii militare ruse.
Autoritățile din regiunea Krasnodar au anunțat că incendiul a fost stins până dimineață. În același timp, fragmente ale dronelor interceptate au căzut peste un bloc din orașul Krasnodar, iar atacul a provocat pene de curent în unele cartiere, conform informațiilor prezentate.
Armata ucraineană a mai declarat că a lovit obiective din Crimeea controlată de Rusia, legate de producția de drone și nave.
Rusia a anunțat, la rândul ei, că a interceptat în cursul nopții 330 de drone deasupra regiunilor Breansk, Belgorod, Kursk și a Crimeei anexate.
În paralel, Ucraina continuă să dezvolte armament cu rază lungă de acțiune. Potrivit presei ucrainene, citate de JurnalTV, racheta de croazieră „Flamingo”, folosită în atacuri recente, poate atinge viteza de până la 950 km/h și ar avea o rază de acțiune de până la 3.000 km; despre impactul acestor arme asupra războiului a vorbit expertul în aviație Valeri Romanenko.
În lipsa unor date suplimentare despre avariile efective și durata eventualelor opriri, amploarea impactului asupra producției rafinăriei nu poate fi evaluată din informațiile disponibile în acest moment.
Recomandate
Un audit al Curții Europene de Conturi avertizează că UE riscă să rateze obiectivul de independență energetică față de Rusia din cauza rețelelor și interconectorilor insuficient dezvoltați, în pofida scăderii importurilor, potrivit Antena 3 , care citează Euronews și concluziile auditului. La patru ani după lansarea planului european de reducere a dependenței de petrol și gaze rusești și de accelerare a tranziției către energie curată, auditorii Curții Europene de Conturi (ECA) spun că UE este „departe” de țintele asumate. Problema centrală indicată: infrastructura de rețea și conexiunile transfrontaliere, esențiale pentru o piață energetică integrată, nu țin pasul cu ambițiile politice. Scăderea importurilor din Rusia nu este atribuită integral planului REPowerEU Auditul notează că importurile europene de petrol și gaze din Rusia au scăzut după sancțiunile UE, însă ECA avertizează că acest rezultat nu poate fi pus doar pe seama REPowerEU (plan lansat de Comisia Europeană în 2022 pentru reducerea dependenței energetice de Moscova). Auditorii indică și alți factori care ar fi redus consumul de gaze, precum iernile blânde și diminuarea consumului de către gospodării și companii, pe fondul prețurilor ridicate la energie. În același context, materialul amintește sabotajul conductei Nord Stream din 2022 , care a accelerat eforturile de diversificare și a evidențiat vulnerabilitatea infrastructurii europene de combustibili fosili. Comisia: importurile de gaze rusești au coborât de la 152 la 36 miliarde mc Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a susținut că REPowerEU „a contribuit” la reducerea importurilor de gaze naturale rusești în UE de la 152 miliarde metri cubi în 2021 la 36 miliarde metri cubi în 2025, iar ponderea gazului rusesc în importurile UE ar fi scăzut de la 45% la 12%. Totodată, eliminarea completă a importurilor de GNL (gaz natural lichefiat) rusesc ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, iar interdicția pentru gazul rusesc livrat prin conducte ar urma să se aplice din septembrie 2027, deși Comisia a permis unele excepții la interdicțiile impuse Rusiei. „Cea mai evidentă slăbiciune”: rețelele și interconectorii ECA indică drept vulnerabilitate majoră infrastructura rețelei energetice europene, în special conexiunile electrice transfrontaliere. Deși UE a adăugat peste 200 GW de capacitate solară și eoliană între 2022 și 2024, auditorii spun că aportul de capacitate regenerabilă generată direct prin măsurile REPowerEU a fost „neglijabil” în raport cu obiectivul de 103 GW. Concluzia auditului este că UE riscă să înlocuiască o dependență energetică cu alta dacă renunță la combustibilii fosili ruși fără să construiască suficientă producție internă de energie curată și rețelele necesare pentru a o susține. Miza financiară: fonduri disponibile, utilizare redusă Auditul este prezentat ca un semnal de alarmă pentru Bruxelles, în condițiile în care UE a încercat, după invazia Rusiei în Ucraina, să reducă dependența de combustibili fosili ieftini din Rusia și să accelereze Pactul Verde, cu ținta de neutralitate climatică până în 2050. În planul investițiilor, țările UE ar fi folosit doar 54,3 miliarde de euro (aprox. 271,5 miliarde lei) din cele 300 de miliarde de euro (aprox. 1.500 miliarde lei) disponibile prin fondul de redresare al UE, adică sub o cincime din investiția considerată inițial necesară pentru atingerea obiectivelor planului. [...]
Donald Trump cere Ucrainei să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești, invocând efecte directe asupra pieței globale a motorinei , pe fondul unor prețuri record în SUA, potrivit Mediafax . Trump a spus că i-a cerut președintelui ucrainean Volodimir Zelenski să înceteze atacurile asupra infrastructurii rusești folosite pentru producerea și distribuirea motorinei, susținând că acestea „provoacă o penurie globală”. Declarațiile au fost făcute duminică, în marja turneului Irish Open, la clubul său de golf din Doonbeg, după ce prețurile motorinei din SUA au atins un nivel record vineri. „Domnul Zelenski trebuie să facă un lucru. Trebuie să înceteze eliminarea motorinei din Rusia.” „Există o mulțime de alte ținte. Nu atacați motorina, pentru că asta face rău, asta face rău lumii.” De ce contează: motorina devine o temă de securitate energetică și de politică internă în SUA În material se arată că Ucraina vizează de luni de zile industria petrolieră și gazieră a Rusiei cu atacuri la distanță, iar efectele interne din Rusia au inclus raționalizarea combustibilului și o decizie a Moscovei de a interzice exporturile de motorină în iulie, reducând oferta pe o piață globală deja „restricționată”, potrivit Associated Press (AP), citată de Mediafax. Pe lângă impactul atacurilor asupra rafinării, criza globală a fost amplificată și de războiul împotriva Iranului, care a redus transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , mai notează articolul. În SUA, scumpirea combustibililor capătă și o dimensiune electorală: prețurile îi afectează pe americani înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului din noiembrie. Context: exporturile de motorină s-au contractat puternic, potrivit IEA Mediafax citează un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), publicat vineri, potrivit căruia exporturile nete de motorină din țările din Golf au ajuns în august la „puțin peste un sfert” din nivelul de dinaintea începerii războiului împotriva Iranului, în februarie. IEA atribuie deteriorarea suplimentară și perturbărilor din sistemul de rafinare al Rusiei, respectiv opririi aproape complete a exporturilor de produse după intensificarea atacurilor ucrainene. În același raport, IEA mai arată că, în februarie, exporturile combinate de motorină din Golf și Rusia reprezentau aproape 45% din comerțul maritim mondial. Pozițiile părților: Kievul leagă industria petrolieră de finanțarea războiului Kievul susține că industria petrolieră rusă „finanțează și alimentează direct” invazia Rusiei în Ucraina, care durează de peste patru ani, conform articolului. În paralel, Rusia și-a intensificat campania aeriană în ultimele săptămâni, folosind rachete balistice și drone cu reacție, iar atacurile au vizat inclusiv rețeaua electrică a Ucrainei înainte de iarnă, cu scopul de a demoraliza civilii, potrivit oficialilor citați în material. [...]
Rusia are probleme în aprovizionarea cu motoare cu reacție chinezești pentru dronele de atac cu rază lungă , după intervenții coordonate ale Ucrainei și ale partenerilor internaționali, potrivit Kyiv Post . Informația este relevantă pentru evoluția războiului deoarece vizează direct lanțurile de aprovizionare care susțin capacitatea Moscovei de a menține bombardamente aeriene la distanță. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală Yalta European Strategy (YES 2026), la Kiev, de către Vadym Skibitsky , adjunct al șefului Direcției Principale de Informații Militare a Ucrainei (HUR). El a susținut că dificultățile Rusiei sunt legate de motoare provenite din China și a cerut extinderea sancțiunilor multilaterale asupra lanțurilor de aprovizionare. „De aceea subliniez încă o dată: sunt necesare sancțiuni internaționale. Astăzi, Federația Rusă are anumite probleme cu motoarele cu reacție pentru drone. Vorbim despre motoare din China. Acesta este rezultatul acțiunilor noastre și al acțiunilor partenerilor noștri.” De ce contează: presiune pe lanțul de aprovizionare, dar lovirea producției rămâne dificilă Skibitsky a afirmat că serviciile ucrainene au identificat rețeaua de întreprinderi rusești și de proiecte de producție comună care operează împreună cu furnizori chinezi. Totuși, el a avertizat că lovirea directă a acestor obiective este complicată, deoarece sunt amplasate la peste 2.000 km de graniță, ceea ce ar necesita capabilități de lovire la distanță, inclusiv drone. „Din păcate, sunt amplasate departe de granița noastră – la o distanță de peste 2.000 de kilometri. Lovirea unor astfel de ținte nu este ușoară. Acest lucru este posibil doar cu mijloace de lovire cu rază lungă, în special vehicule aeriene fără pilot.” În același context, oficialul a spus că Beijingul ar fi conștient de riscurile de reglementare și economice pentru industria sa dacă își adâncește implicarea comercială și logistică în industria de apărare a Rusiei pe timp de război. Efect operațional: Rusia ar fi constrânsă la utilizare „din producție”, pe fondul trecerii la drone cu reacție Materialul notează că, în ultimele săptămâni, Rusia s-a bazat tot mai mult pe muniții „kamikaze” cu motor cu reacție (loitering munitions) și pe sisteme hibride dronă–rachetă ca vector principal de lovire aeriană asupra orașelor și infrastructurii critice din Ucraina. Sunt menționate ca platforme principale Geran-4 și munițiile „Banderol”, mai ieftine. Serhiy Beskrestnov, consilier al președinției ucrainene pe tehnologie de apărare, a declarat că forțele ruse nu ar mai avea stocuri suficiente de drone Shahed cu propulsie cu reacție pentru raiduri masive de saturație, de tipul celor din fazele anterioare ale războiului. În schimb, susține el, Rusia ar folosi drone cu reacție „proaspăt produse”, direct de pe linia de asamblare, pentru a menține presiunea constantă asupra apărării aeriene ucrainene. Implicații pentru apărarea aeriană: viteză mai mare, rată de interceptare mai mică Kyiv Post arată că trecerea la motoare turbojet (motoare cu reacție de mici dimensiuni) schimbă profilul amenințării față de modelele Shahed mai vechi, cu elice și motor cu ardere internă. Dronele mai noi ar opera la altitudini de câțiva kilometri și ar atinge viteze între 400 și 600 km/h, ceea ce le apropie ca profil de zbor de rachetele de croazieră la joasă altitudine. În timp ce Ucraina ar intercepta „de rutină” peste 90% dintre variantele mai lente, sursa indică faptul că, pentru dronele cu reacție, rata de interceptare ar fi în jur de 60%, ceea ce ar obliga armata ucraineană să folosească mijloace mai scumpe: rachete sol-aer de categorie superioară și aviație de luptă. Ce componente chinezești sunt menționate Articolul afirmă că analizele tehnice ale munițiilor capturate au identificat în mod repetat componente de proveniență chineză în sistemele de ghidaj și propulsie ale dronelor folosite de Rusia. Este dat exemplul companiei Telefly Telecommunications Equipment din Shenzhen, indicată ca furnizor de microturbine și subansamble electronice către contractori ruși din apărare. Sursa mai notează că sancțiunile occidentale au vizat companii-paravan și intermediari care ar facilita transferuri prin Hong Kong și alte țări, însă oficiali ucraineni din domeniul apărării insistă că limitarea fluxului de motoare cu turbină din străinătate rămâne esențială pentru reducerea atacurilor aeriene rusești la distanță. [...]
Rusia își consolidează postura nucleară prin creșterea focoaselor desfășurate , o evoluție care ridică miza de securitate în Europa și poate alimenta noi costuri de apărare pentru statele NATO, potrivit Antena 3 , care citează date ale Institutului Internațional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), preluate de Moscow Times . Conform estimărilor SIPRI pentru 2026, Rusia ar avea un arsenal nuclear total de 5.420 de focoase. Dintre acestea, 2.604 ar fi în depozite, 1.020 ar fi „retrase din serviciu”, iar 1.796 ar fi desfășurate pe rachete și bombardiere (adică montate pe „vectori” – platforme de lansare precum rachetele sau avioanele). Creștere anuală și comparația cu alte puteri nucleare SIPRI indică o creștere cu 78 a numărului de focoase rusești desfășurate într-un singur an. În același timp, SUA – care au un arsenal comparabil ca dimensiune – ar fi rămas la 1.770 de focoase desfășurate, neschimbat față de anul precedent. Nici Franța și Regatul Unit nu ar fi crescut numărul de focoase desfășurate, menținând nivelurile la 280, respectiv 170. În Asia, China ar fi urcat la 34 de focoase desfășurate (de la 24 în 2025), iar India ar fi desfășurat pentru prima dată 12 focoase. SIPRI estimează că India ar deține în total 190 de focoase nucleare, iar China 620. Trendul din anii războiului din Ucraina și saltul față de 2020 Datele citate arată că numărul focoaselor desfășurate de Rusia a crescut în fiecare an de război în Ucraina: 1.588 (2022), 1.674 (2023), 1.710 (2024), 1.718 (2025) și 1.796 (2026). Comparativ cu 2020, Kremlinul ar fi majorat cu 14% – adică cu 226 de unități – numărul focoaselor nucleare montate pe vectori, până la cel mai ridicat nivel din 2017. Atunci, Rusia ar fi avut 1.950 de focoase desfășurate, potrivit SIPRI. Ce spune SIPRI despre capacitățile operaționale ale Rusiei Estimările includ și o defalcare pe componente: Forțele nucleare terestre (silozuri și sisteme mobile) pot găzdui până la 1.092 de focoase; în prezent ar fi desfășurate 892, restul fiind în depozite. Submarinele strategice : cele 13 submarine ale Flotelor de Nord și Pacific pot transporta 208 rachete și 928 de focoase, însă două submarine ar fi în reparații complexe, ceea ce ar reduce numărul efectiv de focoase disponibile flotei la 704. Aviația strategică : 586 de focoase ar fi alocate bombardierelor strategice, sub capacitatea maximă de 650. SIPRI notează că doar o parte dintre bombardiere sunt operaționale și amintește „pierderi operaționale” în 2025, în urma atacurilor Ucrainei. În ansamblu, creșterea focoaselor desfășurate indică o accentuare a dimensiunii operaționale a arsenalului rus, într-un context în care echilibrul de descurajare (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu represalii) rămâne un factor major în deciziile de securitate și bugetare ale statelor europene. [...]
Un avans stabil al lui Marine Le Pen în sondaje pentru 2027 mută centrul de greutate al politicii franceze spre extreme , pe fondul unui „centru” slăbit și al unei economii descrise ca fiind în dificultate, potrivit news.ro , care citează o relatare Reuters bazată pe un sondaj Toluna Harris Interactive . Sondajul, realizat între 8 și 10 septembrie, o plasează pe candidata Rassemblement National (RN) , Marine Le Pen, pe primul loc în toate scenariile testate, cu un scor estimat între 33% și 36% în primul tur al alegerilor prezidențiale din 2027. Pe locul al doilea, în majoritatea scenariilor, este Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise – LFI), cu 15,5% până la 17% din intențiile de vot. Conform estimărilor menționate, Le Pen ar urma să îl învingă „cu ușurință” în turul al doilea. Cine mai contează în ecuația turului doi În scenariile analizate, fostul prim-ministru al lui Emmanuel Macron, Édouard Philippe, este singurul candidat de centru-dreapta care reușește să îl depășească pe Mélenchon într-un scenariu și să fie la egalitate cu acesta într-un altul. În rest, ceilalți candidați rămân în urmă în toate variantele testate. De ce este relevant pentru economie și mediul de afaceri Materialul notează că, pe măsură ce al doilea și ultimul mandat al lui Emmanuel Macron se apropie de final, președintele „nepopular” lasă în urmă „un centru politic golit de substanță” și „o economie slabă”, context care favorizează partidele „de linie dură”, precum RN și LFI. Pentru companii și investitori, o astfel de dinamică sugerează o perioadă prelungită de incertitudine politică, cu potențial de volatilitate mai mare în așteptările privind politicile economice. În plan de context, Jean-Luc Mélenchon a mai candidat de trei ori (2012, 2017, 2022), fără să ajungă în turul al doilea. Marine Le Pen a candidat tot de trei ori și a intrat în turul al doilea în 2017 și 2022, dar a pierdut în fața lui Macron. [...]
China își pregătește președinția BRICS din 2027 cu un pachet de inițiative axate pe tehnologie și industrie , după ce președintele Xi Jinping a încheiat o vizită de două zile în India propunând cinci direcții de cooperare pentru „BRICS extins”, potrivit Global Times . Miza, în lectura experților citați, este ca statele din „Sudul Global” să nu rămână în urmă în competiția pentru inteligență artificială și noua revoluție industrială. Cele cinci inițiative prezentate la summitul BRICS de la New Delhi vizează: inteligența artificială, facilitarea comerțului și investițiilor, industria digitală, producția inteligentă și dezvoltarea de talente. Propunerile vin în contextul în care summitul a marcat 20 de ani de la înființarea BRICS și a setat cadrul pentru președinția Chinei de anul viitor, conform aceleiași surse. De ce contează: BRICS își mută centrul de greutate spre „noua economie” Xu Feibiao, cercetător la China Institutes of Contemporary International Relations și director al BRICS and G20 Research Center, a spus că inițiativele formează un sistem „strâns legat” menit să evite decalajele tehnologice pentru țările din Sudul Global. În evaluarea sa, rămânerea în urmă la tehnologii emergente ar face dificilă inclusiv susținerea dezvoltării durabile. În același registru, Xu a descris pachetul drept un cadru de guvernanță și sprijin reciproc care leagă între ele formarea de competențe, tehnologia, industria și comerțul, cu accent pe caracterul incluziv al cooperării. Ce a transmis Xi la summit: cooperare practică și „incubatoare de inovație” În a doua zi a summitului, Xi a susținut că „BRICS extins” trebuie să aibă impact mai mare și să pună o bază solidă pentru cooperare practică, potrivit agenției Xinhua, citată de Global Times. Tot atunci, Xi a indicat ca direcții construirea de „incubatoare de inovație”, modernizarea industriilor tradiționale, dezvoltarea industriilor emergente și planificarea unor industrii viitoare, astfel încât tehnologiile emergente să susțină prosperitatea comună. Pe fond, experții citați consideră că inițiativele de duminică aduc conținut aplicat, în timp ce mesajele din ziua precedentă au oferit cadrul mai larg pentru următorul „deceniu de aur” al grupului, conturând și direcția președinției Chinei în 2027. Context: peste 50 de rezultate ale summitului și semnal pentru relația China–India Summitul de la New Delhi a produs „peste 50 de rezultate”, potrivit Times of India, citat de Global Times, pe patru piloni prioritari: reziliență, inovație, cooperare și sustenabilitate. Printre acestea se numără Strategy for BRICS Economic Partnership 2030 și o inițiativă numită BRICS Invoice Discounting Mechanism. Global Times notează și dimensiunea bilaterală: aceasta a fost prima vizită a lui Xi în India după șapte ani, iar în relatarea publicației mai mulți interlocutori indieni au indicat interes pentru o cooperare mai strânsă cu China, inclusiv în perspectiva summitului de anul viitor găzduit de China. [...]
