Știri
Știri din categoria Securitate cibernetică
Identificarea a șase sateliți ruși ca sursă a întreruperilor GPS din Europa ridică miza operațională pentru infrastructuri critice, pentru că mută bruiajul din zona emițătoarelor locale la o capacitate cu acoperire continentală, potrivit Focus. În ultimii ani, Europa a înregistrat întreruperi scurte, sub 10 secunde, dar repetate, iar o echipă de la Universitatea Texas a concluzionat că acestea provin din orbită.
Cercetătorii spun că, între 2019 și prezent, au fost consemnate 75 de astfel de „căderi” ale comunicației cu sateliții, pe un areal larg – între Islanda și Italia, respectiv Norvegia și Spania. Cu ajutorul unor colegi din Spania, echipa a calculat ce sateliți ar putea fi responsabili și a ajuns la satelitul „Kosmos 2546”, parte a sistemului rusesc de avertizare timpurie (destinat, oficial, detectării lansărilor de rachete balistice și a atacurilor nucleare).
Din cele 75 de întreruperi, doar trei au putut fi atribuite direct acestui grup de sateliți; pentru restul, datele au fost considerate insuficiente pentru o atribuire fermă. Totuși, cercetătorii afirmă că, la fiecare impuls de bruiaj, cel puțin un satelit de avertizare timpurie se afla deasupra zonei afectate.
Până acum, episoadele nu ar fi produs pagube majore, deoarece sateliții moderni pot compensa tehnic întreruperile foarte scurte.
Miza este mai degrabă operațională decât „de confort”: GPS este descris ca fiind la fel de central pentru o societate modernă precum internetul, de la navigație personală până la funcționarea industriei și a armatei. În articol sunt date exemple concrete de utilizare:
În acest context, întreruperi mai ample ar deveni o amenințare directă pentru continuitatea serviciilor și pentru infrastructurile critice.
Potrivit echipei, semnalele de bruiaj afectează cea mai utilizată frecvență globală pentru comunicații spațiale. În interpretarea citată de Focus din The New York Times, Rusia ar putea astfel perturba GPS nu doar în Europa, ci și în China și SUA, în timp ce propriile comunicații ar fi protejate prin folosirea unei frecvențe separate.
Rămâne însă deschisă întrebarea intenției. Articolul notează că nu este sigur dacă perturbările sunt deliberate; o ipoteză alternativă, atribuită cercetătorului Richard Bowden, este că întreruperile ar putea fi efectul unor mesaje scurte transmise de sateliții ruși. În sprijinul acestei idei este citat și cotidianul austriac Der Standard, care argumentează că sateliții de avertizare timpurie sunt prea importanți pentru a li se adăuga „sarcini secundare” neobișnuite.
Indiferent de intenție, concluzia operațională rămâne aceeași: trecerea de la bruiajul realizat de pe nave sau vehicule (cu rază limitată și, de regulă, dependent de linia de vizare) la bruiaj din spațiu schimbă regulile jocului. Focus citează aprecierea șefului proiectului, Todd Humphreys, despre o „escaladare masivă” a conflictului de fond din zona războiului electronic, iar liderul Royal Institute of Navigation din Londra avertizează că un emițător de bruiaj în spațiu ar putea „în fiecare zi să perturbe țintit un întreg continent”.
Recomandate
O analiză pe date din 2019–2026 sugerează că bruiajul GPS ar putea deveni un risc operațional recurent pentru Europa , după ce cercetători au identificat tipare de „evenimente de interferență” care fac semnalul mai greu de folosit și mai puțin fiabil, potrivit TechRadar . Cercetarea invocată de publicație (un studiu nevalidat încă prin evaluare colegială) analizează semnale de bruiaj care au afectat sisteme globale de navigație prin satelit (GNSS – familia de sisteme din care face parte și GPS) în Europa, Groenlanda și Canada, pe baza datelor colectate între 2019 și 2026. Autorii separă interferențele naturale (de exemplu, cele atmosferice) de un tipar de impulsuri „ascuțite”, intense și regulate, cu durată sub 10 secunde, pe aceleași frecvențe. Ce au observat cercetătorii: impulsuri scurte, repetate, în ore de program Studiul cartografiază când și unde apar semnalele, iar tiparul descris indică o apariție preponderentă în timpul orelor de lucru din Europa și, în general, marțea, miercurea și joia. Efectul practic: receptorii GPS „prind” mai greu semnalul (lock) și poziționarea devine mai puțin fiabilă. Posibila sursă: un satelit rusesc și o rețea militară Pentru a estima originea interferenței, echipa a folosit timpii și locațiile unui eveniment din februarie 2026. Calculele au indicat satelitul rusesc Kosmos 2546 , cu o precizie de cinci metri (aprox. 1,5 metri). Analiza sugerează apoi că interferența ar putea fi legată de sistemul din care face parte satelitul – Edinaya Kosmicheskaya Sistema (EKS), descris ca singurul sistem rusesc de avertizare timpurie pentru detectarea lansărilor de rachete balistice la nivel global, conceput în principiu ca unul „pasiv”, nu „activ”. De ce contează pentru companii și infrastructuri: GPS ca utilitate invizibilă Dincolo de navigația de zi cu zi, GPS/GNSS este o componentă de bază pentru operațiuni care depind de poziționare și sincronizare. TechRadar notează că o pierdere a accesului la GPS ar afecta sever manevrele militare, dar implicațiile operaționale se extind și la activități civile care se bazează pe semnal stabil și predictibil. Ce rămâne neclar: intenția și caracterul „malicios” Implicarea și intențiile Rusiei „nu au fost confirmate”, iar studiul nu este încă evaluat colegial. Unul dintre autorii cercetării, inginerul aerospațial Todd Humphreys , a spus într-o discuție cu canalul YouTube de știință și educație Veritasium că vede fenomenul ca pe „o escaladare masivă” a conflictului de fundal din războiul electronic. În același timp, TechRadar menționează că nu toți interlocutorii Veritasium sunt convinși că actele sunt neapărat malițioase, iar experți citați de The New York Times au apreciat că Rusia ar putea evita să-și „distragă” singurul sistem de avertizare timpurie cu o misiune secundară. Ce urmează Concluziile rămân, deocamdată, la nivel de indicii tehnice și corelații, însă tiparul descris (impulsuri scurte, repetate, în ferestre temporale relativ previzibile) ridică miza pentru operatorii care depind de GNSS: dacă fenomenul continuă, fiabilitatea GPS ar putea deveni o variabilă operațională, nu o presupunere implicită. [...]
Bruiajul și falsificarea GPS pot deveni un risc operațional direct pentru porturi, aviație și transportul maritim din România , pe fondul unor interferențe GNSS (sisteme globale de navigație prin satelit) atribuite de cercetători unei constelații rusești de sateliți, potrivit unei analize din Adevărul , care leagă fenomenul de incidentul cu drona explodată pe 6 iunie 2026 în Portul Civil Constanța . În dimineața de 6 iunie, o dronă navală ucraineană a detonat în port, fără victime, însă reconstituirea descrisă indică o problemă de coordonare: drona ar fi fost observată în jurul orei 6:00, iar autoritățile române ar fi primit notificarea de la Kiev abia la 10:00. În același context, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus că a verificat existența unui „bruiaj foarte puternic” în timpul unui zbor militar, iar piloții au trecut pe sistemul militar de navigație și au aplicat măsuri de protecție. Ce arată datele din jurul incidentului de la Constanța Analiza citează date OSINT (informații din surse deschise) potrivit cărora, în cele 24 de ore anterioare exploziei, zona Constanța ar fi înregistrat un nivel „ridicat” de bruiaj GPS, „peste 10%”, cu vârfuri la „prag maximal” de 200%. În aceeași perioadă, Ucraina ar fi pierdut controlul asupra a patru drone: cea ajunsă în port, una autodetonată în larg și două autodistruse în Marea Neagră. Concluzia formulată în material este că incidentul nu ar fi fost o simplă eroare de navigație, ci un efect colateral al unui sistem de război electronic cu rază mare de acțiune, vizibil inclusiv pe teritoriul României. Ipoteza „bruiajului din spațiu” și de ce schimbă miza Punctul central al textului este un preprint științific publicat la 2 iunie 2026 de cercetători de la University of Texas at Austin și Stanford University, care ar fi identificat o sursă puternică de interferență GNSS „din spațiu”. Autorii ar fi folosit o rețea de 165 de stații de referință și observații la frecvență de 1 Hz și ar fi găsit 75 de zile distincte (2019–2026) cu întreruperi semnificative ale semnalelor, simultan în Europa, Groenlanda și Canada. Sursa indicată „cu încredere ridicată” este constelația rusească EKS (Edinaya Kosmicheskaya Sistema), un sistem de avertizare timpurie nucleară aflat pe orbite de tip Molniya (orbite eliptice care permit sateliților să rămână ore întregi deasupra emisferei nordice). Un satelit menționat explicit este Cosmos 2546 (lansat în mai 2020), asociat unui eveniment de interferență din februarie 2026. În material se mai afirmă că semnalele ar perturba GPS, Galileo și BeiDou, dar nu și GLONASS (sistemul rusesc), un detaliu interpretat ca indiciu că perturbarea nu ar fi accidentală. De la „bruiaj” la „spoofing”: riscul pentru navigație și siguranță Textul face distincția între: jamming (bruiaj) : blochează semnalul, receptorul raportează pierderea semnalului; spoofing (falsificare) : transmite semnale false, plauzibile, iar receptorul poate afișa o poziție greșită fără să „știe” că a fost păcălit. În scenariile descrise, spoofing-ul este prezentat ca mai periculos, fiind capabil să devieze drone, nave sau să corupă datele de navigație ale aeronavelor (inclusiv prin afectarea sistemelor inerțiale, care pot continua să calculeze o poziție greșită și după ieșirea din zona de interferență). Cât de intenționat este fenomenul: trei explicații în competiție Materialul notează că interpretarea intenției rămâne controversată: ipoteza „accident tehnic” : unii analiști citați consideră improbabil ca sateliții de avertizare timpurie nucleară să fie „încărcați” cu o misiune secundară de bruiaj; ipoteza „armă deliberată” : cercetătorii ar fi observat că majoritatea celor 75 de episoade apar în zile lucrătoare și în intervale orare de program, iar un expert citat afirmă că semnalul pare „structurat”, nu zgomot aleator; ipoteza intermediară : o emisie secundară neintenționată a sistemelor EKS, care interferează accidental cu frecvențele GPS, dar cu potențial de militarizare dacă este exploatată. De ce contează pentru România: efecte operaționale, nu doar militare Dincolo de componenta militară, implicația practică pentru România este că interferențele GNSS pot afecta infrastructură și activități civile cu dependență ridicată de poziționare și timp: navigație maritimă (inclusiv AIS – sistemul automat de identificare al navelor), aviație și operarea porturilor. În același material este citat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care ar fi avertizat că România înregistrează atacuri de spoofing GPS „săptămânal”. Totodată, este menționat un proiect de monitorizare GNSS lansat de compania românească InSpace Engineering în august 2024, care ar fi indicat o creștere a perturbărilor în a doua jumătate a lui 2024 și pe parcursul lui 2025, cu origini identificate în Crimeea ocupată. În lipsa unor măsuri de reziliență (proceduri, redundanțe de navigație, instruire și monitorizare), astfel de episoade pot transforma o problemă „invizibilă” de spectru radio într-un risc concret: rute deviate, poziții false pe hărți de trafic, ferestre de reacție mai mici pentru autorități și costuri operaționale mai mari pentru operatorii din transport și logistică. [...]
Bruiajul GPS din zona portului Constanța a atins un nivel ridicat în ultimele 24 de ore , un risc operațional direct pentru navigația comercială și pentru siguranța infrastructurii critice dintr-un nod logistic major, potrivit Antena 3 , care citează date din surse deschise (OSINT) agregate de platforme specializate. Datele publice prezentate de GPS Jam indică litoralul României (inclusiv porturile Constanța și Mangalia), litoralul Bulgariei și regiunea baltică drept cele mai afectate zone din Europa, cu nivel „ridicat” de bruiaj GPS, de peste 10%. În același timp, bruiajul „se menține activ” și la un „prag maximal” de 200%, conform aceleiași surse. De ce contează pentru economie: risc pentru transport și operațiuni portuare Interferențele GPS afectează zilnic sistemele de navigație ale avioanelor și navelor comerciale, iar sud-estul României și întreg litoralul românesc sunt menționate printre cele mai expuse regiuni din Europa. Pentru Portul Constanța, un punct cheie în lanțurile de aprovizionare din Marea Neagră, un astfel de context crește riscul de erori de navigație și complică operarea în siguranță, mai ales în condiții de trafic intens. Antena 3 mai notează că date similare sunt afișate și de „GPS jamming map”, o hartă a bruiajului GPS disponibilă prin site-ul Flight Radar. Legătura cu incidentul dronei și reacția autorităților În același interval, Ucraina a recunoscut că drona maritimă care a explodat în Portul Constanța era o dronă a Kievului, scăpată de sub control „în urma bruiajului exercitat de sistemele electronice de război rusești”, conform informațiilor prezentate de publicație. Potrivit Antena 3, Ucraina ar fi pierdut controlul asupra a patru drone: drona din Portul Constanța, care a explodat în dimineața zilei de 5 iunie; o dronă care s-a autodetonat în dreptul portului, dar în largul coastelor românești; alte două drone care s-au autodistrus în largul Mării Negre. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a declarat că a cerut autorităților ucrainene să anunțe România imediat ce pierd controlul asupra unor drone. Antena 3 indică un interval de patru ore între momentul observării dronei (ora 6:00) și notificarea venită din partea Kievului (ora 10:00), perioadă în care autoritățile române nu ar fi știut că obiectul era prevăzut cu explozibil. Context tehnic: bruiaj vs. „spoofing” (semnal fals) Pe lângă bruiajul clasic (interferență prin emiterea unui semnal mai puternic pe aceeași frecvență), aeronavele și navele pot fi afectate și de „ spoofing” GNSS (sistem global de navigație prin satelit), adică transmiterea de semnale false care pot „păcăli” receptorul să indice o poziție greșită. Publicația mai menționează un raport independent din 2024, potrivit căruia 90% din semnalele false de GPS concentrate în estul României provin din Crimeea și afectează aproape întregul trafic aerian dintre Uniunea Europeană și Asia; raportul ar fi indicat și o creștere de 500% a incidentelor în ultimul trimestru din 2024 față de primele două trimestre ale aceluiași an. [...]
Un nou val de escrocherii pe TikTok mută atacul din e-mail în PowerShell, iar riscul operațional crește pentru utilizatorii care ajung să ruleze comenzi pe propriul PC, atrași de promisiuni de „Spotify Premium gratuit”, potrivit TechRadar . Conform unui raport al ReversingLabs , atacatorii folosesc tot mai des videoclipuri de tip short-form pe TikTok și Instagram Reels pentru a direcționa victimele către pași care duc la infectarea dispozitivului cu malware de tip „infostealer” (program care fură date). În locul clasicelor e-mailuri de tip phishing, utilizatorilor li se cere să deschidă instrumente de linie de comandă, precum PowerShell, și să copieze și să ruleze comanda afișată în video. Ce se întâmplă după rularea comenzii Odată executată comanda, aceasta declanșează descărcarea și instalarea unui malware. TechRadar menționează Vidar, un infostealer care vizează, între altele: nume de utilizator și parole; cookie-uri și „session tokens” (tokenuri de sesiune care pot permite accesul la conturi fără parolă); date din portofele cripto; fișiere și documente personale; alte informații sensibile. De ce contează: schimbarea vectorului de atac și presiunea economică Publicația notează că metoda semnalează o schimbare față de campaniile de phishing prin e-mail, unde un singur clic pe un link putea compromite conturi. În noul scenariu, atacul se bazează pe faptul că victima introduce efectiv comenzi într-un instrument de sistem, ceea ce cere mai multă „răbdare” din partea utilizatorului, dar poate ocoli o parte din reflexele de apărare formate împotriva linkurilor suspecte. ReversingLabs leagă această tactică și de contextul economic: promisiunile de acces gratuit la servicii cu plată (Spotify Premium, Windows, Office, Adobe) țintesc utilizatori care caută alternative mai ieftine. „Acest tip de inginerie socială este o modalitate ușoară pentru actorii de amenințare de a direcționa traficul din social media către un site malițios controlat de atacatori”, au scris cercetătorii, potrivit TechRadar. Măsuri de bază care reduc riscul În analiza citată, recomandările rămân în zona de igienă de securitate: activarea autentificării cu mai mulți factori (MFA) pentru conturi; prudență față de oferte „prea bune ca să fie adevărate”, mai ales abonamente „gratuite”; descărcarea software-ului doar de la furnizori oficiali. [...]
SUA alocă sute de milioane de dolari pentru securitatea Cupei Mondiale 2026 , mizând pe supraveghere asistată de inteligență artificială, detectarea dronelor și roboți de patrulare, într-un dispozitiv care implică sute de agenții și parteneri privați, potrivit Adevărul . Turneul, găzduit de Statele Unite, Canada și Mexic, reunește 48 de echipe și programează 104 meciuri în 16 orașe, cu așteptări de „milioane de spectatori”, ceea ce ridică miza operațională și de securitate. Andrew Giuliani, director executiv al grupului de lucru pentru securitatea Cupei Mondiale constituit de administrația președintelui Donald Trump, a spus că „America nu a mai avut niciodată o vară de această amploare” din perspectiva securității și a comparat efortul cu „78 de finale Super Bowl desfășurate în doar 39 de zile”. Bugete și coordonare: un efort federal cu execuție locală Pentru susținerea măsurilor de securitate, agenția federală americană pentru gestionarea situațiilor de urgență a alocat 625 de milioane de dolari (aprox. 2,9 miliarde lei) către 11 orașe-gazdă din SUA. Separat, alte 250 de milioane de dolari (aprox. 1,2 miliarde lei) au fost direcționate către programe de detectare și neutralizare a dronelor. În paralel, potrivit ESPN (citat de publicație), peste 400 de agenții de aplicare a legii colaborează cu guvernul federal și cu firme private de securitate pentru protejarea stadioanelor, bazelor de pregătire și hotelurilor. Tehnologia intră în dispozitiv: roboți, camere „inteligente” și traducere în timp real Printre tehnologiile menționate se află câinii roboți Spot, dezvoltați de Boston Dynamics (companie deținută de Hyundai Motor Group). Conform companiei, acești roboți vor fi utilizați pentru verificarea coletelor suspecte și a altor obiecte care pot reprezenta un risc. Articolul notează că și autoritățile mexicane intenționează să desfășoare astfel de sisteme în anumite locații asociate turneului. Pe zona de supraveghere și interacțiune cu publicul, o parte dintre patrulele de poliție vor avea camere capabile să traducă în timp real conversațiile cu suporterii străini. Autoritățile vor folosi și vehicule cu scanare cu raze X, alături de „mii de camere inteligente” și sisteme bazate pe inteligență artificială pentru analiza fluxurilor de persoane și identificarea unor posibile situații de risc. Dronele, risc prioritar, pe fondul preocupărilor mai largi de securitate Oficialii consideră dronele una dintre principalele amenințări: zborurile vor fi interzise deasupra stadioanelor și zonelor dedicate fanilor, iar spațiul aerian va fi monitorizat permanent. Mai multe companii au fost contractate pentru detectarea și interceptarea dronelor neautorizate; Fortem Technologies, de exemplu, spune că va utiliza drone interceptoare echipate cu plase, capabile să captureze alte aparate în zbor. Contextul de securitate rămâne sensibil și din cauza violenței armate din SUA: planurile au fost privite „cu și mai multă atenție” după ce nouă persoane au fost rănite într-un schimb de focuri în apropierea bazei de pregătire a naționalei Angliei din Kansas City. Anchetatorii nu au găsit indicii care să lege incidentul de Cupa Mondială, iar Associated Press este citată în legătură cu reluarea dezbaterii despre violența armată; publicația menționează și datele Gun Violence Archive, potrivit cărora în 2025 au fost raportate peste 400 de atacuri armate în masă în SUA. Cupa Mondială FIFA 2026 începe pe 11 iunie, cu meciul dintre Mexic și Africa de Sud, programat pe stadionul din Mexico City. În acest moment, potrivit lui Giuliani, autoritățile nu au identificat „amenințări credibile” la adresa competiției, însă succesul organizării va depinde și de capacitatea de a gestiona un dispozitiv de securitate de o complexitate rar întâlnită la un eveniment sportiv. [...]
FBI a confiscat 13 site-uri folosite pentru recrutare și colectare de informații sensibile , într-o operațiune care, potrivit autorităților americane, ar avea legături cu serviciile de informații ale Chinei, relatează Adevărul . Miza pentru mediul public și privat este una de securitate operațională: schema ar fi vizat direct persoane cu acces la date clasificate, folosind „oferte de muncă” ca pretext. Potrivit autorităților, domeniile vizate făceau parte dintr-o campanie online orientată către actuali și foști angajați ai guvernului SUA, inclusiv persoane care au deținut sau dețin autorizații de securitate. Informațiile sunt atribuite de publicație agenției Anadolu. Cum ar fi funcționat schema: identități false și „joburi” de consultanță Site-urile ar fi folosit identități false sau furate și fotografii de profil generate cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a crea aparența unor entități legitime. În acest cadru, erau promovate oferte de muncă aparent inofensive, în special poziții de consultanță adresate foștilor sau actualilor angajați guvernamentali. Departamentul de Justiție susține că persoanele contactate erau încurajate să furnizeze rapoarte legate de activitatea profesională și alte informații sensibile, în schimbul unor plăți financiare. Plăți și încercări de a evita trasabilitatea Oficialii americani afirmă că organizatorii ar fi încercat să își ascundă identitatea și fluxurile financiare prin utilizarea criptomonedelor și a unor platforme de plată online, pentru a îngreuna trasabilitatea tranzacțiilor. În material este citată o declarație a procurorului general adjunct pentru securitate națională, John A. Eisenberg , care indică mecanismul de atragere folosit în astfel de operațiuni: „Aceste confiscări de domenii oferă o imagine asupra modului în care actorii străini pot folosi promisiunea unor câștiguri facile pentru a atrage cetățeni americani să divulge informații sensibile sau clasificate, pe care sunt obligați să le protejeze”. De ce contează pentru companii și instituții Dincolo de componenta de contraspionaj, cazul arată cum canalele uzuale de recrutare online pot fi folosite ca vector de colectare de informații: prin identități credibile (inclusiv generate cu inteligență artificială), „oferte” țintite și stimulente financiare. Pentru organizații, riscul se traduce în expunerea angajaților și colaboratorilor cu acces la date sensibile, inclusiv prin activități aparent banale, precum redactarea unor rapoarte sau consultanță. Adevărul nu precizează ce domenii au fost confiscate și nici dacă există persoane arestate în acest dosar; informațiile publicate se referă la acțiunea de blocare/confiscare a celor 13 site-uri și la modul de operare descris de autoritățile americane. [...]
