Știri
Știri din categoria Politică
Amenințările cu suspendarea președintelui riscă să prelungească instabilitatea politică, într-un moment în care România tocmai a intrat într-o nouă etapă de negocieri instituționale după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3. Premierul desemnat Eugen Tomac a acuzat AUR că „servește interesele Rusiei” prin presiunea publică pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, susținând că Moscova ar urmări menținerea unei Românii „în continuare instabile”.
Tomac a spus că, în actualul context „extrem de complex și plin de vulnerabilități”, România are nevoie de „acțiuni responsabile” raportate la cetățeni și la statutul țării. În acest cadru, el a legat demersurile AUR de un interes extern, afirmând că este „evident” că Rusia își dorește instabilitate la București.
AUR a anunțat în ultimele săptămâni că ar putea începe procedura de suspendare a președintelui, dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele parlamentare la consultări după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan.
Marți dimineață, liderul AUR, George Simion, a reluat tema într-o postare pe Facebook, cerând un răspuns de tip „Da/Nu” de la urmăritori cu privire la inițierea suspendării.
Președintele Consiliului Național AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 CNN că, dacă s-ar admite existența unui „derapaj” al președintelui față de Constituție, sancțiunea ar fi una politică, însă a precizat că nu el stabilește dacă a existat sau nu o încălcare, ci Curtea Constituțională. Peiu a mai spus că George Simion „face un sondaj printre susținătorii” partidului.
Tot marți dimineață, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a cerut parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan.
Conform explicațiilor din articol, președintele României poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, dacă:
Dacă Parlamentul votează suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea șefului statului.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan fixează miercuri consultările și desemnarea premierului , un pas care poate debloca criza guvernamentală începută pe 5 mai și care ține România fără un executiv cu puteri depline, potrivit HotNews . Informația privind ziua exactă a fost relatată de Euronews, care citează surse de la Cotroceni. Consultările cu partidele vor avea loc la Palatul Cotroceni miercuri, iar în aceeași zi șeful statului urmează să anunțe și numele candidatului la funcția de prim-ministru. Nicușor Dan indicase anterior, într-un interviu acordat luni în marja vizitei din Finlanda, că intenționează să convoace partidele și să desemneze premierul „în această săptămână”, fără a preciza data. În declarațiile citate, președintele a invocat lipsa de disponibilitate la dialog între partide la începutul sesiunii parlamentare și a sugerat că amânarea nu mai este o opțiune. „Sincer, aveam o așteptare de mai multă disponibilitate la dialog la începutul sesiunii parlamentare (...). Evident că nu putem să mai așteptăm și va urma o desemnare. Să vedem și ce se va întâmpla în urma desemnării”, a declarat Nicușor Dan. De ce contează: România e fără guvern cu puteri depline din 5 mai România nu are un guvern cu puteri depline din 5 mai, când cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiunea de cenzură PSD-AUR, după ce PSD a decis să retragă sprijinul politic pentru liderul PNL, notează publicația. În acest context, desemnarea unui nou candidat la funcția de premier este o etapă-cheie pentru formarea unei majorități parlamentare și reluarea procesului de învestire. Context: două nominalizări eșuate și scenariul anticipatelor Până acum, Nicușor Dan a nominalizat doi candidați pentru funcția de prim-ministru: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul în 14 iunie, înainte de votul din Parlament, pe fondul lipsei de susținere; Adrian Veștea, care a fost respins la votul din Parlament în 22 iunie. În interviul pentru Euronews, președintele a spus că nu mai pot fi excluse alegerile anticipate , avertizând însă că acestea ar prelungi incertitudinea și ar putea afecta economia. „Alegerile anticipate (...) înseamnă (...) o stagnare sau chiar o deteriorare din perspectivă economică. De aia, nu îmi doresc în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate, deși (...) nu mai putem spune că excludem”, a explicat el. Următorul test va fi dacă, după consultările de miercuri și desemnarea candidatului, se conturează o majoritate suficientă pentru un guvern care să treacă de votul Parlamentului. [...]
PNL condiționează sprijinul pentru viitorul guvern de excluderea PSD , iar presiunea politică se mută pe calendarul deciziilor bugetare și pe costul finanțării statului, potrivit G4Media . Raluca Turcan , președinta PNL Sibiu și fost ministru, îi cere președintelui Nicușor Dan să desemneze „de urgență” un candidat la funcția de prim-ministru, după „patru luni de provizorat”. Turcan susține că prelungirea situației de interimat „începe să coste”, în condițiile în care un guvern demis are atribuții limitate. Ea afirmă că România are nevoie de decizii rapide, nu de „calcule politice”, și leagă blocajul de riscuri directe pentru finanțarea economiei. Miza imediată: buget, PNRR și costul împrumuturilor În mesajul citat, Raluca Turcan enumeră o serie de urgențe care, în opinia sa, nu mai pot fi amânate: rectificarea bugetară, inclusiv pentru „domenii esențiale precum sănătatea și transporturile”; pregătirea bugetului pentru 2027; închiderea procedurilor PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); continuarea reducerii cheltuielilor statului, pentru menținerea „traiectoriei de stabilitate bugetară”. Pe componenta de finanțare, Turcan avertizează că „fiecare zi de incertitudine politică” poate însemna împrumuturi mai scumpe, scăderea încrederii investitorilor și presiune suplimentară asupra ratingului de țară. Presiune pe Cotroceni: desemnarea premierului înaintea negocierii majorității Turcan argumentează că majoritățile parlamentare ar trebui construite după desemnarea premierului, iar rolul celui desemnat este să negocieze sprijinul necesar pentru învestirea unui guvern. În același timp, ea reia linia politică a PNL privind PSD: „PNL a spus clar ce nu va face: nu vom vota un guvern cu PSD.” Ca alternativă, Turcan spune că PNL ar fi dispus să discute „inclusiv un guvern cu adevărat tehnocrat”, format din „profesioniști independenți”, cu un mandat limitat la rezolvarea urgențelor și continuarea redresării. Contextul invocat: bilanțul „Guvernului Bolojan” și limitele interimatului În mesajul publicat pe Facebook, Turcan afirmă că „Guvernul Bolojan a livrat: reforme, PNRR, stabilizare economică și recâștigarea încrederii internaționale”, dar insistă că un guvern demis nu poate funcționa pe termen lung din cauza atribuțiilor restrânse. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul consultărilor sau o posibilă propunere de premier, rămâne neclar când ar urma președintele să facă desemnarea și ce majoritate ar putea fi conturată în Parlament. [...]
Nicușor Dan își construiește mesajul public pe o linie de „echilibru” între critică și recunoașterea progresului , încercând să delimiteze explicit trei tipuri de discurs pe care le consideră nocive în spațiul public: instrumentalizarea religiei, defetismul și „naționalismul găunos”, potrivit Adevărul . Într-un interviu la Euronews, președintele a spus că nu s-a referit la persoane anume, ci la „categorii de oameni”. Pentru „farisei”, Nicușor Dan a descris profilul celor care folosesc oportunist religia și sentimentul religios „ca să parvină”, insistând că fenomenul este ușor de recunoscut prin contrast cu „smerenia” asociată doctrinei creștine. Defetismul, „nociv” chiar și fără rea intenție Pe tema defetismului, șeful statului a nuanțat că nu îl vede neapărat ca rezultat al unei intenții rele, dar îl consideră dăunător pentru că distorsionează evaluarea societății și a administrației. În același timp, a enumerat problemele pe care spune că trebuie recunoscute „cu obiectivitate”: corupție, instituții care nu funcționează, nemulțumiri ale cetățenilor față de administrația publică și dificultăți în justiție. În contrapondere, președintele a invocat o serie de argumente pe care le consideră dovezi de progres, inclusiv pe zona economică și de investiții publice: „dezvoltare economică impresionantă” în ultimii 20 de ani, inclusiv percepută de diplomați străini care au mai fost în România; absorbție de 99% pe exercițiul „clasic” de fonduri europene; absorbție de 92% pe PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , despre care a spus că „putea să fie 99%”, dar că 92% „nu e 60%”; construirea „a niște sute de kilometri de autostradă”. „Demagogii” și critica „naționalismului găunos” Pentru categoria „demagogilor”, Nicușor Dan a spus că s-a referit la „naționalismul ăsta găunos”, pe care l-a descris ca pe un discurs ce susține că „noi suntem grozavi”, dar „alții nu ne lasă”. El a argumentat că mândria identitară trebuie dublată de muncă și rezultate măsurabile și a criticat ideea unui „monopol al iubirii de țară” revendicat de cei „mai zgomotoși”. Contextul: mesajul către tinerii ortodocși și apelul la dialog Explicațiile vin după un discurs susținut marți, 1 septembrie, la întâlnirea internațională a tinerilor ortodocși, unde președintele i-a îndemnat pe participanți să își exprime public valorile „ferm, dar simplu și decent” și a avertizat că spațiul public este ocupat de „farisei”, „defetiști” și „demagogi”. În același discurs, Nicușor Dan a abordat și tema divizării societății, făcând apel la dialog și la capacitatea de a asculta opiniile celorlalți. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că va desemna „cel mai probabil” un premier înainte de săptămâna viitoare , după ce discuțiile dintre partide nu au dus la un acord, potrivit Agerpres . Mesajul indică o accelerare a calendarului politic, cu efect direct asupra predictibilității guvernării și a deciziilor administrative care depind de un executiv cu mandat deplin. Nicușor Dan a făcut declarațiile într-un interviu acordat Euronews România, în contextul participării sale în Finlanda la Summitul European dedicat Regiunii Arctice . El a invocat lipsa de „disponibilitate la dialog” la începutul sesiunii parlamentare și a spus că nu mai poate aștepta. „Nu putem să mai așteptăm și va urma o desemnare. Să vedem ce se întâmplă în urma desemnării.” Calendarul: desemnare posibilă înainte de deplasarea la ONU Întrebat dacă va face desemnarea înainte de participarea la Adunarea Generală a ONU de săptămâna viitoare, președintele a sugerat că ar prefera această variantă. Totodată, a spus că își dorește consultări oficiale cu partidele în această săptămână, după care să facă nominalizarea. Discuții cu partidele și evitarea unui nume înainte de consultări Șeful statului a afirmat că a avut „zeci de discuții” cu reprezentanții partidelor pe tema formării guvernului. Întrebat despre o posibilă propunere a ministrului interimar de Finanțe, Alexandru Nazare, pentru funcția de premier, Nicușor Dan nu a oferit un răspuns și a explicat că nu vrea să „complice” situația anticipând într-un sens sau altul. Președintele a adăugat că îl consideră pe Nazare „un ministru de Finanțe bun” și a menționat că participarea sa la nunta acestuia, în weekend, a reflectat relația profesională dintre ei. Ce semnal transmite despre majoritate Nicușor Dan a apreciat că, „dacă este vorba de o majoritate fragilă pentru un Guvern, ea se poate materializa”, sugerând că o formulă de susținere parlamentară ar putea fi construită chiar și în condiții de echilibru politic dificil. În perioada imediat următoare, miza se mută pe consultările anunțate și pe reacția partidelor după desemnare, întrucât de aici depinde dacă România intră rapid într-o etapă de învestire sau într-un nou blocaj politic. [...]
Președintele Nicușor Dan leagă securitatea la Marea Neagră de evoluțiile din Arctica , argumentând că riscurile și deciziile de apărare din nordul Europei au efecte directe asupra întregului continent, inclusiv asupra flancului estic. Mesajul a fost transmis în contextul participării sale la Summitul Arctic de la Rovaniemi , potrivit HotNews . Nicușor Dan a participat duminică, în Finlanda, la o cină de lucru oferită de premierul finlandez Petteri Orpo, în cadrul summitului european dedicat regiunii arctice. Șeful statului a spus că „securitatea Europei este o preocupare comună” și că „ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor”. „Ceea ce se întâmplă într-o parte a continentului are consecințe directe asupra tuturor, iar legătura dintre regiunea arctică, Marea Baltică și Marea Neagră este tot mai evidentă.” Cine participă și ce miză are reuniunea Summitul este organizat la inițiativa premierului Finlandei și reunește lideri europeni, între care cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen. Sunt prezenți și reprezentanți ai instituțiilor UE: președintele Consiliului European, Antonio Costa, și înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Kaja Kallas. În această formulă, mesajul transmis de președintele României plasează explicit Marea Neagră în aceeași ecuație de securitate cu Arctica și Marea Baltică, într-un moment în care statele europene discută tot mai mult despre apărare și reziliență pe întregul arc nord–est al continentului. Ce urmează în agenda de luni Potrivit programului menționat de HotNews, ziua de luni include: vizitarea bazei militare Lapland Air Wing ; vizitarea expoziției „Arctic Opposites”; sesiunea de lucru „Current Developments, Security and Future Outlook on the Arctic”; dejunul de lucru „The EU’s Role and Actions in the Arctic”; o conferință comună de presă cu liderii participanți. Informațiile despre participarea și declarațiile lui Nicușor Dan au fost relatate și de Agerpres . [...]
Proiectul AUR privind Ziua Drapelului ar introduce amenzi de până la 30.000 de lei și riscuri penale, iar vicepremierul interimar Oana Gheorghiu îl contestă ca măsură de constrângere , potrivit news.ro . Ea susține că „un gest făcut din obligație” – sub amenințarea amenzii sau a cercetării penale – „nu e nicio garanție de patriotism”. Vicepremierul interimar (PNL) comentează un proiect legislativ AUR legat de Drapelul Național, ajuns recent pe ordinea de zi a Camerei Deputaților, după ce a fost adoptat tacit de Senat în 2023. Proiectul a fost introdus pe agenda plenului fără raport întocmit de comisiile de specialitate, conform aceleiași surse. Ce schimbări ar aduce proiectul și ce sancțiuni prevede În forma descrisă, inițiativa ar impune obligații și sancțiuni în jurul ceremoniei de Ziua Drapelului, inclusiv pentru oficiali, instituții media și autorități locale: Amenzi între 5.000 și 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute drapelul la ceremonie, „în ordinea protocolului”. Dacă oficialii „se sustrag de la ceremonie”, proiectul ar prevedea cercetare penală pentru abuz în serviciu , potrivit relatării vicepremierului. Amenzi de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu acordă 30 de minute de spațiu de emisie în ziua dedicată drapelului. Amenzi de până la 30.000 de lei dacă autoritățile locale nu stabilesc un loc public denumit „Piața Tricolorului”, în 45 de zile de la promulgarea legii. Componenta religioasă, introdusă în ceremonialul oficial Proiectul include și un „ritual religios explicit” în cadrul ceremoniei oficiale de consacrare a Drapelului Național, cu un text de „binecuvântare” pe care ar urma să îl rostească preotul militar sau ierarhul bisericesc și cu descrierea gesturilor din timpul ceremoniei, inclusiv sărutarea pânzei drapelului de către preot/ierarh, conform textului citat de news.ro. Poziția vicepremierului: constrângerea nu produce patriotism Oana Gheorghiu afirmă că „nu există stat democratic care să aibă o astfel de lege” și că exprimarea iubirii față de țară „de frica represiunii statului” nu este patriotism, ci o „reminiscență” a unor vremuri care ar trebui să rămână în trecut. „Patriotismul nu se măsoară nici în participarea la ceremonii, nici în sărutul drapelului. Patriotism înseamnă să îți iubești țara indiferent ce faci și indiferent unde te afli.” În argumentația sa, vicepremierul dă exemple de „patriotism” legat de muncă și responsabilitate – de la medici și profesori la funcționari și muncitori – și susține că politicienii ar trebui să demonstreze atașamentul față de țară „muncind în slujba” cetățenilor „în fiecare zi a mandatului”, nu prin gesturi simbolice impuse o dată pe an. Ce urmează Din informațiile disponibile, proiectul este pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților, însă nu avea raport de la comisiile de specialitate la momentul relatării. Nu sunt oferite detalii despre calendarul dezbaterii sau votului în Cameră. [...]
