Știri
Știri din categoria Politică
Amenințările cu suspendarea președintelui riscă să prelungească instabilitatea politică, într-un moment în care România tocmai a intrat într-o nouă etapă de negocieri instituționale după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3. Premierul desemnat Eugen Tomac a acuzat AUR că „servește interesele Rusiei” prin presiunea publică pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, susținând că Moscova ar urmări menținerea unei Românii „în continuare instabile”.
Tomac a spus că, în actualul context „extrem de complex și plin de vulnerabilități”, România are nevoie de „acțiuni responsabile” raportate la cetățeni și la statutul țării. În acest cadru, el a legat demersurile AUR de un interes extern, afirmând că este „evident” că Rusia își dorește instabilitate la București.
AUR a anunțat în ultimele săptămâni că ar putea începe procedura de suspendare a președintelui, dacă Nicușor Dan nu cheamă toate partidele parlamentare la consultări după moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Guvernului Bolojan.
Marți dimineață, liderul AUR, George Simion, a reluat tema într-o postare pe Facebook, cerând un răspuns de tip „Da/Nu” de la urmăritori cu privire la inițierea suspendării.
Președintele Consiliului Național AUR, Petrișor Peiu, a declarat la Antena 3 CNN că, dacă s-ar admite existența unui „derapaj” al președintelui față de Constituție, sancțiunea ar fi una politică, însă a precizat că nu el stabilește dacă a existat sau nu o încălcare, ci Curtea Constituțională. Peiu a mai spus că George Simion „face un sondaj printre susținătorii” partidului.
Tot marți dimineață, fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a cerut parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a președintelui Nicușor Dan.
Conform explicațiilor din articol, președintele României poate fi suspendat „în cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției”, dacă:
Dacă Parlamentul votează suspendarea, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum pentru demiterea șefului statului.
Recomandate
Călin Georgescu cere suspendarea președintelui, într-un nou episod de escaladare instituțională : potrivit Digi24 , fostul candidat la alegerile prezidențiale le-a solicitat parlamentarilor să înceapă procedura de suspendare a lui Nicușor Dan, invocând forma „abuzivă” și „sfidătoare” în care șeful statului l-a desemnat pe Eugen Tomac să formeze un nou Guvern. Georgescu a făcut apelul marți, la ieșirea de la Judecătoria Sectorului 1, în fața a sute de susținători. El a susținut că Nicușor Dan ar ocupa „ilegal” Palatul Cotroceni și a cerut declanșarea imediată a procedurii de suspendare, pe fondul nemulțumirii față de desemnarea lui Eugen Tomac pentru formarea Executivului, potrivit Agerpres. Ce reproșează Georgescu și ce consecințe invocă În declarațiile citate de Digi24, Georgescu a legat desemnarea premierului de o acuzație mai amplă privind funcționarea instituțiilor și a avertizat asupra unui posibil impact economic și social. „Se impune asumarea răspunderii de către inițiatorii acestui demers, pentru că va fi un dezastru economic și social masiv.” Totodată, el a afirmat că aceeași răspundere ar reveni și partidelor care ar vota noul Guvern și a cerut parlamentarilor să acționeze „imediat” pentru suspendarea președintelui. Context: termen în instanță și dosarul în care este judecat Georgescu a venit la Judecătoria Sectorului 1 pentru un termen în dosarul în care este judecat pentru propagandă legionară, însă a stat doar câteva minute, iar procesul a fost amânat pentru luna august, mai notează publicația. Conform articolului, el a fost trimis în judecată pe 2 iulie 2025 de Parchetul General pentru promovarea în public a cultului unor persoane vinovate de genocid, crime împotriva umanității și crime de război, precum și pentru promovarea în public a ideilor fasciste, legionare, rasiste ori xenofobe, în formă continuată (cinci acte materiale). Procurorii arată că faptele reținute ar fi avut loc în perioada 16 iunie 2020 – 16 mai 2025, inclusiv prin interviuri, declarații și postări online. Ce mai cere: „turul doi înapoi” și desecretizări În aceeași intervenție, Georgescu a susținut că „întoarcerea la democrație” ar însemna „turul doi înapoi” și a cerut desecretizarea ședinței CSAT și a unei ședințe informale a CCR dinaintea anulării alegerilor din 6 decembrie 2024, conform relatării Digi24. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac își fixează reperele de politică externă și internă într-o serie de caracterizări scurte ale liderilor politici și ai marilor puteri, cu mesaje tranșante despre Rusia și Vladimir Putin , potrivit news.ro . Tomac a făcut declarațiile luni seară, la Antena 3, unde a fost rugat să definească „printr-un cuvânt sau o propoziție” mai mulți lideri politici. În acest cadru, el l-a descris pe Nicușor Dan drept „un președinte care va scrie istorie pentru țară”. Mesajul central: Rusia, „inamic”, iar Putin „ne disprețuiește” În lista de caracterizări, Tomac a folosit formulări directe pentru actorii externi, indicând o poziționare fermă față de Rusia și o diferențiere între marile puteri: Rusia: „Inamic” Vladimir Putin: „Ne disprețuiește” Statele Unite: „Am încredere” Ucraina: „O țară pe care o respectăm” Donald Trump: „Un lider influent și important” Xi Jinping: „Un conducător care și-a consolidat poziția” Europa: „O port în suflet” Cum îi descrie pe liderii politici din România Pe scena internă, Tomac a oferit aprecieri diferite, de la elogii la critici, în funcție de persoană: Nicușor Dan: „Un președinte care va scrie istorie pentru țară” Ilie Bolojan: „Un om politic cu multă experiență” Sorin Grindeanu: „Un om politic destul de dispus să facă lucruri importante pentru ca țara să meargă înainte” Dominic Fritz: „Un lider politic pe care îl respect” Kelemen Hunor: „Un om politic cu foarte multă experiență și aș spune un bun român de etnie maghiară” George Simion: „Un politician care nu respectă regulile” Eugen Tomac (despre sine): „Un român care își iubește țara” În aceeași serie de răspunsuri, Tomac a mai spus despre „Moldova” că este „parte din țara mea”, iar despre „România” că este „țara mea”. [...]
PSD pregătește o nouă sesizare la CCR care poate complica funcționarea guvernului interimar : potrivit G4Media , social-democrații vor să atace la Curtea Constituțională guvernul Bolojan, deja demis de Parlament, invocând faptul că miercuri expiră mandatele miniștrilor numiți interimar pentru a-i înlocui pe miniștrii PSD demisionari. Mișcarea vine după ce PSD a ieșit de la guvernare și cere ca și liberalii să părăsească executivul, pe fondul nemulțumirii că PNL și-ar fi păstrat „accesul la putere”, potrivit surselor politice citate de publicație. Premierul Ilie Bolojan a numit miniștri interimari pentru 45 de zile din rândul membrilor cabinetului, după decizia PSD de a se retrage. Mandatele de interimat de 45 de zile se încheie miercuri, în condițiile în care întregul guvern funcționează oricum în regim interimar, după ce a fost demis prin moțiunea de cenzură depusă de PSD împreună cu AUR. Ce înseamnă, procedural, un guvern demis Conform Constituției, un guvern demis prin moțiune de cenzură trebuie să asigure administrarea treburilor publice, dar cu puteri limitate: nu poate adopta ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege, până la votarea unui nou guvern în Parlament. Context: un precedent recent la CCR și negocieri pentru un nou cabinet PSD a mai sesizat CCR în urmă cu câteva săptămâni, contestând o ordonanță de urgență a guvernului Bolojan pe motiv că a fost adoptată după demiterea executivului, însă Curtea a respins sesizarea. Criza guvernamentală continuă: la o lună de la demiterea guvernului Bolojan, președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Eugen Tomac, consilier onorific, să formeze un nou guvern. Acesta negociază cu partidele și facțiunile parlamentare pentru a strânge cele 233 de voturi necesare învestirii. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că nu își depune mandatul și merge mai departe cu procedura de învestire , pe fondul negocierilor încă neîncheiate pentru o majoritate parlamentară, potrivit Digi24 . Tomac a respins public „zvonul” că ar urma să renunțe miercuri la mandat, invocând o „presupusă lipsă de sprijin” din partea partidelor. El afirmă că mandatul primit de la președintele Nicușor Dan este să formeze Guvernul și că va duce procedura „până la votul Parlamentului”, mesaj transmis într-o postare pe Facebook. „Circulă un zvon că mâine aș intenționa să îmi depun mandatul (...) Este FALS!” Negocierile pentru voturi: discuții în curs, sprijin încă neclar În paralel cu dezmințirea, Tomac susține că rămâne încrezător într-un vot favorabil în Parlament și acuză că „ipotezele menite să divizeze” nu au temei, făcând „apel la vigilență” și la unitate în jurul obiectivului de a obține votul de învestitură. Digi24 notează că premierul desemnat a continuat marți discuțiile cu partidele pentru a strânge voturile necesare. Deși a ieșit „încrezător” de la întâlnirea cu UDMR , declarațiile ulterioare ale lui Kelemen Hunor indică faptul că negocierile nu sunt tranșate. În același timp, PSD a transmis o listă de cerințe pe care vrea să le vadă în viitorul program de guvernare. Calendarul procedural: listă de miniștri și program până vineri, votul – săptămâna viitoare Conform informațiilor din articol, Tomac ar urma să depună în Parlament lista finală a miniștrilor și programul de guvernare până vineri, iar săptămâna viitoare să ceară votul aleșilor. El a mai spus, marți seară, că va merge în Parlament să ceară votul de încredere „în termenele procedurale”, după ce va avea acordul partidelor care încă nu s-au pronunțat, și că miercuri intenționează să solicite o întrevedere cu președintele Nicușor Dan, după finalizarea discuțiilor cu parlamentarii. [...]
Premierul desemnat Eugen Tomac spune că menține un contact direct cu președintele Nicușor Dan și caută rapid o majoritate parlamentară, pe fondul „termenelor care ne presează” și al riscului ca România să rămână fără guvern funcțional , potrivit Antena 3 , după o primă rundă de discuții cu liderii PNL, USR și PSD. Tomac a declarat că a avut „un scurt schimb de opinii” cu șeful statului după consultările cu partidele și că i se pare „absolut firesc” ca acest contact să fie permanent. În același timp, premierul desemnat a spus că încearcă să găsească „compromisul necesar” între actorii politici pentru a obține voturile de învestitură. Miza: majoritate în Parlament, în timp scurt În intervenția de la Antena 3, Tomac a insistat că România „are nevoie de un guvern” și că speră ca discuțiile următoare să ducă la o majoritate care să îi acorde încrederea lui și cabinetului pe care urmează să îl prezinte. El a vorbit despre presiunea unor termene și despre nevoia de „realism” în negocieri. În paralel, Antena 3 notează că premierul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a strânge o majoritate în Parlament, pragul menționat fiind de 233 de voturi. Cabinet de „specialiști” și o linie roșie în negocieri Tomac a anunțat intenția de a propune un guvern format din specialiști, nu construit pe criterii politice. Publicația prezintă și o listă de lucru a unor nume vehiculate pentru viitorul cabinet, subliniind că nu este o componență oficială și că negocierile sunt încă în desfășurare. Totodată, potrivit aceleiași surse, Tomac ar fi transmis că nu va include în Cabinet niciun membru cu „carnet de partid” din actualul Parlament, poziție prezentată drept o linie roșie pentru PNL și USR. Context: discuții cu partidele „pro-occidentale” și apel la responsabilitate Premierul desemnat a spus că a discutat cu partidele „pro-occidentale”, că le-a prezentat obiectivele și că urmează să continue dialogul, inclusiv cu UDMR și cu parlamentari care și-au exprimat deschiderea. În declarațiile sale, Tomac a legat urgența formării guvernului de contextul mai larg – războiul de la graniță și efecte economice ale crizelor internaționale – și a făcut apel la „rațiune și responsabilitate”. Ce urmează, conform declarațiilor: continuarea consultărilor în zilele imediat următoare și prezentarea unei formule de cabinet care să poată trece de votul Parlamentului. [...]
Președintele ar păstra varianta unui premier tehnocrat și la a doua nominalizare , dacă Guvernul Tomac nu trece de votul Parlamentului, potrivit Wall-Street . Mesajul, transmis de Dominic Fritz după întâlnirea cu Eugen Tomac, indică o strategie care evită explicit numirea unui premier din rândul partidelor parlamentare, cu potențial de a prelungi incertitudinea politică și, implicit, blocajele administrative. Dominic Fritz, președintele USR, a spus că a înțeles că acesta este planul președintelui Nicușor Dan în scenariul în care Cabinetul Tomac pică la vot: a doua propunere ar rămâne tot un „premier tehnocrat” (adică o persoană fără apartenență politică, cel puțin formal, la partidele din Parlament). „Așa am înțeles, că acesta este planul: dacă pică guvernul Tomac, atunci a doua propunere va fi tot un premier tehnocrat” În același context, publicația notează că liberalii și-ar fi dorit să vină cu o propunere la a doua rundă de consultări de la Cotroceni, însă varianta descrisă de Fritz ar exclude un premier din PSD, PNL sau USR. Calendarul lui Tomac și miza votului din Parlament Eugen Tomac, premierul desemnat, a anunțat că lucrează la lista miniștrilor și că intenționează să finalizeze formula de Cabinet până miercuri. El a precizat că își dorește „2-3 propuneri” pentru fiecare portofoliu și că selecția finală pentru miniștrii trimiși la vot în Parlament va fi decizia sa. „Pentru o parte dintre membrii viitorului Cabinet discuțiile s-au încheiat, pentru câteva ministere urmează azi și mâine, cel târziu miercuri să finalizez formula de Cabinet” Nume vehiculate pentru portofolii, potrivit informațiilor „pe surse” Articolul include o „listă scurtă” cu nume discutate pentru mai multe ministere, menționând că negocierile continuă și că lista se poate modifica până miercuri. Pentru această listă, sursa informațiilor este indicată ca Digi 24. Printre numele menționate: Afacerilor Externe : Luca Niculescu Educației : Sorin Costreie (consilier prezidențial pe educație și cercetare) Culturii : Adrian Papahagi Muncii : Lavinia Niculescu / Diana Morar Dezvoltării : Vladimir Ionaș Sănătății : Cătălin Cîrstoiu Finanțelor : Bogdan Drăgoi / Bogdan Glăvan Economiei : Radu Burnete (consilier al președintelui pe probleme economice și sociale) Apărării : Mihnea Motoc / Dan Neculăescu Energiei : Corina Popescu Transporturilor : Ionuț Mașala (director economic CNAIR) Mediului : Doru Dulceață Justiției : Cosmin Soare Filatov (consilier prezidențial pe probleme constituționale) De ce contează: risc de prelungire a interimatului și a deciziilor amânate Dacă scenariul descris de Dominic Fritz se confirmă, menținerea opțiunii pentru un premier tehnocrat și la a doua nominalizare ar putea reduce spațiul de negociere politică cu partidele parlamentare și ar putea împinge mai departe momentul formării unei majorități stabile. În practică, asta înseamnă o perioadă mai lungă de incertitudine pentru agenda guvernamentală, inclusiv pentru deciziile cu impact bugetar și administrativ care depind de un executiv validat de Parlament. [...]
