Știri
Știri din categoria Politică
Giorgia Meloni cere ca UE să aibă un singur negociator cu mandat comun în eventuale discuții cu Rusia, pentru a evita „fragmentarea” diplomatică și pentru a împiedica apariția unor formate restrânse care nu pot pretinde că reprezintă întregul bloc, potrivit Kyiv Post.
Premierul Italiei a făcut apelul joi, în fața parlamentarilor de la Roma, înaintea reuniunilor de săptămâna viitoare ale G7 și ale liderilor europeni. Mesajul central: Europa ar trebui să își mențină sprijinul pentru Ucraina, dar să își construiască și o abordare coordonată pentru orice angajare diplomatică viitoare cu Moscova.
În intervenția sa, Meloni a avertizat că fermitatea față de Rusia nu ar trebui să se transforme în „orbire diplomatică” sau în autoexcludere, citată de Bloomberg, conform aceleiași surse.
Miza propunerii este una de guvernanță și reprezentare: cine vorbește în numele Uniunii Europene dacă se ajunge la negocieri legate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Meloni susține că actualele inițiative diplomatice „în mozaic” produc „fragmentare, confuzie și slăbiciune”, în locul unei poziții europene unitare.
În acest context, liderul italian a spus că este „cheie” să existe „cineva care poate reprezenta interesele europene la masa negocierilor”, semnalând sprijin pentru un rol mai centralizat al UE în eventuale eforturi de pace.
Declarațiile vin la câteva zile după ce Meloni a fost exclusă de la o întâlnire la Londra la care au participat premierul britanic Keir Starmer, președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz, notează publicația.
Deși nu a criticat direct reuniunea, Meloni a indicat că astfel de formate mai mici riscă să adâncească diviziunile în Europa, argumentând că „nicio formulă” de acest tip nu are legitimitatea de a vorbi în numele întregii Europe.
Potrivit Kyiv Post, comentariile scot în evidență o dezbatere în creștere în Europa despre reprezentarea blocului în eventuale negocieri viitoare cu Rusia. În timp ce marile puteri europene și-au coordonat tot mai mult diplomația în grupuri restrânse, Italia împinge acum ideea unei structuri cu mandat explicit din partea UE.
Recomandate
Kaja Kallas a respins ideea desființării sau subordonării serviciului diplomatic al UE , într-un moment în care Parisul testează, fie și neoficial, opțiuni de reorganizare care ar muta puterea de politică externă mai aproape de Comisia Europeană. Într-un e-mail către angajați văzut de Politico , șefa diplomației UE a susținut că Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE/EEAS) aduce „valoare adăugată” blocului comunitar. Kallas le-a scris celor aproximativ 5.000 de angajați ai SEAE după apariția unui document de discuție al guvernului francez care ar fi luat în calcul variante „radicale”, inclusiv aducerea completă a serviciului diplomatic sub controlul Comisiei Europene. În mesaj, ea a invocat contextul de securitate, menționând războiul „la scară largă” din Europa drept argument pentru utilitatea instituției. „Aș vrea… să subliniez câtă valoare adăugată am oferit Europei ca echipă, mai ales într-un moment în care în Europa are loc un război la scară largă”, a scris Kallas, potrivit e-mailului citat de publicație. Ce propune documentul francez și de ce contează Potrivit articolului, conținutul documentului francez a fost confirmat de Politico și vine pe fondul unor critici vechi din capitalele naționale și din interiorul UE: diplomația europeană ar fi prea lentă, disfuncțională instituțional și prinsă într-o competiție tot mai dură de atribuții între SEAE și Comisia condusă de Ursula von der Leyen. Documentul ar lista trei opțiuni de reformă pentru SEAE: trecerea completă a SEAE sub autoritatea Comisiei Europene; mutarea funcțiilor-cheie către Consiliul UE (instituția care lucrează în numele celor 27 de guverne); consolidarea rolului funcției de Înalt Reprezentant (postul ocupat de Kallas). Un diplomat UE citat de Politico a spus că documentul este intern, nu a fost aprobat de ministrul francez de Externe sau de consilierii săi și nu reflectă o poziție oficială a Franței. Materialul a fost relatat inițial de Financial Times și Reuters, potrivit aceleiași surse. Răspunsul lui Kallas: deschidere la reformă, dar în limitele tratatelor Kallas, fost premier al Estoniei și Înalt Reprezentant al UE din 2024, a transmis că acceptă o dezbatere despre reformă și a amintit că relația dintre SEAE, Comisie și statele membre este discutată încă de la înființarea serviciului. În același timp, ea a subliniat că „rolurile și responsabilitățile” instituțiilor UE sunt stabilite în tratate și că acest cadru „rămâne neschimbat”. Politico notează însă că, deși rolul de Înalt Reprezentant este menționat în Tratatul de la Lisabona, organizarea și funcționarea SEAE se stabilesc printr-o decizie a Consiliului. Kallas a mai spus că intenționează să discute idei de reformă la o reuniune informală a miniștrilor de Externe, după vară. [...]
PSD condiționează votul pentru Guvernul Tomac de măsuri „anti-austeritate” , ceea ce ridică miza negocierilor pe programul de guvernare și poate decide dacă executivul trece sau nu de Parlament, potrivit Digi24 . Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a spus la Digi24 că social-democrații vor susține un guvern condus de premierul desemnat Eugen Tomac doar dacă programul de guvernare va include măsurile cerute de PSD. În lipsa lor, partidul nu va vota cabinetul. „Noi așteptăm, înainte de orice, să vedem programul de guvernare, că nu funcțiile în momentul ăsta sunt prioritare, ci mai ales măsurile care să ne garanteze ieșirea din austeritatea în care ne-a aruncat Ilie Bolojan .” Zamfir a insistat că discuția nu este despre împărțirea portofoliilor, ci despre un set de măsuri care „să garanteze ieșirea din austeritate”, pe care le-a descris drept nefiind „de sorginte social-democrată”, ci necesare pentru schimbarea direcției economice. Ce înseamnă condiționarea PSD pentru șansele Guvernului În declarațiile sale, Zamfir a indicat că votul PSD depinde de două elemente: conținutul programului și componența echipei guvernamentale. programul de guvernare și măsurile prezentate de Eugen Tomac; lista de miniștri cu care vine premierul desemnat. El a mai afirmat că Tomac ar continua negocierile și cu USR, grupul minorităților și UDMR, iar UDMR ar urma să decidă spre sfârșitul săptămânii dacă susține guvernul. Linii roșii și reacții în taberele politice Daniel Zamfir a mai spus că PSD nu l-ar susține pe Ilie Bolojan ca premier într-un guvern minoritar împreună cu USR și UDMR. Separat, Eugen Tomac a reacționat după ce PNL a anunțat că nu va vota guvernul condus de el, spunând că înțelege mesajul și îl respectă, dar a adăugat: „renunțați la demagogie”, conform aceleiași surse. Tot joi, secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a declarat că, în opinia sa, Guvernul Tomac va trece de votul parlamentarilor și că România ar avea nevoie de „o schimbare de direcție” după perioada guvernării conduse de Ilie Bolojan. Ce urmează Zamfir a indicat că PSD așteaptă prezentarea programului de guvernare, despre care spune că ar putea fi adus în discuție „mâine”, urmând ca președintele partidului să îl prezinte intern, împreună cu ce a acceptat Tomac și cu propunerea de miniștri. În funcție de acest pachet, PSD își va stabili votul în Parlament. [...]
Blocajul politic pune în pericol reformele și finanțarea UE , după ce negocierile pentru un guvern la București s-au împotmolit cu doar câteva zile înainte de termenul constituțional, potrivit Politico . Premierul desemnat Eugen Tomac , europarlamentar Renew Europe, a primit mandatul de la președintele Nicușor Dan să formeze un guvern tehnocrat după prăbușirea coaliției de centru în urma unei moțiuni de cenzură în mai. Tomac are termen până la 14 iunie să prezinte un cabinet; în caz contrar, Dan trebuie să reia discuțiile de coaliție sau să caute un alt lider tehnocrat. Un obstacol major a apărut joi, când Partidul Național Liberal, al treilea ca mărime, a anunțat că nu susține soluția guvernului tehnocrat, invocând lipsa sprijinului politic necesar pentru a trece reformele. Liderul PNL, Ilie Bolojan, a susținut că formula ar fi una de fațadă care ar scuti Partidul Social Democrat de responsabilitatea pentru situația creată. În mai, PSD a inițiat moțiunea de cenzură împreună cu partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Tomac a reacționat spunând că miza este ieșirea din blocaj și oferirea unui guvern funcțional, stabilitate și direcție, însă perspectiva unui acord rapid rămâne redusă. Politico notează că presa română relatează că președintele ar lua în calcul refacerea coaliției căzute, dacă Tomac nu reușește. Miza economică: deficit, reforme și bani europeni Criza politică se suprapune peste presiuni bugetare, România având, potrivit articolului, cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană. Dacă nu finalizează reforme-cheie până în august, țara riscă să piardă aproximativ 11 miliarde de euro (aprox. 55 miliarde lei) din finanțare europeană. În plus, analiștii citați de publicație avertizează că, dacă finanțele publice nu sunt aduse rapid sub control, ar putea urma o retrogradare a ratingului de țară. Președintele Nicușor Dan a legat explicit soluția guvernului tehnocrat de evitarea unui derapaj economic și de menținerea orientării pro-occidentale. „Interesul țării trebuie să primeze. Mandatul meu este, în primul rând, să mențin direcția pro-occidentală a României și, în al doilea rând, să previn un posibil colaps economic.” Ce opțiuni rămân dacă termenul de 14 iunie este ratat Conform Politico, dacă nu se formează un nou guvern în 60 de zile și au loc două încercări eșuate de învestire, Constituția îi permite președintelui să convoace alegeri anticipate. Totuși, această variantă pare puțin probabilă, în condițiile în care sondajele indică un avans semnificativ pentru AUR. Tomac a exclus formarea unui guvern cu AUR, iar asocierea PSD cu extrema dreaptă pentru a dărâma guvernul în mai a stârnit nemulțumire la Bruxelles, fiind percepută ca o încălcare a „cordonului sanitar” (practică politică de izolare a partidelor extremiste). [...]
PNL condiționează sprijinul pentru guvernare de o majoritate „transparentă” și lasă deschisă varianta anticipatelor , pe fondul unei crize politice pe care o leagă de PSD și AUR, potrivit Digi24 . Sebastian Burduja spune că PNL nu susține guvernul propus de premierul desemnat Eugen Tomac din cauza lipsei de sprijin parlamentar și avertizează că fără o majoritate clară nu pot fi luate măsurile economice invocate de liberali. Burduja, consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, afirmă că decizia PNL de a nu susține executivul lui Tomac este „principială” și „fără cale de întoarcere”, nu o poziționare „împotriva unui om”. În logica PNL, problema centrală este capacitatea guvernului de a funcționa în Parlament și de a livra politici publice într-un context pe care îl descrie drept complicat, inclusiv prin suprapunerea cu o „criză economică” și cu tensiuni regionale. Miza: guvern fără majoritate, reforme blocate În intervenția la Digi24, Burduja susține că România are nevoie de un sprijin parlamentar „transparent, asumat și foarte ferm”, altfel măsurile nu pot fi adoptate. El leagă eficiența guvernării de existența unei majorități care să își asume public susținerea. În același registru, liberalul enumeră obiective precum temperarea inflației, atragerea investițiilor și reducerea cheltuielilor statului, dar argumentează că acestea nu pot fi atinse dacă executivul nu are o bază solidă în Legislativ. Acuzații către PSD și AUR și scenariul anticipatelor Burduja afirmă că există „de facto” un parteneriat PSD–AUR, invocând exemple din activitatea parlamentară și numiri, și spune că PSD ar trebui să vină „în fața românilor cu o variantă” după căderea guvernului Bolojan. În lipsa unei soluții, el spune că nu exclude alegerile anticipate. Totodată, Burduja susține că PSD ar încerca să transforme PNL în „țap ispășitor” pentru criza politică, în timp ce „alianța” PSD–AUR ar continua. Relația cu Nicușor Dan: „nu vedem un conflict”, dar reproșuri de timing Pe dimensiunea instituțională, Burduja declară că PNL nu vede „în acest moment” un conflict cu președintele Nicușor Dan , însă adaugă că liberalii și-ar fi dorit ca acesta „să fie activ și înainte de declanșarea acestei crize”. În evaluarea sa, „scandalul permanent” ar avantaja „forțele extremiste”, ceea ce ridică presiunea pentru o soluție politică stabilă. Ce urmează Din informațiile prezentate, PNL își menține refuzul de a susține guvernul Tomac și împinge discuția către două opțiuni: o nouă formulă de majoritate asumată în Parlament sau, dacă nu se conturează o soluție, varianta anticipatelor, pe care Burduja spune că nu o evită ca posibilitate. [...]
Postările lui Elon Musk despre revoltele din Belfast cresc riscul de reglementare pentru platforme și pentru SpaceX înainte de IPO , într-un moment în care autoritățile britanice avertizează explicit că incitarea online poate declanșa obligații legale de eliminare a conținutului, potrivit The Verge . Pe fondul violențelor din Belfast (Irlanda de Nord), Musk a redistribuit pe X mesaje ale liderului partidului populist de extremă dreapta Restore Britain, Rupert Lowe, care cer deportări pe scară largă și urmărirea penală a politicienilor pentru că ar fi permis intrarea unor „sălbatici periculoși din lumea a treia” în Marea Britanie. La una dintre redistribuiri, Musk a adăugat: „Așa se face”. În același context, Musk a publicat și o listă cu locații de protest din oraș, însoțită de mesajul: „Doar protestând ÎN MOD REPETAT și TARE va exista vreo schimbare!!”. Conform materialului, revoltele au izbucnit după un atac cu cuțitul, iar suspectul ar fi un refugiat sudanez care locuiește legal în Regatul Unit, informație atribuită de The Verge publicației The New York Times. Reacția autorităților: social media, sub presiunea Online Safety Act Premierul britanic Keir Starmer a condamnat violențele și a indicat rolul rețelelor sociale în amplificarea lor, într-o declarație pe X: „Nu există nicio justificare pentru violența și dezordinea pe care le-am văzut amenințând comunitățile noastre, nici pentru cei care au încurajat-o, online sau în altă parte.” Separat, Ofcom (autoritatea de reglementare în comunicații din Regatul Unit) a avertizat platformele online că au obligația să elimine conținutul ilegal în baza Online Safety Act. Oliver Griffiths, directorul Ofcom pentru siguranță online, a spus că după atacul din Belfast au existat tulburări civile „unele dintre ele părând să fi fost incitate online”, inclusiv violențe motivate rasial, incendieri și atacuri asupra poliției. Musk a respins acuzațiile că ar contribui la escaladare, susținând că furia publică este provocată de „migranți criminali”, nu de social media. De ce contează pentru SpaceX: „factor de risc” în documentele de IPO The Verge notează că valul de postări anti-imigrație apare chiar înainte ca SpaceX să debuteze pe bursă „mai târziu în această săptămână”. În documentele de IPO ale companiei, „acțiunile și declarațiile” lui Musk — care atrag „o atenție media imensă” — sunt menționate ca factor de risc. Din perspectiva pieței, asocierea dintre comportamentul public al fondatorului și riscurile de reglementare (atât pentru platforma X, cât și în ecosistemul politic britanic) poate complica evaluarea investitorilor asupra guvernanței și a expunerii reputaționale a SpaceX, într-un moment în care compania intră într-o etapă de transparență și scrutin public mult mai ridicate. [...]
Guvernul pune un plafon de 8 miliarde lei pentru noua lege a salarizării, ceea ce exclude măriri pe toată grila , iar accentul se mută pe corectarea inechităților dintre „familiile ocupaționale”, potrivit Știrile Pro TV . Mesajul a fost transmis de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , într-o sesiune live pe Facebook dedicată proiectului legii salarizării unitare. Pîslaru a explicat că „anvelopa” de 8 miliarde de lei a fost calculată în raport cu țintele de deficit bugetar pentru 2027 și pe termen mediu. În comparație cu masa salarială actuală din sectorul public, de 166 miliarde de lei, suma ar echivala cu o creștere de 4,7% disponibilă pentru anul viitor, procent pe care ministrul îl consideră insuficient pentru o lege construită ca instrument de majorări generalizate. „Nu poți cu 8 miliarde să crești toată grila salarială.” Ce urmărește proiectul: echivalență între funcții, nu creșteri uniforme În locul unei creșteri „pe toată linia”, ministrul spune că proiectul se bazează pe un principiu de echivalență între familiile ocupaționale, pornind de la o evaluare realizată la începutul lui 2022. Aceasta ar fi analizat 141 de funcții din sectorul public și ar fi încercat ierarhizarea lor în funcție de complexitate, pentru a fundamenta grilele. Pîslaru a susținut că, într-un sistem care a devenit inechitabil de la an la an, indexările sau majorările punctuale tind să amplifice diferențele. Miza bugetară și PNRR : costuri în instanță și risc de pierdere a banilor Ministrul a legat adoptarea legii și de condiționalitățile din PNRR, afirmând că România riscă să piardă 770 de milioane de euro (aprox. 3,9 miliarde lei) dacă reforma nu este făcută. În același timp, el a invocat costuri deja existente generate de litigii: 7 miliarde de lei de plătit pe hotărâri judecătorești, din care 5 miliarde în sectorul justiției și 2 miliarde în alte sectoare; o estimare că suma ar putea urca spre 11 miliarde de lei dacă nu sunt corectate prin legislație unitară „disfuncționalitățile” și inechitățile. Pîslaru a mai avertizat că lipsa de predictibilitate ar menține presiunea pe decizii politice punctuale, mai ales în ani electorali, cu efect potențial asupra deficitului și cu riscul reluării unor măsuri de austeritate. Ce urmează: noi discuții cu „familiile ocupaționale”, cu posibilă întârziere Ministrul a spus că se află în a treia săptămână de discuții cu sindicatele și că, săptămâna viitoare, intenționează să cheme din nou familiile ocupaționale pentru a prezenta modificările și soluțiile avute în vedere, menționând totuși o posibilă întârziere din cauza volumului mare de informații. El a adăugat că ritmul poate fi afectat de aprobarea noului guvern: dacă acesta este aprobat, procesul se poate opri „mai brusc”; dacă nu, lucrul la lege ar urma să continue și săptămâna viitoare. [...]
