Imaginile din satelit indică o consolidare militară rusă la granița cu NATO, iar evaluările din statele nordice plasează următorii 1–3 ani drept intervalul cu „cel mai mare risc” de confruntare, potrivit Libertatea, care citează Focus Online și un raport al postului danez DR. Miza imediată pentru NATO este una operațională: capacitatea de descurajare și reacție rapidă în zona Mării Baltice, considerată vulnerabilă în scenarii de escaladare.

Ce arată imaginile și unde se concentrează schimbările

Conform raportului DR citat în material, imagini recente surprinse prin satelit ar indica apariția unor noi baze militare și extinderea celor existente pe un arc geografic care se întinde „din nordul Norvegiei până în sudul Lituaniei”. În acest context, Marko Eklund, fost ofițer al serviciilor secrete finlandeze, a declarat pentru DR că Rusia ar urmări să creeze spațiu pentru „zeci de mii de soldați suplimentari”.

Publicația notează și un reper concret din imagini: corturi militare la baza Kamenka, la aproximativ 60 km de granița cu Finlanda.

De ce contează: fereastra de risc și presiunea pe postura NATO

Experți din servicii de informații și din NATO din Suedia, Norvegia, Finlanda și Danemarca ar fi confirmat constatările, iar estimările lor indică următorii 1–3 ani ca interval cu „cel mai mare risc” pentru o posibilă confruntare între Rusia și NATO în Europa, potrivit Focus Online.

În paralel, materialul menționează o evaluare separată a expertului militar Carlo Masala, care avertizează că un atac rusesc asupra NATO „ar putea avea loc până în 2029”. În același timp, surse DR ar fi indicat că nu există o decizie imediată a Kremlinului privind un atac asupra teritoriului NATO, deși pregătirile militare pentru o potențială confruntare ar fi în desfășurare.

Semnale de tensiune în Marea Baltică

Libertatea enumeră o serie de incidente și activități recente în regiune, prezentate ca indicii ale tensiunilor în creștere:

• interferențe GPS masive deasupra sudului Mării Baltice, Gotland, Bornholm și a statelor baltice;
• observarea frecventă a navelor rusești în apele teritoriale ale Suediei, Germaniei, Danemarcei, Estoniei și Finlandei;
• interceptări repetate ale aeronavelor rusești de către avioane de luptă NATO în spațiul aerian al Mării Baltice;
• prezența navelor rusești în apropierea parcurilor eoliene, terminalelor de LNG (gaz natural lichefiat) și bazelor militare;
• atacuri hibride, inclusiv atacuri cibernetice și drone suspecte, care ar fi vizat operatori de energie și porturi din Estonia, Letonia și Polonia;
• exerciții militare rusești în Kaliningrad, inclusiv scenarii de blocadă a Mării Baltice și atacuri asupra teritoriilor NATO.

Ce efective ar viza Rusia și ce vulnerabilități admite NATO

După încheierea războiului din Ucraina, Rusia ar intenționa să staționeze aproximativ 115.000 de soldați, majoritatea trupe de luptă, în apropierea granițelor NATO, potrivit lui Marko Eklund, citat de DR.

În același material, generalul-locotenent Thomas Nilsson, șeful serviciilor de informații militare suedeze, este citat cu o evaluare directă:

„Este cu siguranță o amenințare pe care ar trebui să o luăm în serios.”

Tot DR, citat de Libertatea, relatează că ofițeri NATO ar fi recunoscut deficiențe la nivelul forțelor convenționale terestre, navale și aeriene, dar și în zona tehnologiei spațiale și a sistemelor autonome. Un ofițer NATO este citat astfel:

„Ne lipsesc forțele convenționale pe uscat, pe apă și în aer. Ne lipsesc tehnologia și infrastructura spațială, la care fiecare țară europeană ar trebui să aibă acces. Și ne lipsesc sistemele autonome pe uscat, pe apă și în aer.”

Reacția Moscovei

Ambasadorul Rusiei în Danemarca, Vladimir Barbin, a respins acuzațiile privind mobilizarea trupelor, catalogând declarațiile drept „o minciună” și negând intenția de a ataca state NATO, potrivit materialului.

În lipsa unor confirmări independente prezentate în articol, concluziile rămân cele ale experților și instituțiilor citate, însă ele conturează o presiune operațională crescândă asupra NATO în nordul Europei și în bazinul Mării Baltice, inclusiv prin nevoia de a acoperi rapid vulnerabilități recunoscute la nivel de capabilități convenționale și tehnologice.