Tag: rusia
Știri despre „rusia”
Aliații Rusiei își pierd încrederea în Kremlin – Absența sprijinului reaprinde crizele din Venezuela, Iran și Siria
Aliații tradiționali ai Rusiei acuză lipsa de sprijin în momente-cheie , iar parteneriatele strategice ale Moscovei încep să se clatine, pe fondul concentrării aproape exclusive a Kremlinului pe războiul din Ucraina. Potrivit Digi24 , în ultimele 13 luni, regimuri precum cele din Venezuela, Iran, Siria sau Cuba s-au simțit abandonate de Rusia exact în momente de criză internă sau externă, punând sub semnul întrebării soliditatea alianțelor construite de Moscova în ultimele două decenii. Venezuela , considerată cândva unul dintre cei mai loiali parteneri ai Rusiei în America Latină, a fost afectată profund de capturarea fostului lider Nicolas Maduro , aflat acum într-o închisoare din New York. Caracasul acuză serviciile de informații rusești și cubaneze că nu au anticipat și nu au prevenit pericolul venit din partea SUA. Mai mult, tehnica militară furnizată de Rusia, precum sistemele S-300 și Buk-M2, s-a dovedit inutilă în fața unui eventual atac. Nici în domeniul apărării cibernetice, Rusia nu a oferit suportul promis, ceea ce a dus la întreruperi masive de curent în capitala venezueleană, în urma unor atacuri atribuite Statelor Unite. În acest context, succesoarea lui Maduro, Delcy Rodriguez , pare tot mai deschisă către o cooperare cu Washingtonul, în detrimentul vechilor alianțe cu Moscova și Havana. În Siria , Bashar al-Assad a fost nevoit să vină personal la Moscova după ce Rusia nu a mai reușit să controleze acțiunile rebelilor, iar Cuba se confruntă cu o criză umanitară severă, fără a beneficia de sprijin concret din partea Kremlinului. Iranul , deși implicat într-o colaborare militară strânsă cu Rusia, a fost ținta unor bombardamente americane în 2025, în timp ce regimul de la Teheran se confruntă cu proteste masive și cu o instabilitate internă gravă. În ciuda declarațiilor oficiale de susținere, Moscova nu a intervenit în mod concret pentru a ajuta Iranul, atenția sa fiind canalizată aproape exclusiv către conflictul din Ucraina. Care sunt principalele nemulțumiri ale aliaților Rusiei? Lipsa de sprijin militar și informațional în fața unor crize acute Ineficiența echipamentelor rusești și absența mentenanței tehnice Indiferența față de crizele interne ale regimurilor partenere Înlocuirea treptată a loialității față de Moscova cu o deschidere către SUA Aceste evoluții pun în pericol strategia globală a Rusiei de influență în regimurile autoritare și ridică semne de întrebare cu privire la viitorul parteneriatelor sale din Orientul Mijlociu, America Latină și Caraibe. Dacă această tendință continuă, Rusia riscă nu doar să piardă influența în regiuni-cheie, ci și să-și diminueze considerabil capacitatea de negociere în plan geopolitic. [...]
Washington oprește temporar procesarea vizelor - pe listă apar Somalia, Rusia, Iran și ... Republica Moldova
Statele Unite vor suspenda, de săptămâna viitoare, procesarea vizelor pentru solicitanții din 75 de țări, inclusiv Republica Moldova , Rusia și Iran , informează Biziday . Măsura, care va intra în vigoare pe 21 ianuarie, a fost anunțată de un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA. Suspendarea este parte a unui efort de reevaluare a procedurilor de viză, pentru a preveni intrarea în țară a cetățenilor străini care ar putea deveni o povară pentru sistemul de asistență socială american. Karoline Leavitt , secretara de presă a Casei Albe, a confirmat pe rețelele sociale că printre țările afectate se numără și Somalia, Nigeria, Yemen, Thailanda și Brazilia. Informația a fost inițial publicată de Fox News, care a citat o notă internă a Departamentului de Stat. Reuters subliniază că, de la preluarea mandatului, Donald Trump a implementat măsuri stricte împotriva imigrației, inclusiv trimiterea agenților Serviciului de Imigrație în mai multe orașe, ceea ce a dus la tensiuni cu comunitățile de imigranți. De asemenea, Reuters amintește că, în urmă cu două luni, după un incident în care un cetățean afgan a împușcat mortal un membru al Gărzii Naționale, președintele Trump a promis că va opri definitiv imigrația din toate „țările din lumea a treia”. Această nouă măsură vine în contextul în care administrația Trump a revocat deja peste o sută de mii de vize de la revenirea sa la Casa Albă . [...]
Rusia sugerează că va sprijini SUA în preluarea Groenlandei; temerile privind un război global cresc
Retorica Kremlinului escaladează pe fondul crizei din Groenlanda: oficiali ruși sugerează că Rusia ar putea sprijini Statele Unite într-o eventuală preluare a insulei arctice , crescând temerile privind un conflict militar de amploare, în contextul în care războiul din Ucraina intră în al patrulea an, transmite The Express . Propagandistul pro-Kremlin Vladimir Soloviov a declarat într-o emisiune difuzată pe postul național rus că Rusia ar putea „ajuta America să elibereze Groenlanda de influențe străine”, referindu-se la Danemarca și aliații NATO. Declarația a fost însoțită de atacuri la adresa Regatului Unit, în special împotriva premierului britanic Keir Starmer și ministrului apărării John Healey, ironizați pentru intenția de a trimite trupe în Groenlanda pentru a contracara un potențial control american. „Trump se pregătește pentru un război major” , a afirmat Soloviov, susținând că bugetul militar al SUA a crescut cu 50% și sugerând că un conflict cu Europa ar putea fi „benefic” pentru Rusia. El a ridiculizat capacitatea militară a Marii Britanii, afirmând că „nu aveți trupe, nu aveți cu ce le transporta, iar dacă americanii doresc, vă vor scufunda”. Declarațiile vin în paralel cu noi atacuri aeriene ale Rusiei în Ucraina , inclusiv cu rachete capabile nuclear, și într-un moment simbolic: 1.419 de zile de la începutul invaziei , o durată care depășește oficial participarea Uniunii Sovietice în al Doilea Război Mondial (1941–1945). Kremlinul ar fi ordonat mass-mediei de stat să evite menționarea acestui reper, din cauza lipsei de progrese teritoriale semnificative și a pierderilor masive - peste un milion de morți sau răniți, conform estimărilor occidentale. Soloviov a mers mai departe, cerând eliminarea fizică a liderilor militari și politici ai Ucrainei , inclusiv a președintelui Volodîmîr Zelenski, generalului Valerii Zalujnîi și fostului șef al informațiilor militare, Kirilo Budanov. Această escaladare verbală a coincis cu noi atacuri rusești asupra Kievului, Odessei și regiunii Cernihiv, unde două cadre medicale au fost rănite după ce o ambulanță a fost lovită. Între timp, Zelenski a avertizat din nou că acțiunile Rusiei repetă crimele fascismului, subliniind că „fiecare zi de război e o dovadă că lumea nu se poate apăra singură de oamenii nebuni” . Pe fundalul acestor tensiuni, administrația Trump continuă să susțină ideea preluării Groenlandei , argumentând că insula ar fi vulnerabilă la influența Rusiei și Chinei. Casa Albă a declarat că discută „activ” o ofertă de cumpărare , fără a exclude în mod expres o acțiune militară, ceea ce alimentează speculații privind o posibilă confruntare între SUA și aliații săi europeni. Astfel, criza din Groenlanda devine un nou punct fierbinte al confruntării globale, unde interesele strategice, minerale și militare se intersectează periculos, într-un climat tot mai instabil. [...]
Putin respinge din nou planul de pace propus pentru Ucraina; Moscova acuză Occidentul că vrea „escaladare, nu pace”
Vladimir Putin a respins pentru a doua oară propunerea de pace formulată de SUA și Europa , pe care Moscova o consideră o amenințare directă, nu o soluție diplomatică. Potrivit GB News , Ministerul rus de Externe a declarat joi că documentul este „departe de o reglementare pașnică” și urmărește, în schimb, militarizarea Ucrainei printr-o „forță multinațională” care ar urma să susțină reconstrucția armatei ucrainene și să mențină o capacitate de descurajare. Replica Moscovei a venit într-un moment tensionat, în care Rusia continuă atacurile asupra teritoriului ucrainean. În dimineața zilei de vineri, Rusia a lansat asupra Ucrainei o rachetă hipersonică Oreshnik , capabilă să transporte focoase nucleare, într-un atac ce a avut loc aproape de granița cu Polonia. Deși racheta ar fi transportat focoase false, oficialii ucraineni și aliații europeni consideră acțiunea un gest de intimidare, menit să descurajeze sprijinul internațional pentru Kiev. A fost a doua utilizare cunoscută a acestei rachete de rază medie de către Moscova. În aceeași noapte, patru civili și-au pierdut viața în capitala Ucrainei în urma altor atacuri aeriene, care au provocat și avarii la ambasada Qatarului. Ministerul rus al Apărării a justificat lansarea rachetei Oreshnik printr-un presupus atac cu dronă asupra unei reședințe a lui Vladimir Putin, atac pe care Ucraina îl neagă, iar SUA îl consideră inexistent. Ministrul ucrainean de Externe, Andriy Sybiha, a calificat justificarea drept „absurdă” și a atras atenția că utilizarea unei rachete balistice atât de aproape de frontierele NATO reprezintă „o amenințare globală”. La rândul său, președintele Volodîmîr Zelenski a subliniat că țările vecine, precum Polonia, România și Ungaria, ar trebui să trateze cu maximă seriozitate acest semnal. În paralel cu tensiunile militare, dialogul diplomatic continuă. Sâmbătă, negociatorul ucrainean Rustem Umerov a avut noi discuții cu reprezentanți ai Statelor Unite, pentru conturarea unui cadru de încheiere a războiului. Potrivit acestuia, comunicarea cu partea americană este „practic zilnică”. Tot în această săptămână, ministrul britanic al Apărării, John Healey, a efectuat o vizită oficială la Kiev. Cu acest prilej, a anunțat un pachet de 200 de milioane de lire sterline pentru pregătirea trupelor britanice în eventualitatea unui armistițiu. Banii vor fi investiți în modernizarea echipamentelor, protecție anti-dronă și sisteme de comunicații, în perspectiva participării Marii Britanii la o viitoare „Forță Multinațională Ucraina”. Zelenski a mulțumit Londrei pentru sprijinul continuu și a insistat că orice acord de pace trebuie să prevadă un răspuns clar al aliaților în cazul reluării agresiunii ruse. Prin aceste mișcări, se conturează o dispută profundă între viziunea occidentală și poziția Kremlinului: în timp ce Ucraina și aliații săi încearcă să stabilească un cadru de securitate durabil, Rusia interpretează orice consolidare militară drept o provocare, refuzând orice plan care nu presupune cedări din partea Kievului. [...]
Economie înaintea principiilor morale în politica lui Trump; Nicușor Dan cere o mai bună înțelegere între SUA și UE
Economia prevalează asupra moralității în viziunea lui Trump, afirmă președintele României potrivit Politico . Într-un interviu acordat publicației, Nicușor Dan a subliniat necesitatea ca Statele Unite și Uniunea Europeană să își îmbunătățească înțelegerea reciprocă, în contextul schimbărilor recente din politica internațională. Președintele României a evidențiat abordarea neconvențională a fostului președinte american Donald Trump, care a prioritizat aspectele economice în detrimentul celor morale. Această schimbare de paradigmă a generat îngrijorări în rândul liderilor europeni, care se confruntă cu provocări în adaptarea la noua realitate geopolitică. În paralel, discuțiile de pace dintre Ucraina și Rusia au înregistrat progrese, fiind salutate de liderii internaționali, inclusiv de Trump și președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Washingtonul a propus un pact de securitate asemănător cu cel al NATO, dar rămân numeroase întrebări legate de teritoriile disputate și de acceptarea de către Rusia a acestor condiții. În același timp, un sondaj realizat de Politico arată că adulții din Franța și Germania sunt înclinați să reducă sprijinul pentru Ucraina. În contrast, Statele Unite, Regatul Unit și Canada continuă să susțină material Kievul, în contextul eforturilor de a pune capăt conflictului dintre Ucraina și Rusia. Aceste evoluții subliniază complexitatea relațiilor internaționale actuale și necesitatea unei colaborări mai strânse între partenerii transatlantici pentru a naviga provocările globale. [...]
Exerciții navale BRICS Plus în largul Africii de Sud; China, Rusia și Iran colaborează pe fondul tensiunilor cu SUA
China, Rusia și Iran au început sâmbătă, 6 ianuarie, exerciții navale comune în largul coastelor Africii de Sud , în cadrul unei inițiative desfășurate sub umbrela BRICS Plus, transmite Reuters . Exercițiile, denumite „ Will for Peace 2026 ”, urmăresc îmbunătățirea cooperării între marinele participante în domeniul siguranței maritime și al operațiunilor economice navale. La manevre participă și observatori din Brazilia, Egipt și Etiopia, alte state membre ale grupului BRICS Plus. Sud-africanii, care găzduiesc exercițiile, insistă că acestea nu au o natură politică și că nu sunt îndreptate împotriva niciunui stat. Totuși, contextul este tensionat: relațiile dintre Statele Unite și mai mulți membri BRICS, inclusiv China, Iran și Brazilia, sunt marcate de ostilitate. Președintele american Donald Trump a acuzat în repetate rânduri statele BRICS că adoptă politici „antiamericane”, iar în ianuarie anul trecut a amenințat toate țările membre cu o suprataxă comercială de 10%. De asemenea, principalul partid de opoziție din Africa de Sud, Democratic Alliance, a criticat participarea țării la exerciții, spunând că ele contravin principiului neutralității și că Africa de Sud a devenit „un pion în jocurile de putere ale unor state ostile”. Reprezentanții armatei sud-africane resping aceste acuzații. „Nu este o inițiativă politică și nu exprimă ostilitate față de SUA”, a declarat locotenent-colonelul Mpho Mathebula, purtător de cuvânt al operațiunii. Ea a subliniat că Africa de Sud a desfășurat anterior exerciții și cu Marina SUA. Exercițiile se desfășoară în zona Cape Town, iar baza navală Simon’s Town găzduiește o parte din forțele participante. Inițiativa BRICS Plus extinde blocul geopolitic original - compus din Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud - cu noi membri precum Egipt, Arabia Saudită, Etiopia, Emiratele Arabe Unite, Iran și Indonezia. Scopul declarat este acela de a constitui un contrabalans la dominația economică și politică occidentală. [...]
Trump revine cu ideea anexării Groenlandei: „Dacă nu o luăm noi, o vor lua China sau Rusia” președintele SUA consideră că teritoriul danez ar trebui să devină parte din America pentru motive strategice
Potrivit BBC News , președintele american Donald Trump și-a reafirmat intenția ca Statele Unite să „dețină” Groenlanda , reiterând ideea într-o serie de declarații recente și sugerând că, dacă SUA nu acționează, „China sau Rusia” ar putea să o facă. Deși declarația nu este parte a unei politici oficiale anunțate, ea a fost făcută în mod public și repetat, inclusiv în contextul unei conferințe de presă axate inițial pe Venezuela. Întrebat de jurnaliști de ce este atât de important ca SUA să dețină acest teritoriu, Trump a răspuns: „Nu aperi ceva ce închiriezi, aperi ceea ce deții” , adăugând că nu dorește ca adversari geopolitici să ajungă vecini ai Americii în Groenlanda. Comentariul său a fost făcut la doar câteva ore după o discuție despre implicarea companiilor petroliere americane în redresarea industriei petroliere din Venezuela, ceea ce a făcut ca afirmația despre Groenlanda să pară și mai surprinzătoare. Reacțiile din Groenlanda BBC a trimis o echipă în capitala Nuuk pentru a discuta cu locuitorii, iar mesajul localnicilor a fost clar: „Vrem doar să fim lăsați în pace” . Populația locală consideră aceste idei ca fiind nefondate și invazive , mai ales în contextul în care Groenlanda este o regiune autonomă a Danemarcei și nu a solicitat niciodată o schimbare a statutului său. Context geopolitic și economic Groenlanda are o importanță strategică majoră, datorită resurselor naturale, poziției arctice și potențialului militar . SUA dețin deja o bază militară pe insulă ( Thule Air Base ), însă Trump susține că prezența militară nu este suficientă fără suveranitate . Declarațiile sale vin într-un moment de competiție tot mai intensă în zona arctică, unde Rusia, China și SUA își consolidează interesele prin infrastructură, exploatări și prezență militară. Impactul politic Deși oficialii danezi nu au răspuns încă public la declarațiile recente, în 2019, când Trump a făcut pentru prima dată propunerea de a „cumpăra” Groenlanda, reacția Copenhagăi a fost fermă și negativă. Danemarca a respins ideea ca fiind „absurdă”, iar guvernul Groenlandei a declarat că insula nu este de vânzare . Revigorarea acestui subiect într-un context electoral tensionat în SUA, dar și în Europa, ridică întrebări legate de intențiile reale ale administrației Trump și de rolul SUA în Arctica . Chiar dacă ideea pare mai mult simbolică sau populistă, ea deschide o discuție sensibilă privind suveranitatea, dreptul internațional și echilibrul geopolitic într-o zonă esențială pentru viitorul energetic și militar al planetei. [...]
China cumpără aur pentru a 14-a lună consecutiv, în ciuda prețului record; semnal clar al dedolarizării accelerate și al tensiunilor economice globale
Potrivit Ziare.com , China a continuat să achiziționeze aur pentru a 14-a lună la rând , chiar dacă prețul metalului a atins în decembrie 2025 un nivel record, de peste 4.500 de dolari uncia , cel mai mare din istorie. În decembrie, Banca Populară Chineză a adăugat 30.000 de uncii troy la rezervele sale, ridicând totalul acumulat din noiembrie 2024 la 1,35 milioane de uncii (aproximativ 42 de tone). În ciuda volatilității de la finalul anului trecut, aurul a avut cea mai bună performanță anuală din 1979 , stimulată în special de achizițiile băncilor centrale și de incertitudinile geopolitice și financiare internaționale. Această acumulare continuă de aur are loc pe fondul unui val de retrageri din obligațiunile suverane și monedele majore , pe care unele țări le înlocuiesc cu active percepute drept mai sigure. În plus, măsurile protecționiste impuse de fostul președinte Donald Trump în aprilie 2025 , care au afectat peste 180 de țări, au amplificat presiunea economică globală, determinând state precum China să-și întărească rezervele strategice. În paralel, Rusia a devenit principalul furnizor de aur al Chinei , cu un record de 961 milioane de dolari în noiembrie 2025 și 930 de milioane în octombrie, ceea ce sugerează o axă economică tot mai consolidată între cele două state . Estimările Goldman Sachs indică achiziții mult mai mari decât cele raportate oficial de Beijing, fapt ce alimentează speculațiile privind o strategie de dedolarizare tăcută , prin creșterea rezervelor alternative. La finalul lunii decembrie 2025, rezervele oficiale de aur ale Chinei au ajuns la 74,15 milioane de uncii troy , cu o valoare estimată la 319,45 miliarde de dolari. Conform Consiliului Mondial al Aurului , băncile centrale au menținut un ritm alert de achiziții spre finalul anului trecut, echivalând cu aproape tot ce se acumulase în primele opt luni ale lui 2025. Acest comportament sugerează că aurul rămâne un pilon esențial de stabilitate într-un peisaj financiar dominat de incertitudine. Pe măsură ce 2026 avansează, analiza pieței arată că acest trend nu va încetini , iar politicile fiscale incerte ale marilor economii vor alimenta în continuare cererea de aur, mai ales în contextul instabilității geopolitice și al presiunilor asupra dolarului. China pare decisă să își consolideze poziția globală nu doar prin tehnologie și industrie, ci și printr-o strategie financiară discretă, dar de impact , în care aurul joacă un rol central. [...]