Tag: rusia
Știri despre „rusia”
Rusia atacă cu rachete Zircon în timp ce negociază pacea la Abu Dhabi – Ucraina acuză un gest cinic
Rusia a atacat masiv infrastructura energetică a Ucrainei în noaptea de 23 spre 24 ianuarie, folosind inclusiv două rachete balistice Zircon, în timp ce la Abu Dhabi aveau loc negocieri de pace mediate de SUA , informează HotNews.ro . Atacul, descris de autoritățile ucrainene drept „barbar și cinic”, a fost lansat chiar în timp ce delegațiile Ucrainei, Rusiei și Statelor Unite se aflau în pline tratative pentru identificarea unei soluții la războiul ce durează de aproape patru ani. Ministrul adjunct de externe al Ucrainei, Andrii Sîbiga, l-a acuzat pe președintele rus Vladimir Putin că a ordonat în mod deliberat atacul în timpul negocierilor, spunând că acest gest confirmă că locul liderului de la Kremlin este în „boxa acuzaților” la un tribunal internațional, și nu la masa păcii. Negocierile desfășurate în capitala Emiratelor Arabe Unite au fost reluate sâmbătă, iar în discuții s-au implicat inclusiv reprezentanți ai armatei și ai serviciilor de informații militare ucrainene, potrivit declarațiilor președintelui Volodimir Zelenski. Cu toate acestea, contextul discuțiilor a fost umbrit de atacul de amploare desfășurat de armata rusă în zorii aceleiași zile. Detaliile atacului Conform informațiilor comunicate de autoritățile ucrainene: Au fost lansate 375 de drone și 21 de rachete asupra teritoriului ucrainean. Două rachete Zircon , o armă balistică hipersonică rar folosită de Rusia, au fost utilizate în acest atac. 1,2 milioane de locuințe au rămas fără energie electrică la nivel național. În Kiev, peste 800.000 de persoane au fost afectate de penele de curent, iar aproape 6.000 de clădiri au rămas fără încălzire, într-un moment în care temperaturile au coborât până la -10°C . În Cernihiv , alte 400.000 de persoane au rămas fără curent electric. La Harkov , 19 persoane au fost rănite, între care și un copil, iar la Kiev , o persoană a murit și patru au fost rănite, trei dintre acestea fiind internate. Zgomotul exploziilor s-a auzit toată noaptea în capitală, iar multe apartamente au rămas complet înghețate, în condițiile în care sistemul centralizat de încălzire fusese deja afectat de atacurile anterioare. Atacul pare să fi fost direcționat prioritar asupra infrastructurii energetice, într-un moment critic atât pentru civili, cât și pentru echilibrul negocierilor. Este pentru prima dată când rachetele Zircon , cunoscute pentru viteza și manevrabilitatea lor dificil de contracarat, sunt raportate ca fiind folosite în acest conflict, ceea ce ridică întrebări cu privire la intențiile Rusiei în contextul negocierilor. Deocamdată nu este clar dacă rundele de discuții vor continua sau dacă atacul va duce la întreruperea procesului diplomatic. Rămâne de văzut dacă SUA, în calitate de mediator, vor reuși să mențină cele două părți la masa tratativelor după escaladarea violentă din ultimele ore. [...]
Negocieri trilaterale Ucraina-Rusia-SUA la Abu Dhabi - primul pas diplomatic formal în conflictul din estul Europei
Prima zi a negocierilor Rusia–Ucraina–SUA la Abu Dhabi s-a încheiat , iar discuțiile vor fi reluate sâmbătă, potrivit Biziday . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care nu participă direct la întâlnire, spune că este prea devreme pentru concluzii, deși rămâne în contact cu delegația ucraineană. Zelenski a transmis pe rețelele sociale că pentru încetarea războiului este necesar ca și Rusia să își dorească acest lucru, nu doar Ucraina. Mesajul vine după consultări cu echipa sa de negociere, în condițiile în care formatul discuțiilor și rezultatele concrete rămân, deocamdată, neclare. „Vom vedea cum decurg discuțiile mâine și care vor fi rezultatele. Poziția noastră este clară. Am definit cadrul de dialog al delegației noastre”. Un oficial de la Casa Albă a confirmat pentru NBC News că reuniunea de vineri „a fost productivă”, fără a oferi detalii despre eventuale progrese sau puncte de convergență. În paralel, negociatorul-șef al Ucrainei, Rustem Umerov, a spus că discuțiile s-au concentrat pe atingerea unei păci „demne și durabile” și că partea ucraineană apreciază medierea Statelor Unite. Cum a fost organizată reuniunea și cine participă Negocierile formale au început la Abu Dhabi, după ce Ministerul Afacerilor Externe al Emiratelor Arabe Unite a anunțat debutul discuțiilor trilaterale și faptul că acestea vor continua inclusiv sâmbătă. Oficialii din EAU și-au exprimat speranța că formatul va contribui la încetarea războiului. Reiese din Biziday că reuniunea a fost pregătită în urma unei întâlniri de patru ore la Kremlin între Vladimir Putin și o delegație americană condusă de emisarul special Steve Witkoff, la care a participat și Jared Kushner. Kremlinul a descris discuția de la Moscova drept „utilă din toate punctele de vedere”, dar a insistat că nu va renunța la pretențiile teritoriale. Mizele: teritorii, NATO și garanții de securitate Kremlinul a transmis că nu poate exista o pace durabilă fără un acord privind teritoriile și a reiterat cererea ca Ucraina să cedeze zone din est, inclusiv aproximativ 20% din regiunea Donețk aflată încă sub control ucrainean. De asemenea, Moscova cere ca Ucraina să renunțe definitiv la aspirațiile de aderare la NATO și respinge orice prezență militară a Alianței pe teritoriul ucrainean după un eventual acord. De cealaltă parte, Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să discute compromisuri, dar numai în cadrul unor garanții solide de securitate, care ar urma să fie oferite de SUA și aliați occidentali și ratificate ulterior de parlamentele naționale. În acest context, nu este clar dacă oficialii ruși și ucraineni vor avea întâlniri directe, față în față, în cadrul rundelor de la Abu Dhabi. Presiunea Washingtonului și componenta economică Negocierile au loc pe fondul unei presiuni crescute din partea Administrației Trump pentru încheierea unui acord, președintele american afirmând recent că atât Putin, cât și Zelenski „ar fi stupizi” dacă ar rata șansa unei înțelegeri. Trump a recunoscut însă că principalele blocaje au rămas aceleași în ultimele luni, „în special cele legate de granițe”. Separat de discuțiile de securitate, Rusia și SUA ar urma să poarte și negocieri economice, conduse de emisarul rus pentru investiții, Kirill Dmitriev, notează Biziday . Delegația rusă este condusă de amiralul Igor Kostyukov, șeful serviciului de informații militare GRU, iar partea americană este reprezentată de Witkoff și alți consilieri ai administrației. Contextul de pe teren și ce urmează Întâlnirea are loc în timp ce Ucraina traversează una dintre cele mai dificile ierni ale războiului, cu atacuri rusești intense asupra infrastructurii energetice, care au lăsat sute de mii de oameni fără electricitate și încălzire, inclusiv la Kiev. În acest cadru, discuțiile sunt văzute mai degrabă ca un test al disponibilității reale a părților de a face concesii majore decât ca un moment al unui acord iminent. Sursele citate de Biziday includ The Guardian și Reuters , iar următoarea rundă de negocieri este programată pentru sâmbătă, când ar putea deveni mai clar dacă există spațiu pentru un compromis pe dosarele-cheie: teritoriile ocupate și arhitectura de securitate a Ucrainei după război. [...]
Putin răspunde invitației lui Trump la Consiliul pentru Pace - propune investiții cu activele rusești blocate în SUA
Vladimir Putin spune că ar putea folosi active rusești înghețate în SUA pentru a finanța o contribuție de un miliard de dolari la inițiativa „Consiliul pentru Pace” propusă de Donald Trump, potrivit Digi24 . Declarațiile vin în contextul unor discuții mai ample despre utilizarea fondurilor rusești blocate în Occident în eventuale aranjamente post-conflict. Putin a afirmat că i-a mulțumit miercuri lui Trump pentru invitația de a se alătura structurii pe care președintele american spune că vrea să o formeze și să o conducă. Liderul de la Kremlin a legat propunerea de relația „specială” cu poporul palestinian și de existența unor active rusești înghețate în Statele Unite. „Cred că am putea trimite un miliard de dolari din activele rusești înghețate de administrația americană anterioară.” Președintele rus a mai susținut că fondurile rămase după plata acestei contribuții ar putea fi direcționate către reconstrucția teritoriilor afectate de războiul din Ucraina, însă doar după încheierea unui tratat de pace. El a indicat că această opțiune ar fi discutată cu reprezentanți ai administrației americane. În același material, Digi24 notează că activele rusești înghețate la nivel global sunt estimate la aproximativ 300 de miliarde de euro, păstrate în bănci din mai multe țări, cu cea mai mare parte în Belgia și în alte state europene. În SUA ar fi înghețată doar o mică parte, de circa 4–5 miliarde de dolari. Contextul diplomatic include și întâlnirea de la Davos, din 20 ianuarie, dintre Steve Witkoff și Kirill Dmitriev, emisar al lui Putin, pentru a discuta planul de pace al Washingtonului pentru Ucraina, discuții descrise drept constructive de ambele părți. În paralel, relatează Digi24, Moscova a respins în mod repetat un armistițiu pe actualele linii ale frontului, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că planul este „în proporție de 90%” pregătit, scrie Kyiv Independent . [...]
Trump spune că Putin a acceptat „Board of Peace” - Kremlinul afirmă că propunerea e încă analizată
Kremlinul spune că propunerea „Board of Peace” este încă analizată , deși Donald Trump a declarat că Vladimir Putin ar fi acceptat invitația, relatează The Jerusalem Post , care citează Reuters. Declarațiile au fost făcute miercuri, 21 ianuarie 2026, în marja Forumului Economic Mondial de la Davos. Trump le-a spus jurnaliștilor, după o întâlnire cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, că liderul rus ar fi acceptat să se alăture inițiativei sale „Board of Peace”, prezentată ca un mecanism pentru soluționarea conflictelor globale. „A fost invitat. A acceptat”, a declarat Trump. La scurt timp, Putin a contrazis această versiune, spunând în fața Consiliului de Securitate al Rusiei că Ministerul de Externe „încă studiază propunerea” și că Moscova va răspunde „la momentul potrivit”, potrivit relatării. În aceeași intervenție, Putin a afirmat că, în opinia sa, „Board of Peace” ar fi conceput în principal pentru un acord de pace în Orientul Mijlociu. Reuters mai notează că Putin a spus că Rusia ar fi pregătită să contribuie cu 1 miliard de dolari pentru acest „Board”, sumă care ar urma să provină din active rusești înghețate. În lipsa unei poziții oficiale finale din partea Moscovei, rămâne neclar dacă inițiativa va include Rusia în forma și calendarul avansate de Trump. [...]
Rusia ar putea testa reacția României în zona Neptun Deep - contextul tensiunilor din Marea Neagră
Rusia ar putea organiza provocări în zona Neptun Deep , avertizează Digi24 , în contextul în care proiectul este amplasat în zona economică exclusivă a României, la circa 160 km de țărm, iar aplicabilitatea automată a Articolului 5 din NATO este discutabilă dincolo de marea teritorială. Miza este una economică și de securitate energetică: Neptun Deep este descris drept cel mai mare proiect energetic al României, cu o investiție de aproximativ 4 miliarde de euro. Potrivit articolului, proiectul ar urma să includă 10 sonde pe zăcămintele Pelican South și Domino, infrastructură submarină și o conductă de gaze către Tuzla, iar contribuțiile estimate la bugetul de stat sunt menționate la circa 20 de miliarde de euro. În același material, ministrul Energiei, Bogdan Ivan , afirmă că lucrările sunt ușor înaintea graficului și indică un orizont de începere a producției în 2027, cu o extracție anuală estimată la aproximativ 8 miliarde de metri cubi. Oficialul a subliniat și structura acționariatului: 50% Romgaz (companie deținută de statul român în proporție de 70%) și 50% OMV Petrom. Un punct sensibil ține de cadrul de securitate. Digi24 notează că șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , a avertizat că Neptun Deep nu ar intra sub incidența Articolului 5, întrucât acesta se aplică teritoriului național și mării teritoriale (până la 12 mile marine de țărm), în timp ce proiectul este amplasat dincolo de această limită, în zona economică exclusivă, unde România are drepturi suverane asupra resurselor, dar nu aceeași garanție automată de apărare colectivă. „În condițiile în care sunt atâtea acțiuni subversive și de sabotaj în Europa, făcute de către navele aflate direct sub pavilionul Rusiei sau al unor state aliate Moscovei, nu avem nici cea mai mică garanție că Rusia nu va face același lucru și în zona economică exclusivă a țării noastre. Kremlinul poate face o provocare în zona economică exclusivă, chiar una care să ducă la încercarea articolului cinci din NATO.” Declarația îi aparține comandorului în rezervă Sandu Valentin Mateiu , și este prezentată ca un avertisment privind riscuri de sabotaj sau incidente provocate în proximitatea infrastructurii offshore. În această logică, orice incident în zona economică exclusivă ar putea testa atât capacitatea României de a-și proteja investiția, cât și modul în care aliații ar interpreta și ar răspunde unei situații care nu se încadrează clar în definiția teritorială a Articolului 5. [...]
Zelenski avertizează despre un nou atac pe scară largă al Rusiei - apel la vigilență în zilele următoare
Volodîmîr Zelenski spune că Rusia a pregătit un nou atac pe scară largă , potrivit Ukrainska Pravda , care citează discursul de seară al președintelui ucrainean din 19 ianuarie. Liderul de la Kiev a cerut populației și autorităților locale să rămână în alertă în zilele următoare și să trateze cu maximă seriozitate avertizările de raid aerian. „În zilele următoare, trebuie să rămânem extrem de vigilenți – Rusia s-a pregătit pentru o lovitură, o lovitură pe scară largă, și așteaptă momentul să o ducă la îndeplinire. Vă rog să acordați atenție tuturor avertizărilor de raid aerian, iar fiecare regiune trebuie să fie pregătită să răspundă cât mai rapid posibil și să sprijine oamenii.” Zelenski a mai spus că a primit informări de la reprezentanți ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), inclusiv despre operațiuni și măsuri de contracarare a sabotajului rusesc. Conform relatării, președintele a menționat că Rusia încearcă „constant” să influențeze Ucraina din interior, inclusiv prin atacuri asupra unor ucraineni proeminenți. Ukrainska Pravda amintește că, pe 12 ianuarie, Zelenski avertizase deja că Rusia ar putea încerca să profite de vremea rece pentru a pregăti o nouă lovitură de amploare în zilele următoare. [...]
Rusia raportează un deficit bugetar enorm în 2025 - prăbușirea veniturilor din petrol apasă finanțele
Rusia a înregistrat un deficit bugetar record de 5,645 trilioane de ruble (72,3 miliarde de dolari) în 2025 , cel mai mare din 1996 încoace, potrivit Bloomberg . Acest deficit a crescut semnificativ față de anul anterior, când se situa la 3,47 trilioane de ruble, reflectând presiunea fiscală cauzată de aproape trei ani de conflict în Ucraina. Deficitul record a apărut în ciuda reducerilor agresive ale cheltuielilor din luna decembrie, când guvernul a redus cheltuielile cu 19% față de aceeași perioadă a anului precedent, pentru a menține deficitul în limita țintei revizuite de 2,6% din PIB. Ministrul de Finanțe, Anton Siluanov , a confirmat că această țintă a fost atinsă într-un interviu acordat Interfax. Principala cauză a deficitului a fost scăderea abruptă a veniturilor din petrol și gaze, care au scăzut cu 24% în 2025, ajungând la 8,48 trilioane de ruble. Acest sector, care contribuie cu aproximativ un sfert la veniturile bugetului federal, a fost afectat de scăderea prețurilor globale la petrol și de întărirea rublei. În decembrie, veniturile din petrol și gaze au scăzut la 447,8 miliarde de ruble, comparativ cu aproape 800 de miliarde de ruble în aceeași lună a anului precedent. „Traiectoria fiscală a Rusiei a fost modelată de cheltuieli militare record, pe măsură ce Kremlinul își susține campania în Ucraina. Alocările pentru apărare au ajuns la aproximativ 13,2 trilioane de ruble în 2025, reprezentând aproximativ 32,5% din totalul cheltuielilor guvernamentale.” Pentru a compensa deficitul de venituri, Rusia intenționează să crească semnificativ vânzările de valută străină și aur din Fondul Național de Avere. Începând cu această săptămână, Ministerul de Finanțe va vinde yuan chinezesc și aur în valoare de 12,8 miliarde de ruble pe zi din acest fond. Analiștii avertizează că finanțarea deficitului în creștere va continua să epuizeze rezervele suverane și va necesita creșterea împrumuturilor interne, ambele având riscuri economice durabile, în condițiile în care Moscova se confruntă cu sancțiuni tot mai stricte și piețe energetice volatile. [...]
Atac cu drone rusești lângă România - MApN a pregătit două F-16, dar nu le-a ridicat
Rusia a lansat un nou atac cu drone lângă granița României , iar Ministerul Apărării Naționale (MApN) a pregătit de decolare două avioane F-16 de la Baza 86 Aeriană Fetești, însă misiunea a fost anulată după câteva minute, potrivit HotNews.ro . În județul Tulcea a fost emis și un mesaj RO-Alert, pe fondul evoluției dronelor rusești în apropierea frontierei. Conform autorităților ucrainene, Rusia a atacat peste noapte sudul regiunii Odesa, zonă aflată la granița cu România. Forțele Aeriene Ucrainene au avertizat asupra unui grup de drone care se îndreptau spre această regiune, iar ulterior Administrația Militară regională și Serviciul de Urgență au raportat lovituri și incendii la instalații energetice. Potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, atacul a implicat în total 201 drone de tip Shahed și Gerbera; 167 ar fi fost interceptate, iar 30 de lovituri au fost înregistrate în 15 locuri. În spațiul public au apărut și imagini filmate din Periprava (localitate românească de pe Dunăre, la granița cu Ucraina), în care se vede cel puțin o explozie în depărtare. MApN a transmis că, în jurul orei 01:15, sistemele sale radar au identificat „un grup de drone aeriene ale Federației Ruse” care evoluau în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 10 km nord de frontiera cu România. Două aeronave F-16 au primit ordin de pregătire pentru o misiune de monitorizare aeriană, însă, „ca urmare a dispariției țintelor de pe radare”, misiunea a fost anulată după aproximativ 10 minute, avioanele rămânând la sol. Populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată prin RO-Alert la ora 01:21, iar starea de alertă a încetat la 01:40. Ministerul Apărării precizează că nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național și amintește că, de la începutul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, au fost consemnate peste 70 de atacuri cu drone în proximitatea frontierei României. [...]
Acțiune în instanță în SUA contra Rusiei pentru datorii istorice - Moscova invocă „agresiune juridică” și context politic
Un fond privat american cere în instanță 225,8 miliarde de dolari de la Rusia într-un proces deschis în Statele Unite, relatează Mediafax . Reclamantul, Noble Capital RSD , susține că deține obligațiuni suverane emise de Imperiul Rus la începutul secolului XX și că Federația Rusă ar trebui să achite ceea ce numește „datorii țariste”. Acțiunea este criticată de oficiali ruși, vicepreședintele Senatului rus, Konstantin Kosaçiov, calificând-o drept o formă de „agresiune juridică” coordonată de adversarii Rusiei. În dosar sunt menționați ca pârâți și Ministerul rus al Finanțelor, Banca Centrală a Rusiei și Fondul Național de Bunăstare , principalul fond suveran al statului rus. Kosaçiov a susținut că procesul ar putea avea legătură și cu politica internă din SUA și că ar urmări subminarea inițiativelor de pace ale administrației conduse de Donald Trump, în contextul războiului din Ucraina. „Nu exclud posibilitatea ca acestea să fie elemente ale luptei politice interne din Statele Unite, care mizează pe prelungirea conflictului din Ucraina și pe subminarea inițiativelor de pace ale actualei administrații conduse de Donald Trump. Acesta pare a fi un obiectiv strategic” , a declarat senatorul rus, potrivit sursei citate. În evaluarea sa, miza imediată ar fi crearea unei incertitudini juridice în jurul activelor suverane rusești, inclusiv a celor blocate în SUA în baza regimului de sancțiuni. Oficialul rus a afirmat că reclamantul ar sugera folosirea acestor active pentru achitarea datoriei invocate, ceea ce, în opinia Moscovei, ar putea influența pozițiile de negociere legate de Ucraina . [...]
Lituania anunță destructurarea unui grup de agenți ruși cu țintă și România - recrutare online și „agenți de unică folosință”
Autoritățile lituaniene spun că GRU a coordonat o tentativă de incendiu în 2024, cu ținte inclusiv în România , relatează Digi24 , citând informații atribuite poliției și procurorilor din Vilnius. Potrivit articolului, serviciul de informații al armatei ruse (GRU) ar fi fost responsabil pentru o tentativă de incendiere a unei fabrici din Lituania care furnizează scanere de unde radio armatei ucrainene. În legătură cu incidentul, șase cetățeni din Spania, Columbia, Cuba, Rusia și Belarus au fost acuzați, iar grupul ar fi încercat atacuri similare și în Polonia, România și Republica Cehă, conform Sky News . Materialul descrie un tipar de recrutare online, prin aplicații de mesagerie precum Telegram sau prin site-uri de jocuri, pentru a transforma persoane în „agenți de unică folosință”, folosiți pentru incendieri, vandalism și alte acțiuni ostile. Adjunctul șefului poliției criminale din Lituania, Saulius Briginas, a declarat că infracțiunile ar fi fost coordonate de persoane aflate în Rusia, cu legături cu GRU . Un raport al grupului de reflecție Royal United Services Institute (RUSI) indică faptul că banii reprezintă un motivator-cheie, iar plata ar fi adesea promisă în criptomonede, ceea ce îngreunează urmărirea sursei fondurilor. Raportul susține că modelul s-ar fi mutat de la agenți instruiți, specifici Războiului Rece, la „misiuni la distanță”, externalizate către executanți recrutați online. Kremlinul a negat anterior acuzațiile occidentale privind o campanie de sabotaj și alte acțiuni hibride, însă, conform datelor citate de Sky News, numărul actelor de incendiere și sabotaj grav asociate Rusiei în Europa ar fi crescut în 2024 față de anii anteriori. Autorii raportului RUSI cer NATO și UE să își îmbunătățească răspunsul, inclusiv prin clarificarea definiției sabotajului și folosirea instrumentelor antiteroriste pentru a urmări canalele de finanțare ilicită. [...]
Kremlinul lansează un avertisment privind un atac nuclear „în 1-2 ani” - Germania indicată ca primă țintă
Serghei Karaganov spune că Rusia ar putea lovi nuclear Europa în „1-2 ani” , potrivit Antena 3 (CNN) , care relatează despre declarațiile unui consilier din administrația prezidențială de la Kremlin. Afirmațiile vizează în mod explicit Germania și Regatul Unit, indicate drept posibile ținte ale unui atac nuclear „pentru a pedepsi” Europa, în contextul în care statele europene continuă să sprijine Ucraina în războiul declanșat de Rusia. Consemnează, de asemenea, The Moscow Times că Serghei Karaganov a făcut aceste declarații într-un interviu, vorbind despre scenariul în care Rusia ar recurge la escaladare împotriva Europei. Karaganov a spus că „alegerea” sa ar fi Marea Britanie și Germania, atunci când a fost întrebat ce țări ar putea deveni ținte ale unui atac nuclear al Federației Ruse. În același context, el a susținut că Germania „trebuie să fie prima”, invocând argumente istorice legate de rolul Berlinului în istoria Europei. Discuția despre un posibil atac nuclear a apărut după ce realizatorul Tucker Carlson l-a întrebat pe Karaganov ce consecințe ar avea asupra Europei uciderea lui Vladimir Putin de către „ucraineni sau europeni”. Karaganov a afirmat că, într-un asemenea scenariu, Rusia ar „pedepsi” Europa, iar continentul ar fi „șters de pe harta umanității” și de pe „harta geopolitică și geostrategică”, deoarece ar reprezenta „un obstacol enervant”. Oficialul a adăugat că un atac nuclear asupra Europei ar putea avea loc în decurs de doi ani dacă, în formularea sa, „nu se oprește acest război fără sens”. El a mai spus că un astfel de atac ar fi precedat de lovituri cu arme convenționale, fără a oferi detalii despre ținte, mijloace sau condiții concrete. În același timp, Karaganov a declarat că folosirea armelor nucleare este „un păcat” și că nu ar vrea ca Rusia să comită „un păcat atât de mare”, dar a adăugat că, „dacă este necesar”, Rusia ar trebui să „elimine amenințarea europeană”. Materialul mai amintește că, în octombrie 2024, Karaganov a descris armele nucleare ale Rusiei drept un „dar de la Dumnezeu” și că, anterior, a cerut și un atac nuclear asupra forțelor armate ale Ucrainei. Declarațiile vin pe fondul tensiunilor persistente dintre Rusia și statele europene care sprijină militar și financiar Ucraina , iar astfel de mesaje au potențialul de a amplifica riscurile percepute de investitori și companii în regiune, prin creșterea incertitudinii geopolitice. [...]
Rusia protestează față de trupe NATO suplimentare în Groenlanda - Moscova acuză militarizarea accelerată a Arcticii
Rusia a protestat față de trimiterea de trupe NATO suplimentare în Groenlanda , potrivit stirileprotv.ro , acuzând Alianța Nord-Atlantică de accelerarea militarizării regiunii arctice, pe fondul tensiunilor geopolitice în creștere. Reacția Moscovei vine după o întâlnire la Casa Albă între lideri americani, danezi și groenlandezi, în urma căreia a fost anunțată consolidarea prezenței militare aliate în Groenlanda. Ambasada Rusiei la Bruxelles a transmis, într-un comunicat, că NATO ar fi ales „calea unei militarizări accelerate a Nordului”, invocând un „pretext imaginar” legat de o amenințare în creștere din partea Moscovei și Beijingului, relatează AFP, preluat de Agerpres. „În loc să desfăşoare o activitate constructivă în cadrul instituţiilor existente, în special în Consiliul Nord-Atlantic, NATO a ales calea unei militarizări accelerate a Nordului şi a întărit prezenţa sa militară de acolo sub pretextul imaginar al unei ameninţări în creştere a Moscovei şi Beijingului.” Reprezentanța diplomatică rusă a mai susținut că declarațiile Washingtonului despre Groenlanda ar fi folosite de Alianță pentru a-și „promova agenda antirusă și antichineză”, calificând discursul occidental drept o „retorică agresivă”. În același mesaj, Moscova a reiterat că „Arctica trebuie să rămână un teritoriu al păcii, dialogului şi colaborării echitabile”. În paralel, președintele american Donald Trump și-a reafirmat la începutul lunii ianuarie poziția privind importanța Groenlandei pentru „securitatea națională” a SUA, inclusiv pentru limitarea influenței Rusiei și Chinei în Arctica, fără a exclude recurgerea la forță pentru preluarea controlului asupra teritoriului. Trump a mai spus că Groenlanda este „vitală” pentru „ Domul de aur ”, proiectul american de scut antirachetă. Pe teren, vicepremierul groenlandez Mute Egede a declarat miercuri că soldați din mai multe țări NATO vor fi prezenți în Groenlanda „în următoarele zile”, iar „o creștere a numărului de zboruri și de nave este așteptată”, precizând că este vorba despre „exerciții”. Tot miercuri, Franța, Suedia, Germania și Norvegia au anunțat că vor desfășura personal militar în Groenlanda pentru o misiune de recunoaștere, în cadrul exercițiului danez „Arctic Endurance”, potrivit unei surse din Ministerul francez al Apărării. [...]