Știri
Știri din categoria Externe

Alianța cu Rusia și redeschiderea canalelor cu China au scos Coreea de Nord din izolare și i-au dat regimului Kim Jong-un resurse și tehnologie militară într-un moment în care sancțiunile și pandemia îi blocaseră economia, potrivit Antena 3, care citează o analiză The New York Times.
Miza, dincolo de retorica despre „transformare miraculoasă”, este una de reglementare și securitate: un stat aflat sub sancțiuni internaționale a găsit rute alternative de finanțare și sprijin strategic, iar asta complică eforturile de izolare economică și control al proliferării (răspândirea tehnologiilor nucleare și militare).
În 2020, Coreea de Nord era descrisă ca fiind lovită simultan de pandemie, foamete și sancțiuni, iar Kim Jong-un își cerea scuze public. În anii următori, regimul a transformat criza într-un instrument de consolidare a puterii: a închis granița cu China – principala „supapă” economică – și a ordonat să se tragă în cei care încearcă să o traverseze.
În paralel, a vizat piețele informale apărute după foametea din anii ’90 și a intensificat represiunea împotriva consumului de conținut sud-coreean (K-pop, seriale), cu pedepse extreme, inclusiv execuții publice, conform relatărilor din analiză.
Pe fondul unei economii afectate de sancțiuni și de blocajul pandemic, regimul a căutat soluții externe. În material sunt menționate mai multe canale: furturi de criptomonede „de miliarde de dolari”, contrabandă cu aur prin consulate din China și muncitori nord-coreeni în China sub identități false, care trimiteau bani acasă.
Punctul de inflexiune ar fi venit după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022. Potrivit analizei citate, Phenianul i-a oferit Moscovei muniție și soldați, iar „circa 16.000” de militari nord-coreeni au luptat în Ucraina, acumulând experiență de luptă modernă, inclusiv cu drone. În schimb, Rusia ar fi furnizat tehnologie militară pentru modernizarea apărării antiaeriene, alimente, petrol și chiar turiști, iar cele două state au semnat un tratat de apărare mutuală.
Analiza descrie o discrepanță puternică între Phenian și restul țării. În afara capitalei, sărăcia persistă, iar indicatorii monetari și de preț sunt în deteriorare: moneda nord-coreeană s-ar fi depreciat „cu două treimi” față de dolar în ultimul an, iar prețul orezului s-ar fi triplat; rezervele valutare „se erodează”.
În Phenian, în schimb, sunt descrise semne de activitate economică și consum: iluminat urban mai puternic, lifturi care funcționează câteva ore pe zi, mai multe benzinării și mașini (inclusiv electrice din China), cozi la berării și livrări de mâncare prin aplicații. Sunt menționate și proiecte de infrastructură și agrement (stațiuni, pârtii de schi, complexe termale, sere mari), plus blocuri noi de apartamente inclusiv în orașe de provincie.
Un alt semnal de normalizare operațională este vizita lui Xi Jinping la Phenian – prima în șapte ani, potrivit textului – și reluarea unor conexiuni cu China: trafic feroviar, curse aeriene suplimentare și un pod rutier modern peste râul Yalu, descris ca fiind aproape finalizat.
În această cheie, mesajul politic al lui Kim – că țara „nu mai poate fi amenințată de nimeni” – este prezentat ca fiind susținut, cel puțin pe termen scurt, de faptul că regimul nu mai este complet izolat și are parteneri care îi reduc costurile sancțiunilor.
Recomandate

Vizita lui Xi Jinping la Phenian semnalează o recalibrare a Chinei în dosarul nord-coreean , printr-un accent mai mare pe cooperare și coordonare strategică – inclusiv pe schimburi militare – și prin evitarea explicită a termenului „denuclearizare”, potrivit CNN . Mișcarea vine într-un moment în care Coreea de Nord și-a strâns relațiile cu Rusia, iar Beijingul încearcă să-și reafirme influența asupra aliatului său de tratat. În cadrul vizitei de stat de două zile – prima în șapte ani – Xi i-a spus lui Kim Jong Un că cele două țări ar trebui să „deschidă o perspectivă mai luminoasă” pentru cauza socialistă și pentru „pacea și dezvoltarea regională”, pe fondul „schimbărilor profunde nemaiîntâlnite într-un secol”. Liderul chinez a prezentat și o listă de direcții concrete de cooperare, de la comerț și agricultură la construcții, știință și tehnologie și sănătate, alături de întărirea „coordonării strategice” și a schimburilor militare, diplomatice și între structurile de aplicare a legii. Ce s-a schimbat față de 2019: „denuclearizarea” lipsește din mesaj Diferența majoră față de vizita din 2019, conform comparației făcute de CNN pe baza comunicărilor oficiale ale Beijingului, este absența referirii la sprijinul Chinei pentru „ denuclearizarea Peninsulei Coreene ”. În contextul în care Phenianul și-a accelerat programul nuclear în pofida sancțiunilor ONU și și-a înscris în 2023 în Constituție politica de dezvoltare a armelor nucleare, omiterea este interpretată ca un potențial câștig de imagine pentru Kim. Totodată, analiza plasează această schimbare într-un cadru geopolitic diferit: China se află în competiție strategică cu SUA, iar Coreea de Nord a consolidat legături cu Moscova. De ce contează pentru echilibrul de securitate din regiune Apelul Beijingului la întărirea schimburilor în diplomație, aplicarea legii și armată este văzut ca un semnal că Phenianul ar putea fi atras mai activ într-un bloc economic și de securitate pe care China încearcă să-l construiască și să-l conducă, potrivit lui Lim Eul-chul, profesor la Universitatea Kyungnam din Coreea de Sud, citat de CNN. În același timp, apropierea de Coreea de Nord îi permite Chinei să transmită SUA și aliaților săi că încă are pârghii asupra Phenianului. În paralel, Xi ar fi puțin probabil să considere momentul potrivit pentru a-l presa pe Kim să renunțe la programul nuclear. Leif-Eric Easley, profesor la Universitatea Ewha din Seul, spune că atât Kim, cât și Xi văd riscuri mai mari în diplomația sau presiunea directă decât în menținerea actualei linii. Relația China–Coreea de Nord, între „îmbrățișare strategică” și limite Relațiile bilaterale s-au răcit în ultimii ani, pe fondul apropierii Phenianului de Moscova. CNN amintește că în 2024 Kim și Vladimir Putin au semnat un tratat de apărare mutuală, iar Coreea de Nord a furnizat „mii de soldați și muniții” pentru războiul Rusiei din Ucraina, evoluție care a alimentat îngrijorări în Occident privind o aliniere tot mai strânsă între Phenian, Moscova și Beijing. Înaintea sosirii lui Xi, Kim a inspectat un producător de rachete și o nouă fabrică ce produce material nuclear de calitate militară, notează CNN, într-un posibil test al toleranței Beijingului. Deși informările publice ale celor două părți până marți după-amiază nu menționau armele nucleare, întâlnirile pot funcționa și ca un canal de calibrare reciprocă a strategiilor. Easley rezumă poziția Beijingului astfel: „Beijingul se așteaptă ca Phenianul să-i respecte interesele și să evite politici destabilizatoare. Vizita lui Xi este o îmbrățișare strategică a lui Kim, dar nu un cec în alb pentru Coreea de Nord.” În plan oficial, întrebat dacă China mai susține denuclearizarea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a spus că poziția Beijingului rămâne „continuă și consecventă” pe tema Peninsulei Coreene. [...]

Analiza ISW indică riscuri de incidente la granița NATO, inclusiv pentru România , pe fondul folosirii de către Rusia a războiului electronic și a narativelor de tip „steag fals”, potrivit Libertatea , care citează o evaluare publicată de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) pe 8 iunie. În Letonia, forțele NATO au doborât pentru prima dată o dronă deasupra teritoriului țării, după ce sistemele rusești de război electronic ar fi redirecționat-o în spațiul aerian leton. Potrivit ISW, incidentul ar fi fost provocat deliberat. Analiza notează și un episod anterior relevant pentru România: pe 5 iunie, războiul electronic rusesc ar fi determinat intrarea unui vehicul de suprafață fără pilot ucrainean în apele teritoriale românești. ISW susține că oficiali ruși au folosit apoi cazul pentru a răspândi „povești false” menite să mute responsabilitatea către Ucraina, în contextul războiului declanșat de Rusia. În evaluarea citată, ISW anticipează că Moscova ar putea continua să exploateze astfel de incidente „în apropierea sau chiar în interiorul granițelor NATO” pentru a-și construi o justificare publică în eventualitatea unor atacuri accidentale cu drone rusești sau a unui atac „sub steag fals” (operațiune atribuită în mod fals altui actor) împotriva României ori a statelor baltice. Context: negocierile de pace rămân blocate În aceeași analiză, ISW arată că Kremlinul continuă să respingă negocierile de pace cu Ucraina, în pofida ofertelor repetate ale Kievului pentru discuții directe. Publicația menționează o declarație comună din 7 iunie a premierului britanic Keir Starmer, a președintelui francez Emmanuel Macron și a cancelarului german Frederich Merz, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care propune condiții pentru o pace „justă și durabilă”, inclusiv un armistițiu imediat și înghețarea liniei frontului ca punct de plecare pentru negocieri. Zelenski a mai afirmat, într-un interviu pentru Sky News (menționat în articol), că s-a întâlnit la Kiev cu oligarhul rus Roman Abramovici, prezentat ca intermediar pentru Vladimir Putin, pentru a transmite disponibilitatea Ucrainei de a îngheța linia frontului și de a relua negocierile, inclusiv direct cu Putin. Ulterior, Putin ar fi respins oferta de negocieri directe, potrivit aceleiași relatări. De ce contează pentru România Din perspectiva riscului operațional la Marea Neagră și în proximitatea granițelor NATO, analiza ISW indică o combinație de două elemente cu potențial de escaladare: folosirea războiului electronic pentru a devia drone/vehicule fără pilot și utilizarea ulterioară a incidentelor în războiul informațional, inclusiv prin scenarii de tip „steag fals”. În lipsa unor detalii suplimentare în materialul citat, rămâne neclar ce măsuri concrete ar urma să fie adoptate, însă evaluarea sugerează că astfel de episoade ar putea deveni recurente. [...]

Actualizarea „listei negre” a Pentagonului ridică riscuri de conformare și reputație pentru companiile chineze cu expunere în SUA , după ce Washingtonul a inclus noi entități considerate „companii militare chineze” care operează direct sau indirect pe piața americană, potrivit Economica . Beijingul a cerut SUA „să își corecteze practicile eronate” și „să înceteze suprimarea nejustificată a companiilor chineze”, prin vocea purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Lin Jian . Reacția vine după publicarea, luni, a unei liste actualizate de către Pentagon, informație relatată de Agerpres . Ce companii au fost adăugate pe listă Pe lista actualizată au fost incluse, între altele, companii mari din tehnologie și industrie: Alibaba (comerț electronic); Baidu (motor de căutare); BYD (vehicule electrice). De ce contează: presiune de reglementare și efecte în lanț Lin Jian a criticat ceea ce a numit „instrumentalizarea” de către Washington a conceptului de securitate națională și crearea de „liste discriminatorii sub diverse denumiri”. În același timp, oficialul chinez a indicat că Beijingul ar putea răspunde prin măsuri pentru protejarea intereselor companiilor vizate. „China va lua măsurile necesare pentru a apăra cu fermitate drepturile şi interesele legitime ale companiilor chineze”, a declarat el într-o conferinţă de presă obişnuită. Din perspectiva mediului de afaceri, includerea pe o astfel de listă poate amplifica riscurile de conformare (verificări suplimentare, prudență sporită a partenerilor) și costurile indirecte asociate accesului la piața americană, chiar dacă materialul citat nu detaliază măsuri concrete care decurg automat din listă. [...]

Marea Britanie și Ucraina pregătesc o alternativă europeană la Patriot, pe fondul penuriei de interceptori americani , într-o mișcare care poate schimba rapid lanțul de aprovizionare pentru apărarea antiaeriană a Kievului și poate deschide comenzi pentru industria europeană de senzori și ghidaj, potrivit Mediafax . Inițiativa a fost anunțată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski după discuții recente cu premierul britanic Keir Starmer . Zelenski a spus că țările E3 – Franța, Germania și Marea Britanie – vor sprijini Ucraina cu „capacități antibalistice” și că obiectivul este dezvoltarea unui sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. „Țările E3 [Franța, Germania și Marea Britanie] ne vor ajuta cu capacități antibalistice. (…) sper că vom reuși să dezvoltăm un sistem antibalistic european împreună cu Marea Britanie. Lucrăm la asta. Avem nevoie de el, iar Marea Britanie are nevoie de el.” De ce contează: stocuri critice și dependență de interceptori PAC-3 Demersul vine într-un moment în care Kievul are dificultăți tot mai mari în interceptarea rachetelor balistice rusești, iar stocurile pentru apărarea aeriană sunt la un nivel „critic”, conform articolului. În același context, Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să intensifice livrările de interceptori PAC-3 (rachete interceptoare pentru Patriot), descriși ca fiind în cantități limitate. Mediafax notează că Ucraina întâmpină probleme în asigurarea aprovizionării cu rachete de fabricație americană, pe fondul reorientării atenției președintelui american către războiul SUA împotriva Iranului. Cum ar arăta „Patriotul european”: producție în Ucraina, componente-cheie din Europa Potrivit surselor ucrainene citate de The Telegraph (menționat de Mediafax), planul Kievului este ca industria de apărare ucraineană să producă rachetele interceptoare pentru sistemul european, în timp ce firme europene ar urma să furnizeze componentele critice: sisteme radar; sisteme de urmărire; sisteme de ghidare. O sursă citată de The Telegraph susține că Ucraina ar avea rolul de a produce interceptori antibalistici și că aceștia sunt deja testați, însă ar fi nevoie de „sisteme de ghidare” de la aliați pentru a integra capabilitățile într-un „Patriot european”, descris ca „mult mai ieftin” și cu potențial de creștere a producției. Ce urmează și ce rămâne neclar Din informațiile disponibile nu rezultă un calendar, un buget sau un model industrial concret (companii implicate, capacități de producție, locații). Este însă explicită direcția: reducerea dependenței de SUA printr-o soluție europeană, cu Ucraina ca bază de producție pentru interceptori și Europa ca furnizor de tehnologie de detecție și ghidaj. [...]

Escaladarea Iran–SUA a lovit piețele din Asia, iar petrolul a revenit pe creștere , amplificând temerile legate de inflație și de încetinirea economiei globale, potrivit Mediafax , care relatează despre cea mai amplă confruntare militară dintre cele două state de la armistițiul convenit în aprilie. Iranul a atacat Bahrain, Kuweit și Iordania, țări care găzduiesc baze și militari americani, ca răspuns la atacurile SUA, potrivit Al Jazeera. În paralel, SUA au lovit porturi și insule iraniene din Strâmtoarea Ormuz , după ce iranienii ar fi doborât un elicopter militar american, conform informațiilor prezentate. Ce a revendicat Iranul și ce spun statele vizate Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) a revendicat atacuri asupra bazelor militare americane din Bahrain, Kuweit și Iordania. Într-o declarație publicată de presa de stat, IRGC a susținut că: a lansat un atac cu drone asupra Flotei a Cincea a SUA din Bahrain și asupra bazei Ali Al Salem din Kuweit; a atacat cu rachete cu rază lungă o bază aeriană din Azraq, Iordania; a vizat 21 de ținte americane și ar fi distrus patru dintre ele, inclusiv un hangar cu avioane de vânătoare F-35 în Iordania; a doborât o dronă americană MQ-9 deasupra orașului iranian Jam. De cealaltă parte, armata iordaniană a anunțat că a interceptat și doborât cinci rachete lansate din Iran către Azraq și că au căzut resturi „fără victime sau pagube materiale”. Atacurile au declanșat alarme de raid aerian în Bahrain și Kuweit, iar armata kuweitiană a transmis că interceptează „ținte aeriene ostile”, fără alte detalii. De ce contează pentru economie: petrolul și inflația revin în prim-plan Reacția piețelor a venit pe fondul riscului perceput pentru fluxurile energetice din regiune, în condițiile în care SUA au atacat obiective iraniene din Strâmtoarea Ormuz, un punct critic pentru transportul de petrol. Mediafax notează că bursele asiatice au scăzut, iar prețul petrolului „a revenit pe creștere”, alimentând temerile privind inflația și perspectivele economiei globale. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre amplitudinea mișcărilor de preț sau despre nivelurile indicilor bursieri, impactul imediat rămâne, deocamdată, unul de sentiment: creșterea aversiunii la risc și reîntoarcerea primei de risc geopolitic în cotațiile energiei. Ce urmează, pe baza informațiilor disponibile Pe plan militar, schimbul de lovituri sugerează o deteriorare a perspectivei negocierilor de pace, menționate ca fiind „tot mai departe”. Pe plan economic, atenția se mută către evoluția petrolului și către reacția piețelor la orice semnal de extindere a confruntării sau de perturbare a rutelor din Strâmtoarea Ormuz. [...]

Atacurile cu drone împing Crimeea și infrastructura rusă spre restricții și riscuri logistice , după ce un muzeu istoric din Sevastopol a fost lovit, iar autoritățile au anunțat inclusiv reducerea circulației trenurilor pe timp de noapte, potrivit HotNews . Drone ucrainene au lovit un muzeu istoric din Sevastopol, în Crimeea, au transmis autoritățile locale instalate de Rusia, informație preluată de Reuters. Muzeul comemorează Războiul din Crimeea (1853–1856), în care Imperiul Rus a fost învins de o coaliție din care făcea parte și Imperiul Otoman. Guvernatorul din Sevastopol numit de Rusia, Mihail Razvozhayev , a scris pe Telegram că acoperișul muzeului a luat foc, fără să ofere detalii despre amploarea pagubelor sau despre eventuale victime. „Inamicul va plăti pentru acest sacrilegiu!” Restricții pe calea ferată și penurie de combustibil în Crimeea Tot în Crimeea, guvernatorul peninsulei numit de Rusia, Serghei Aksionov , a anunțat reducerea mersului trenurilor pe timp de noapte, după ce un atac cu drone din această săptămână a rănit un mecanic de locomotivă și l-a ucis pe asistentul acestuia. În paralel, peninsula anexată de Rusia în 2014 se confruntă cu o penurie de combustibil, pe fondul atacurilor recente cu drone lansate din Ucraina, potrivit informațiilor din articol. Amploarea atacurilor: sute de drone și incendii la instalații Autoritățile ruse au raportat că, peste noapte, au fost doborâte în total 326 de drone ucrainene, dintre care „peste o duzină” s-ar fi îndreptat spre Moscova, conform postărilor Ministerului Apărării și ale primarului capitalei ruse. În regiuni din Rusia au fost semnalate și incidente asociate atacurilor, potrivit guvernatorilor locali: în Novokuibyshevsk (regiunea Samara), un centru petrolier cu mai multe rafinării operate de Rosneft, ar fi fost respinse atacuri cu drone; în regiunea Rostov, resturi de dronă au provocat un incendiu într-un rezervor de combustibil la o instalație civilă; în regiunea Vladimir, două instalații industriale au luat foc. Într-o decizie descrisă drept rară, mai multe regiuni îndepărtate producătoare de petrol (Khanty-Mansiysk, Perm, Tyumen) și regiuni industriale din Munții Ural (Chelyabinsk și Sverdlovsk), aflate la mii de kilometri de Ucraina, au emis alerte de raid aerian, potrivit postărilor autorităților locale pe rețelele sociale. [...]