Ilie Bolojan atacă moțiunea de cenzură semnată și de PSD - invocă „fractură logică” și riscuri pentru deficit, rating și fondurile PNRR

Premierul Ilie Bolojan a legat moțiunea de cenzură de riscul de credibilitate financiară al României , susținând în Parlament că demersul are „o fractură logică” mai ales din partea PSD, care a contrasemnat textul, în condițiile în care partidul a fost la guvernare și ar fi cunoscut situația bugetară, potrivit news.ro . Bolojan a spus că, dacă acuzațiile din moțiune sunt reale, semnatarii ar trebui să explice „unde au fost până acum”, iar dacă nu sunt reale, „i-ar fi rușine” să semneze un astfel de document. În intervenția din plenul reunit, premierul a calificat moțiunea drept „mincinoasă, cinică și artificială”. Deficitul și presiunea piețelor, în centrul apărării Guvernului Șeful Executivului a invocat situația fiscală ca argument principal, afirmând că România a venit din 2024 cu „cel mai mare deficit din Uniunea Europeană – 9,3% din PIB”, pe care spune că l-a găsit la preluarea mandatului, în urmă cu zece luni. El a susținut că guvernele anterioare au amânat reformele și au ignorat realitățile „până nu a mai fost posibil să fie ocolite”, iar „agențiile de rating, piețele financiare și partenerii europeni” ar fi fost mai îngăduitori până la alegerile prezidențiale, însă „indulgența lor nu s-a întins”. Ținte: PNRR și fondurile europene Bolojan a legat disputa politică de mize cu impact economic, afirmând că este vorba despre „credibilitatea țării”, menținerea deficitelor, „absorbția de fonduri europene” și riscul de a pierde bani din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență). În același context, premierul a acuzat PSD că nu și-a asumat funcția de prim-ministru, preferând ca „altul să-și asume costurile”, în timp ce partidul ar fi urmărit să păstreze „avantajele guvernării”. Acuzații de „opoziție din interior” în coaliție Premierul a mai afirmat că, în primele luni, PSD ar fi jucat „rolul opoziției din interiorul guvernului”, descriind tensiuni în coaliție și scurgeri „pe surse” despre discuțiile interne. El a pus pierderea de electorat în 2024 și 2025 pe seama promisiunilor care „nu au putut fi onorate” și a așteptărilor create că „statul le poate da ce nu are”. [...]