Știri
Economia României încetinește de patru ani, în ciuda celor mai mari deficite bugetare din istorie , iar acest paradox arată o problemă structurală, nu una conjuncturală, afirmă Radu Burnete , consilier prezidențial, într-un interviu acordat Economedia . Potrivit acestuia, creșterea salariilor peste productivitate, investițiile insuficiente în infrastructură și digitalizare, dar și competitivitatea scăzută a industriei au frânat economia, chiar dacă statul a injectat „zeci de miliarde” prin deficite record. Burnete susține că reducerea deficitului de la 7,7% la 6% în 2026 este inevitabilă, chiar dacă pe termen scurt va încetini suplimentar economia. În lipsa consolidării fiscale, finanțatorii nu vor accepta la nesfârșit deficite de 7-8%, în condițiile în care datoria publică a depășit 60% din PIB și riscă să urce spre 70-80% în anii următori. Deficit mare, creștere mică Economia a avansat cu doar 0,6% anul trecut, iar industria este în recesiune de câțiva ani. În opinia consilierului prezidențial, modelul bazat pe stimularea consumului și creșteri salariale nu mai funcționează. Principalele vulnerabilități identificate: salarii crescute peste productivitate; investiții insuficiente în cercetare și dezvoltare; digitalizare lentă și birocrație excesivă; deficit comercial ridicat. Ce ar putea susține creșterea Pe termen scurt, absorbția fondurilor din PNRR rămâne principalul motor. Pe termen mediu, Burnete vorbește despre o „revoluție pe partea ofertei”: debirocratizare, reformă administrativă, stimularea antreprenoriatului și mobilizarea capitalului românesc prin piața de capital și fonduri de investiții. Un alt pilon este energia. Investițiile în nuclear, gaze din Marea Neagră și regenerabile ar putea face România competitivă și atractivă pentru centre de date, industrie chimică sau proiecte în zona inteligenței artificiale. Riscurile majore Cel mai mare risc economic în următoarele 12 luni rămâne o deteriorare severă a situației din Ucraina. Pe plan intern, riscul principal este lipsa voinței politice pentru reforme și pentru menținerea traiectoriei de reducere a deficitului. În concluzie, mesajul central al consilierului prezidențial este că România nu își mai permite în 2026 un deficit ridicat într-o lume instabilă: fără consolidare fiscală și reforme structurale, economia riscă să rămână „pe un platou”. [...]
