Știri
Știri din categoria Politică
În plină dispută pe PNRR, Adrian Câciu a restricționat comentariile pe Facebook, după un schimb de acuzații cu ministrul Dragoș Pîslaru, într-un moment în care tema fondurilor europene și a „banilor pierduți” a intrat în miezul confruntării politice înaintea moțiunii de cenzură, potrivit Libertatea.
Fost ministru PSD al Finanțelor și al Proiectelor Europene, Câciu a reacționat sâmbătă seară, 2 mai, după ce Pîslaru (actual ministru al MIPE) a publicat documente oficiale din corespondența cu Comisia Europeană, susținând că vrea să arate cine sunt „cei care au îngropat PNRR”. În acest context, Câciu a limitat posibilitatea publicului de a comenta la postările sale, o setare pe care, notează publicația, au folosit-o și lideri PSD precum Sorin Grindeanu, Claudiu Manda și Lia Olguța Vasilescu.
În schimbul de replici, Pîslaru i-a acuzat pe Adrian Câciu și pe fostul premier Marcel Ciolacu că ar fi „mințit” în decembrie 2023, când au prezentat Comisiei Europene ca fiind îndeplinite jaloane din PNRR care, „în realitate, nu erau finalizate”.
Libertatea amintește că, după mai bine de doi ani, Comisia Europeană a comunicat Guvernului Bolojan că România va primi 350 milioane de euro, dar va pierde aproape 459 de milioane de euro pentru neîndeplinirea a patru jaloane din cererea de plată nr. 3.
În postarea citată de Libertatea, Câciu îl numește pe Pîslaru „incompetent obraznic” și susține că acesta ar fi pierdut bani din jalonul privind pensiile de serviciu, precum și „în jur de 7,4 miliarde de euro din PNRR”.
„Marketingul eșecului! Sau cum să fii penibil și să mai și semnalizezi!”
Tot în finalul mesajului, Câciu afirmă că Guvernul din care face parte Pîslaru „va pleca acasă” marți, 5 mai, după moțiunea de cenzură.
Potrivit aceleiași surse, dialogul Pîslaru–Câciu are loc în plină criză politică, cu trei zile înaintea moțiunii de cenzură prin care PSD și AUR încearcă să răstoarne Guvernul Bolojan.
Restricționarea comentariilor pe Facebook apare astfel ca un detaliu operațional cu efect direct asupra felului în care se poartă disputa publică: mesajele rămân unidirecționale, în timp ce acuzațiile privind PNRR și sumele invocate sunt împinse în prim-planul confruntării politice.
Recomandate
Disputa politică pe cererea 3 de plată din PNRR reaprinde riscul de pierdere a banilor europeni , după ce fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene Adrian Câciu l-a acuzat public pe Dragoș Pîslaru că ar fi „pierdut miliarde” din fondurile alocate României prin PNRR, în contextul problemelor legate de această tranșă, potrivit Mediafax . Câciu respinge acuzațiile că ar fi responsabil pentru dificultățile cererii de plată nr. 3 și susține că nu mai ocupă o funcție ministerială de peste un an. El afirmă că, la predarea mandatului, jalonul privind pensiile magistraților fusese deja îndeplinit și validat de Comisia Europeană , iar România urma să încaseze 231 milioane euro (aprox. 1,15 miliarde lei) aferente jalonului 215. „Ciolacu nu mai este prim-ministru de fix un an! Din 5 mai 2025! Câciu nu mai e ministru la fonduri europene din 23 decembrie 2024. Câciu lăsase jalonul privind pensiile de serviciu îndeplinit, validat de Comisia Europeană. România urma să încaseze 231 milioane euro aferente jalonului 215.” Acuzații de „pierderi” și miza cererii 3 de plată În mesajul publicat sâmbătă pe Facebook, fostul ministru îl numește pe Pîslaru „obraznic” și „incompetent” și îl acuză de pierderi pe PNRR, inclusiv pe un jalon despre care spune că ar fi generat o diminuare de 65 milioane euro (aprox. 325 milioane lei). Câciu susține, totodată, că Pîslaru „a pierdut în jur de 7,4 miliarde euro” din PNRR și contestă afirmațiile potrivit cărora ar fi fost „recuperate” sume în cadrul cererii de plată nr. 3, menționând explicit o valoare de 350 milioane euro (aprox. 1,75 miliarde lei) la care face referire în postare. „Incompetentul obraznic de astăzi a reușit să piardă 65 milioane de euro din acest jalon! De fapt, Pîslaru a pierdut în jur de 7,4 miliarde euro din PNRR. (...) Și acum, după ce a pierdut bani din Cererea de Plata 3, ne spune ca „a recuperat” 350 milioane euro.” Context politic: schimbări la MIPE și moțiunea de cenzură Câciu plasează disputa și în succesiunea de miniștri la portofoliul fondurilor europene, afirmând că după el a urmat Marcel Boloș până în iunie 2025, iar apoi Dragoș Pîslaru din iunie 2025 până în prezent. El mai spune că l-ar fi avertizat public pe Pîslaru că va pierde bani din cererea de plată nr. 3. În același mesaj, Câciu leagă subiectul de moțiunea de cenzură și afirmă că, „de marți”, Pîslaru ar urma să fie „șomer”, menționând-o și pe Oana Gheorghiu. În material este indicat și faptul că Dragoș Pîslaru a răspuns acuzațiilor privind cererea de plată nr. 3, într-un articol separat al Mediafax, însă detaliile poziției sale nu sunt prezentate aici. [...]
Valeriu Stoica avertizează că o moțiune reușită ar putea împinge România spre un guvern PSD–AUR , scenariu care ar schimba raporturile de putere din coaliția actuală și ar deschide o perioadă de incertitudine politică, inclusiv în relația cu partenerii externi, potrivit Adevărul . Fostul președinte al PNL a susținut, într-o intervenție la Digi 24 , că „ofensiva PSD” nu îl vizează în mod real pe premierul Ilie Bolojan, ci „ideea de a se schimba cursul politic din România”, printr-o altă manieră de guvernare. În această logică, Stoica spune că o continuare a coabitării PNL cu PSD, și după criza politică în curs, ar însemna perpetuarea „modului de politică făcut până acum” și ar alimenta percepția că PNL devine „un fel de anexă” a PSD. Miza moțiunii: refacerea coaliției sau o majoritate PSD–AUR Stoica a vorbit despre o posibilă înțelegere informală PSD–AUR în spatele moțiunii de cenzură , în condițiile în care, în discursul public, cele două partide ar transmite obiective diferite: PSD ar invoca refacerea unei alianțe mai largi, iar AUR ar cere alegeri anticipate. În spatele acestor poziționări, el spune că există „speculații” pe care le consideră „justificate” privind o coordonare minimă între PSD și AUR. În scenariul în care moțiunea trece, Stoica afirmă că refacerea actualei formule de guvernare nu ar mai fi posibilă, iar „varianta normală” ar fi un guvern PSD–AUR, cu PNL și USR în opoziție. El adaugă că „rămâne de văzut” ce va face UDMR, partid care ar putea, la rândul său, să treacă în opoziție. Reacții externe: Comisia Europeană , mai dură; SUA, posibil mai relaxate Pe plan internațional, Stoica anticipează că prima reacție la o eventuală alianță PSD–AUR „nu va fi foarte bună”, iar Comisia Europeană ar putea avea „cele mai aspre” poziții. În schimb, în ceea ce privește Statele Unite, el spune că nu se așteaptă la o reacție dură din partea actualei administrații prezidențiale și avansează ideea că aceasta „ar putea chiar să salute” formarea unui guvern PSD–AUR. Presiune pe PNL: delimitare de PSD și o dispută internă În evaluarea lui Stoica, PNL ar trebui să se delimiteze de PSD pentru a-și recâștiga identitatea și relevanța, avertizând că în partid va urma o luptă internă privind direcția strategică. Totodată, el a apreciat că Ilie Bolojan „nu putea face mult mai mult” în condițiile actuale, invocând atât stilul său ferm, cât și limitele date de forța partidului și de expertiza tehnică din guvern. Context politic: Nicușor Dan, descris ca „Hopa-Mitică” În aceeași intervenție, Stoica l-a caracterizat pe președintele Nicușor Dan drept „Hopa-Mitică în politica românească”, argumentând că acesta nu poate face „jocuri politice” în sens clasic pentru că nu are în spate un partid și ar fi un politician „solitar”. El a spus că nu mai face o predicție privind evoluția lui, după ce estimările sale anterioare i-au fost „infirmate”. [...]
România trebuie să-și recalibreze așteptările față de Washington , în condițiile în care SUA își mută centrul de greutate strategic spre zona indo-pacifică, iar Europa – implicit și România – nu mai sunt considerate „vitale”, deși rămân „relevante”, potrivit declarațiilor consilierului prezidențial Marius Lazurca , citate de HotNews . Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională și politică externă, a explicat într-un interviu pentru TVR Internațional că repoziționarea americană ține de „elemente obiective” – dinamica PIB-ului pe regiuni, ritmul înarmării, evoluțiile demografice și avansul industriilor – și că nu este o decizie „discreționară”. În acest context, el a afirmat că România „nu e vitală” pentru SUA, la fel cum nici Europa nu mai este. Contextul militar: ajustări de efective în Europa, mișcări și pe flancul estic Declarațiile vin pe fondul unor decizii recente ale Pentagonului. Potrivit materialului, SUA au anunțat că retrag 5.000 de trupe din Germania și le redesfășoară în Statele Unite sau în alte zone din străinătate, informație relatată de The New York Times. Într-o decizie separată, menționată ca precedent, SUA au hotărât în octombrie 2025 să își reducă prezența de trupe în România, după ce un batalion din brigada rotațională alocată flancului sud-estic al NATO urma să nu mai fie trimis la baza Mihail Kogălniceanu . În același timp, după izbucnirea războiului din Iran, Statele Unite au cerut și au primit permisiunea să trimită în România circa 400–500 de militari, împreună cu echipamente de observație, drone și avioane de realimentare în aer, potrivit informațiilor din articol. „Relevanță”, nu „vitalitate”: argumentele invocate de consilierul prezidențial Lazurca susține că România rămâne „relevantă” pentru SUA, indicând drept exemple: găzduirea scutului antirachetă de la Deveselu; prezența unui contingent important de trupe americane; solicitarea adresată României de a contribui la efortul de război al SUA împotriva Iranului, contribuție pe care Bucureștiul ar fi oferit-o. Consilierul prezidențial a mai spus că România ar putea „fi mai ambițioasă” și ar putea deveni mai importantă pentru SUA decât este în prezent, menționând că președintele Nicușor Dan își propune acest obiectiv. Ce urmează: accent pe industria de apărare și cooperare tehnologică În același registru, HotNews amintește că președintele Nicușor Dan a discutat la începutul săptămânii cu secretarul forțelor terestre americane, Dan Driscoll, despre consolidarea Parteneriatului Strategic România–SUA. Potrivit președintelui, părțile au convenit asupra necesității intensificării cooperării în industria de apărare, inclusiv pe zona de inovare, cercetare și start-up-uri. În termeni practici, mesajul care se conturează este că, pe măsură ce SUA își prioritizează alte teatre strategice, România încearcă să-și mențină relevanța prin rolul militar deja existent și prin extinderea cooperării în zona industrială și tehnologică de apărare. [...]
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu , leagă protecția presei de investigație de aplicarea directivei europene Anti‑SLAPP , susținând că procesele abuzive pot fi folosite pentru a intimida jurnaliștii și a-i „ruina financiar”, potrivit Agerpres , care citează un mesaj publicat de ministru pe Facebook, de Ziua Internațională a Libertății Presei . În mesaj, Țoiu afirmă că „informația corectă este oxigenul democrației” și că alegerea politică a cetățenilor depinde de accesul la informații, motiv pentru care jurnaliștii au nevoie „de libertatea de a-și exercita profesia”, nu de laude din partea demnitarilor. Anti‑SLAPP, tratată ca miză de funcționare democratică Ministrul spune că a discutat cu comisarul european Michael McGrath, în timpul vizitei acestuia în România, despre directiva Anti‑SLAPP, pe care nu o vede ca pe „o simplă procedură juridică sau tehnică”, ci ca pe un instrument necesar pentru ca jurnaliștii să poată relata „adevărul” fără presiunea unor costuri care i-ar putea scoate din profesie. Țoiu descrie SLAPP‑urile (procese abuzive împotriva jurnaliștilor) ca acțiuni care nu urmăresc neapărat câștigarea în instanță, ci intimidarea și epuizarea celor care pun întrebări, prin consum de timp și resurse care altfel ar merge către investigații. Legătura cu corupția și presiunea asupra presei Din „experiența ultimelor luni” la MAE, Țoiu afirmă că a observat „un tipar” la nivel regional: societatea civilă și presa pun presiune constantă pe politicieni pentru a corecta disfuncționalități și a preveni folosirea puterii împotriva interesului public. În același context, ministrul susține că obstacolul care apare frecvent când o țară avansează spre standarde democratice este „un binom: corupția și presiunea asupra presei”, afirmând că „una nu poate funcționa fără cealaltă”. Țoiu mai arată că presa de investigație din România a avut „succese importante” în demascarea corupției în ultimii ani și că acest efort ar trebui să continue „cu forță”, atât în România, cât și în regiune. [...]
Radu Berceanu anticipează căderea Guvernului și pune ieșirea din criză pe seama negocierilor conduse de Nicușor Dan , pe care îl descrie drept un președinte „calm, liniștit”, în timp ce avertizează că PNL riscă marginalizarea dacă nu își respectă propriile decizii, potrivit News . Fostul ministru al Transporturilor a declarat, duminică, la Digi24, că „nu vede ce ar putea să se mai întâmple” în actuala criză politică în afară de căderea Guvernului, după care „depinde foarte mult” de șeful statului. Cum vede Berceanu rolul lui Nicușor Dan în deblocarea crizei În evaluarea lui Berceanu, Nicușor Dan nu se încadrează în tiparele unor foști președinți: nu ar fi un „președinte-jucător” ca Traian Băsescu, nici un „președinte-călător” ca Klaus Iohannis și nici „învins de sistem” precum Emil Constantinescu. În schimb, spune el, președintele ar urma să caute o soluție „de minimă rezistență”, prin discuții cu toate părțile, într-un proces care „o să dureze”. „Va căuta o soluţie în care va vorbi şi cu ăia şi cu ăilalţi, le va spune, îi convinge pe bucăţi, pe bucăţele, o să dureze.” Presiune pe PNL și USR: „respectarea hotărârilor” ca test de supraviețuire politică Berceanu susține că etapa următoare ar depinde „de PNL, în primul rând și după aia de USR”. În cazul liberalilor, el avertizează că partidul riscă să ajungă „pe urma PNȚCD ” dacă nu își respectă hotărârile, precizând că are „unele îndoieli” că acest lucru se va întâmpla. „Dacă PNL vrea să nu o ia pe urma PNŢCD (...) îşi va respecta hotărârile, ceea ce am unele îndoieli.” Critică internă: comparația cu Margaret Thatcher și acuzații de oportunism În același context, Berceanu l-a comparat pe Ilie Bolojan cu Margaret Thatcher, dar a susținut că, spre deosebire de cazul acesteia, în PNL nu ar exista o susținere similară pentru măsuri dure. El a criticat o parte a conducerii și a aleșilor liberali, pe care îi descrie preocupați de menținerea funcțiilor și de câștiguri personale, afirmând că „nu se văd niciodată ca cel mai mare partid din România”. [...]
Soarta Guvernului la moțiunea de cenzură de marți depinde de 5–10 voturi , potrivit prim-vicepreședintelui PNL Ciprian Ciucu , care spune că „se joacă” și că pot apărea „defectări” în ambele tabere, relatează news.ro . Miza imediată este stabilitatea executivului și capacitatea coaliției de a-și ține disciplina de vot într-un test parlamentar strâns. Ciucu a făcut declarațiile duminică, la Antena 3 CNN, întrebat dacă moțiunea are mai multe șanse să treacă sau să nu treacă. El a indicat că, în evaluarea sa, lipsesc „între cinci și zece voturi” pentru ca moțiunea să nu fie adoptată, adăugând că există posibilitatea unor „defectări” „de ambele părți”. Strategia PNL: discuții în Parlament, nu „negocieri” pe funcții Întrebat ce le-ar oferi PNL semnatarilor moțiunii pentru a nu o vota, Ciucu a susținut că partidul mizează pe „demnitate” și pe „un vot de conștiință”, respingând ideea de stimulente materiale sau politice. „Demnitate. (...) Nu le oferim posturi, nu le oferim bani, nu le oferim contracte.” În același context, el a descris două opțiuni pentru PNL: fie „defetismul” (să nu facă nimic și să lase opoziția să se organizeze), fie „non-defetismul”, adică intensificarea discuțiilor cu parlamentarii pentru a aduna voturi împotriva moțiunii. Ce urmează Moțiunea de cenzură este programată pentru marți, iar declarațiile lui Ciucu indică un vot la limită, în care mobilizarea și disciplina parlamentară pot înclina rezultatul. Informațiile din sursă nu includ o estimare a numărului total de voturi sau poziționări ale altor partide. [...]
