Știri
Știri din categoria Piața valutară (FX)
Presiunile pe leu și costurile de finanțare pot rămâne ridicate dacă instabilitatea politică pune sub semnul întrebării disciplina fiscală și absorbția banilor europeni, avertizează ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit Digi24. Oficialul leagă deprecierea monedei naționale față de euro de felul în care investitorii, finanțatorii și agențiile de rating evaluează credibilitatea țintelor asumate de România în contextul „turbulențelor politice”.
Nazare spune că, în ultimele zile și săptămâni, a transmis „suficiente avertismente” despre riscurile unei perioade de instabilitate politică, iar reacția pieței vine din atenția acordată de actorii externi unor repere considerate esențiale pentru România.
Ministrul indică două elemente pe care investitorii, finanțatorii și agențiile de rating le urmăresc în mod special:
În această logică, programul de consolidare și disciplina fiscal-bugetară, împreună cu îndeplinirea țintelor pentru 2026 și absorbția fondurilor europene, sunt prezentate ca factori-cheie pentru stabilizarea percepției de risc.
Nazare afirmă că mesajele publice transmise de clasa politică în ultima perioadă „nu au fost deloc încurajatoare” pentru investitori și finanțatori și că turbulențele politice sunt văzute drept un factor principal care ar putea afecta cele două ținte.
În plus, ministrul spune că a semnalat anterior riscuri legate de cuantumul finanțărilor, nivelul dobânzilor și posibile presiuni asupra cursului de schimb, presiuni care „se materializează”.
Potrivit lui Nazare, există o legătură directă între presiunea pe curs și stabilizarea politică: dacă situația politică se stabilizează și apare predictibilitate, atunci presiunile asupra cursului și creșterea dobânzilor ar urma să se tempereze.
Declarațiile au fost făcute luni, după ședința de guvern, pe fondul discuțiilor despre cursul leu-euro.
Recomandate
Leul are șanse reduse să revină spre 5 lei/euro chiar și după calmarea scenei politice , pe fondul unui dezechilibru structural între cererea de valută pentru importuri și intrările insuficiente de euro în economie, potrivit unei analize Wall-Street , care citează poziția Andreei Nica, vicepreședinte al Asociației CFA România . După ce anul trecut moneda națională a depășit pragul psihologic de 5 lei/euro și s-a stabilizat în intervalul 5–5,05 lei/euro, tensiunile politice generate de moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Bolojan au adăugat un nou impuls de depreciere. În ziua menționată în articol, leul a trecut de 5,2 lei/euro. Dezechilibrul extern rămâne presiunea principală Ideea centrală din analiza citată este că mișcarea cursului nu ține doar de episoadele de volatilitate politică, ci de o problemă de fond: România are nevoie de euro pentru a-și plăti importurile, iar sursele de valută nu acoperă această cerere. Andreea Nica arată că intrările de euro vin din exporturi, fonduri europene și investiții străine directe, însă: investițiile străine directe „s-au redus” și sunt descrise ca fiind la un nivel „foarte mic”, în jur de 1–1,5% din PIB; exporturile sunt „mult mai mici” decât importurile, ceea ce menține presiunea pe curs. În acest context, chiar și după formarea unui nou guvern, scenariul unei întăriri a leului este considerat „puțin probabil”, iar tendința indicată rămâne de depreciere. De ce cursul se mișcă „în trepte”, nu gradual Un alt element relevant pentru companii și populație este modul de ajustare al cursului. Potrivit analizei, deprecierea euro/leu nu se produce neapărat lin, ci mai degrabă în „praguri”: piața poate sta o perioadă în jurul unui nivel, apoi cursul face un salt și se stabilizează mai sus. În această logică, odată depășite anumite niveluri, revenirea sub ele devine tot mai dificilă fără o îmbunătățire a fundamentelor economice. În plus, specialista citată afirmă că, în mod obișnuit, BNR nu intervine „în momente de panică”, ci așteaptă calmarea pieței și apoi încearcă să mențină cursul în zona în care se stabilizează. 5,2 lei/euro, din „prag” estimat înainte de criză, spre scenariu „optimist” Articolul notează că nu există o prognoză actualizată după criza politică, însă nivelul de 5,2 lei/euro fusese estimat anterior, când cursul era în jur de 5,05 lei/euro. În noul context, în care incertitudinea politică se suprapune peste dezechilibrele externe, acest nivel ajunge să fie văzut mai degrabă ca un scenariu „optimist” decât unul pesimist. [...]
Euro a coborât sub 5,2 lei în tranzacții cu lichiditate redusă, semn că tensiunile politice continuă să apese pe leu , chiar dacă mișcarea are loc înainte de deschiderea pieței interbancare din România, potrivit Economedia . La ora 11:20, moneda europeană a scăzut sub pragul de 5,2 lei, până la 5,197 lei. Mai devreme, cotațiile din platformele internaționale indicau aproximativ 5,202–5,2055 lei pentru un euro, înainte de deschiderea pieței locale (date Investing). De ce contează: cursul reacționează la risc politic, nu la „fundamente” pe termen scurt Economedia notează că piața interbancară din România era încă închisă, iar lichiditatea redusă poate amplifica volatilitatea. În astfel de condiții, mișcările pot fi mai bruște și „nu reflectă neapărat niveluri consolidate de tranzacționare”. Presiunea pe leu este pusă în contextul votului așteptat marți, prin moțiunea împotriva premierului Ilie Bolojan , ceea ce menține un nivel ridicat de incertitudine și prudență în rândul investitorilor. Context: după minimul istoric și un episod „foarte agitat” în piață Evoluția de luni vine după ce, joi, leul a atins un minim istoric față de euro, iar Banca Națională a României a publicat un curs oficial de 5,1417 lei/euro. În aceeași zi, în piața interbancară, euro a urcat până la 5,2 lei, iar la unele case de schimb a fost depășit pragul de 5,25 lei. Vineri a fost zi liberă, iar băncile din România au fost închise, ceea ce a mutat o parte din formarea prețului în afara pieței locale. Reprezentanții BNR au descris sesiunea de joi drept „o zi foarte agitată”, tipică perioadelor de incertitudine, și au transmis că situația ar urma să se calmeze. Potrivit datelor agregate de Bloomberg, scăderea de joi a fost una dintre cele mai abrupte mișcări intraday din ultimele luni. [...]
Depășirea pragului de 5,2 lei/euro în tranzacțiile „after-hours” indică presiuni încă ridicate pe leu , într-un context de lichiditate redusă și volatilitate accentuată, potrivit Economedia . Pe platformele internaționale, cotațiile au urcat vineri seara la aproximativ 5,20–5,203 lei pentru un euro, după închiderea pieței interbancare din România. Mișcarea este relevantă mai ales ca semnal de tensiune în piață, nu ca nivel „bătut în cuie”: tranzacțiile după închiderea pieței locale se fac în condiții de lichiditate mai mică, ceea ce poate amplifica variațiile și poate produce cotații care „nu reflectă neapărat niveluri consolidate de tranzacționare”, notează publicația. Context: minim istoric și volatilitate intraday Episodul vine după o zi de joi descrisă de Banca Națională a României drept „o zi foarte agitată”, în care leul a atins un minim istoric față de euro, iar BNR a publicat un curs oficial de 5,1417 lei/euro. În timpul zilei, în piața interbancară, euro a urcat până la 5,2 lei. La unele case de schimb, pragul de 5,25 lei pentru un euro a fost depășit, conform datelor citate. Pentru context suplimentar despre episodul de depreciere, Economedia a relatat anterior aici: Economedia . De ce contează: risc politic și reacția investitorilor Potrivit informațiilor prezentate, deprecierea accelerată a leului a fost alimentată de criza politică declanșată după retragerea sprijinului PSD pentru premierul Ilie Bolojan, demisiile miniștrilor și depunerea moțiunii de cenzură. În acest context, investitorii au devenit mai precauți, iar presiunea pe curs s-a amplificat. Date agregate de Bloomberg arată că scăderea de joi a fost una dintre cele mai abrupte mișcări intraday din ultimele luni. Ce urmează BNR a transmis că situația „ar urma să se calmeze”, însă cotațiile din after-hours sugerează că piața rămâne sensibilă la incertitudinea politică și la condițiile de lichiditate, cel puțin pe termen foarte scurt. [...]
Japonia și SUA pregătesc un semnal de intervenție coordonată pe yen , într-un moment în care moneda japoneză a ajuns la cele mai slabe niveluri față de dolar din 1986, iar piețele tratează mișcarea drept prima acțiune comună de acest tip din ultimii 15 ani, potrivit Washington Post , care citează Reuters. Satsuki Katayama , ministrul japonez al Finanțelor, ar urma să anunțe luni că Tokyo și Washington au întreprins acțiuni comune pe piața valutară pentru a opri deprecierea yenului. Informațiile provin de la doi oficiali ai guvernului japonez, citați de Reuters sub protecția anonimatului. Potrivit acelorași surse, mesajul ministrului va viza „hotărârea” celor două țări de a combate ceea ce consideră o depreciere excesivă a yenului, pe fondul presiunilor acumulate în piață. Ce indică sursele din piață despre intervenție O sursă de pe piață a declarat pentru Reuters că guvernul de la Tokyo ar fi cumpărat yeni în schimbul dolarilor în timpul sesiunii de tranzacționare de joi de la New York. Dacă se confirmă, ar fi un semnal de sprijin direct pentru moneda japoneză, într-un context de volatilitate ridicată. Separat, Reuters mai relatează că Trezoreria SUA a informat o serie de bănci că ar putea interveni pe piața yenului și că acestea ar trebui să fie „pregătite pentru acțiuni viitoare”, potrivit unei surse. Context: politica monetară și diferențialul de dobândă Intervenția descrisă ar fi avut loc cu doar câteva ore înainte ca Banca Japoniei (BOJ) să decidă vineri menținerea politicii monetare neschimbate, dar semnalând o probabilitate ridicată de majorare a dobânzilor în viitorul apropiat, notează Reuters. Publicația pune în context și diferența de dobândă față de SUA, unde Rezerva Federală a avut o poziție mai restrictivă, ca factor-cheie care a susținut aprecierea dolarului în raport cu yenul. După conferința de presă a guvernatorului BOJ, Kazuo Ueda, yenul a avut o creștere bruscă. De ce contează: legătura cu piața obligațiunilor Unii analiști citați de Reuters leagă semnalele de cooperare Japonia–SUA de îngrijorarea Washingtonului privind creșterea randamentelor titlurilor de stat. Riscul, în această interpretare, este ca presiunea să se amplifice dacă Tokyo nu reușește să prevină o vânzare masivă a yenului și a obligațiunilor de stat japoneze. În acest stadiu, informațiile sunt prezentate de Reuters pe baza unor surse anonime, iar detaliile despre amploarea sau calendarul exact al acțiunilor nu sunt publice. [...]
Continental a semnat vânzarea ContiTech, inclusiv operațiunile din România, pentru 4 miliarde de euro (aprox. 20,0 miliarde lei) , într-o tranzacție care mută un activ industrial relevant către o filială a fondului Lone Star Funds , potrivit Profit . Acordul vizează divizia de cauciuc și mase plastice ContiTech și a fost perfectat în weekend, după ce fusese indicat ca fiind în etapa finală vineri, conform aceleiași surse. Ce include prețul și cum se poate majora Pe lângă prețul de bază de 4 miliarde de euro, tranzacția include și componente financiare condiționate de performanță (plăți suplimentare legate de rezultate), de până la 250 de milioane de euro (aprox. 1,25 miliarde lei), care ar urma să fie plătite către Continental în anii următori. [...]
Meta trece unele funcții AI ale ochelarilor smart pe abonament , limitând utilizarea gratuită și împingând utilizatorii către o plată lunară pentru acces mai generos, potrivit Profit . Miza economică este schimbarea modelului de monetizare: de la vânzarea dispozitivului către venituri recurente, prin taxarea funcțiilor de inteligență artificială (AI) integrate în ochelari. Ce funcție este vizată și ce se schimbă pentru utilizatori În prim-plan este „ Conversation Focus ”, o facilitate introdusă anul trecut, menită să îmbunătățească claritatea vocii interlocutorilor. Funcția, disponibilă inițial fără limitări, va putea fi folosită gratuit de acum înainte doar cel mult trei ore pe lună , conform informațiilor publicate. De ce contează: presiune pe utilizare și venituri recurente Prin plafonarea utilizării gratuite, Meta creează un prag operațional care poate influența direct comportamentul utilizatorilor: cei care folosesc frecvent funcțiile AI vor fi împinși către un abonament lunar pentru a evita restricțiile. Profit notează că abonamentul va fi necesar pentru cei care vor „un nivel mai generos de folosire” al funcțiilor AI, ceea ce indică o segmentare între utilizarea de bază (gratuită, dar limitată) și utilizarea avansată (contra cost). [...]
