Știri
Tag: guvern bolojan

Premierul interimar Ilie Bolojan leagă costul dobânzilor la datoria publică de „clientelismul” din angajările la stat , susținând că România nu mai poate continua „în anii următori” cu practica de a „planta oameni” în instituții pentru „a extrage rente”, potrivit News . Într-o intervenție la Antena 1, Bolojan a afirmat că există „un partid” care „are o densitate mare de oameni” în astfel de situații și a numit fenomenul „pesedism”, definit de el ca „a planta oameni peste tot unde se pot face angajări” și „a extrage rente”. „Boala asta se numeşte pesedism, a planta oameni peste tot unde se pot face angajări, a extrage rente. Nu mai putem merge pe această linie, în anii următori.” De ce contează: presiunea dobânzilor reduce spațiul fiscal Bolojan a legat nevoia de „a corecta anumite lucruri” de nivelul îndatorării și de costul finanțării, în contextul în care, spune el, România a acumulat un „deficit enorm” până în 2025, ceea ce a însemnat credite mari „distribuite pe piață”. Premierul interimar a indicat explicit dimensiunea notei de plată din buget: „60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile pe anul acesta, cât autostrada Moldovei .” „Aprindem lumina”: explicația pentru căderea guvernului Întrebat dacă din acest motiv „a picat guvernul Bolojan”, premierul interimar a răspuns că măsurile de transparență și raportare „au deranjat destul”. „În mod cert, măsurile pe care le-am luat (...) de a face rapoarte, de a pune reflectoare, de a vorbi despre aceste lucruri, cu siguranţă au deranjat destul. Acesta este adevărul.” În același context, Bolojan a mai spus că rămânerea României „în urmă” are două cauze: „calitatea guvernărilor” din anii trecuți și deficitul ridicat care a împins statul spre împrumuturi mari. [...]

Separarea PNL de PSD ar putea redesena rapid negocierile pentru noul guvern , în condițiile în care liberalii își asumă trecerea în opoziție și împing responsabilitatea formării majorității către PSD, potrivit Digi24 . Emil Boc a susținut că „e sănătos să se separe apele” între cele două partide și că ambele „au pierdut enorm” din cauza guvernării comune prelungite. Miza imediată este una de funcționare a puterii executive: după căderea Guvernului Bolojan , poziționarea PNL în opoziție reduce opțiunile de coaliție și schimbă raportul de forțe în discuțiile de la Cotroceni privind desemnarea unui premier și construirea unei majorități parlamentare. Ce spune Emil Boc și de ce contează pentru PNL Boc a argumentat că delimitarea dintre PNL și PSD este necesară inclusiv pentru identitatea politică a celor două formațiuni, sugerând că asocierea la guvernare a împins o parte din electorat să caute „alternative” în afara celor două partide mari. În același timp, el a indicat că PNL își menține linia de opoziție, dar cu sprijin pe dosarele considerate strategice, în special cele legate de finanțările și angajamentele europene. Implicații pentru formarea guvernului și agenda economică Potrivit informațiilor relatate de HotNews, Boc a spus că PNL, din opoziție, ar urma să susțină proiectele care țin de: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență , principalul program de finanțare europeană condiționat de reforme), „SAFE” (menționat ca dosar de interes, fără detalii suplimentare în materialul citat), păstrarea „echilibrelor bugetare”, menținerea traiectului pro-european. Pe partea de arhitectură politică, Boc a respins ideea ca PNL să dea premier cât timp se declară în opoziție și a exclus participarea la un guvern de „uniune națională” promovat de AUR, arătând că responsabilitatea formulei guvernamentale revine celor care au demis guvernul, în cadrul consultărilor coordonate de președintele României. Ce urmează în PNL: fără congres extraordinar, congres în 2027 Conform HotNews, Emil Boc a mai afirmat că nu vede justificată convocarea unui congres extraordinar în PNL și că următorul congres ar urma să aibă loc în 2027. În același context, el a spus că îl susține în continuare pe Ilie Bolojan, iar viitorul acestuia „va fi decis de el însuși”. În plan politic imediat, separarea explicită PNL–PSD mută centrul de greutate al negocierilor către PSD și către capacitatea acestuia de a construi o majoritate, în timp ce PNL încearcă să-și conserve influența prin sprijin punctual pe teme europene și bugetare, fără a reintra la guvernare. [...]