Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan ar urma să avanseze săptămâna viitoare o formulă de guvern care să deblocheze bugetul pe 2027 și țintele de deficit agreate cu UE, potrivit informațiilor publicate de Antena 3. Miza imediată a negocierilor este ieșirea din criza politică după demiterea Guvernului Bolojan, cu accent pe continuitatea angajamentelor fiscale.
Discuțiile pentru formarea unei noi majorități se poartă „în culise”, iar șeful statului ar pregăti o propunere pentru partidele din fosta coaliție pro-europeană, care ar putea viza fie refacerea unei coaliții majoritare, fie o coaliție minoritară sub forma unui „guvern de tranziție”, conform surselor citate.
În urma consultărilor informale de la Cotroceni, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a indicat existența scenariului unui guvern de tranziție, cu mandat limitat și sarcini prestabilite.
Potrivit informațiilor din articol, principalele ținte ale unui astfel de executiv ar fi:
Antena 3 notează că un asemenea guvern ar putea fi instalat la Palatul Victoria „în perioada următoare”, fără a avansa un calendar ferm.
Sursele citate indică faptul că la finalul săptămânii viitoare ar urma să aibă loc o nouă rundă de discuții la Palatul Cotroceni între președintele Nicușor Dan și liderii partidelor din fosta coaliție, după modelul întâlnirilor din această săptămână. Abia după aceste discuții ar urma să existe o propunere „clară” din partea președintelui.
Nicușor Dan a declarat, sâmbătă, după consultările informale declanșate în contextul demiterii Guvernului Bolojan, că România va avea un „guvern pro-occidental” într-un termen „rezonabil” și a indicat bugetul pe 2027 drept obiectiv principal al viitorului Executiv.
„Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”,
a spus președintele, potrivit declarațiilor redate în articol, menționând că, după discuțiile cu PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, s-au conturat „niște scenarii” pentru negocierile care urmează.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan spune că România va avea un guvern pro-occidental „într-un termen rezonabil”, iar viitorul Executiv va trebui să vină rapid cu bugetul pe 2027 , după demiterea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul fixează o prioritate cu impact direct asupra calendarului fiscal și asupra predictibilității deciziilor economice în următoarele luni. Declarațiile au fost făcute sâmbătă, la Palatul Cotroceni, după un prim set de discuții informale cu liderii PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, convocate în contextul crizei guvernamentale. „Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil.” Bugetul pe 2027, obiectivul anunțat pentru viitorul guvern Nicușor Dan a indicat că, din discuțiile cu partidele, „s-au conturat niște scenarii” pe care negocierile vor continua. În același timp, a spus că există „acord pe politicile mari” și pe „traiectoria fiscală” asumată de România, iar guvernul care va fi format ar urma să aibă ca obiectiv definirea și trimiterea către Parlament a bugetului pentru 2027 „până în toamnă”. În lista de teme unde președintele a indicat existența unui acord sunt menționate OECD, SAFE și PNRR . Context: guvern interimar, fereastră limitată de decizie România nu are în prezent un guvern cu puteri depline, iar Guvernul Bolojan poate rămâne interimar maximum 45 de zile, perioadă în care poate adopta doar decizii strict administrative, necesare funcționării statului, conform informațiilor prezentate. Guvernul Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. Poziționări politice care complică refacerea majorității După demitere, Sorin Grindeanu i-a cerut lui Ilie Bolojan să demisioneze și a anunțat că PSD își dorește să rămână la guvernare, cu refacerea fostei coaliții, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PNL. În schimb, liberalii au decis în ședință că nu mai vor o nouă alianță cu PSD și au anunțat că vor trece în opoziție, mesaj transmis ulterior și președintelui, deși în partid există și voci care cer rămânerea la guvernare și propunerea unui premier. Tot după discuțiile cu șeful statului, Ilie Bolojan și Dominic Fritz au anunțat o alianță pentru a „apăra direcția de reformă și corectitudine” a guvernării comune. Potrivit unor surse ale postului, Nicușor Dan și-ar fi dorit refacerea coaliției, dar este dispus să accepte și un guvern minoritar. [...]
România își consolidează rolul în arhitectura de securitate regională prin găzduirea, la Cotroceni, a Summitului Formatului București 9 (B9) și al Țărilor Nordice, cu participarea secretarului general al NATO, Mark Rutte, și a președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, potrivit Mediafax . Reuniunea are loc miercuri, 13 mai, la Palatul Cotroceni , sub tema „Delivering More for Transatlantic Security” („A livra mai mult pentru securitatea transatlantică”) și va fi co-prezidată de președintele României, Nicușor Dan, și de președintele Poloniei, Karol Nawrocki. Cine participă și ce format are reuniunea La summit sunt anunțați lideri și oficiali de rang înalt din statele membre ale B9 și din țările nordice. Printre participanți se numără: Mark Rutte, secretar general al NATO; Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei; Alexander Stubb, președintele Finlandei; Mette Frederiksen, premierul Danemarcei; reprezentanți ai Statelor Unite, Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Agenda de la Cotroceni Potrivit Administrației Prezidențiale , programul începe la ora 10:30 cu primirea oficială a șefilor de delegație. Sesiunea plenară este programată la 11:00 și va fi deschisă de intervențiile lui Nicușor Dan și Karol Nawrocki. La 14:20 este prevăzută fotografia oficială de familie, urmată de un dejun de lucru. Summitul se încheie cu declarații comune de presă de la ora 17:00, susținute de Nicușor Dan, Karol Nawrocki și Mark Rutte. De ce contează Prin aducerea la București a conducerii NATO și a liderilor din flancul estic și nordic, România își întărește poziționarea ca platformă de coordonare politică pe teme de securitate transatlantică, într-un format care reunește aliați direct interesați de evoluțiile din regiune și de sprijinul pentru Ucraina. [...]
Ludovic Orban cere folosirea explicită a amenințării cu anticipatele ca instrument de deblocare a crizei guvernamentale , susținând că președintele Nicușor Dan ar trebui să joace „tare” în raport cu PSD, inclusiv prin asumarea posibilității dizolvării Parlamentului, potrivit HotNews . Fost consilier pentru politică internă al președintelui, Orban a declarat la Digi 24 că, în logica moțiunii de cenzură depuse de PSD împreună cu AUR, inițiatorii ar trebui să vină cu o soluție de guvernare. În acest context, el spune că ar proceda în doi pași: mai întâi ar acorda PSD mandatul de formare a guvernului, iar dacă nu reușește să strângă o majoritate – scenariu pe care îl consideră probabil – ar reveni cu un nou mandat pentru Ilie Bolojan, pentru o formulă PNL–USR–UDMR. Anticipatele, pârghia invocată pentru disciplinarea votului în Parlament Orban condiționează această strategie de renunțarea la mesajul că Parlamentul nu va fi dizolvat, argumentând că, în cazul unei crize guvernamentale în care eșuează două încercări de învestire, dizolvarea Legislativului și alegerile anticipate devin obligatorii. „Sigur, cu o singură condiție: să nu mai spună vreodată președintele că nu dizolvă Parlamentul.” El susține că parlamentari din AUR, PSD, SOS, POT sau dintre cei care au părăsit partidele nu își doresc alegeri anticipate, ceea ce ar putea împinge o parte dintre ei să voteze un guvern pentru a evita acest deznodământ. Mesajul către Cotroceni: decizie rapidă, fără „tragere de timp” În aceeași intervenție, Orban afirmă că l-ar sfătui pe Nicușor Dan să găsească rapid o soluție, deoarece orice întârziere ar agrava situația, chiar dacă varianta finală nu este una convenabilă politic pentru președinte. Totodată, liderul Forța Dreptei spune că refacerea coaliției de guvernare este „imposibilă”, pe motiv că moțiunea de cenzură a fost, în opinia sa, un atac la adresa PNL, USR și UDMR, iar încrederea în PSD ar fi compromisă. În relația cu PSD, Orban afirmă că „nu ascultă decât de frică”, pledând pentru o abordare fermă din partea președintelui. [...]
AUR propune reducerea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, timp de patru ani , printr-un pachet de măsuri care include restructurarea Guvernului și a agențiilor, potrivit News . Formațiunea leagă planul de o schimbare de guvernare și susține că un premier propus de AUR „va corecta erorile guvernării Bolojan”. În centrul planului este ținta de scădere a cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual, iar George Simion afirmă că măsura vizează „birocrația locală și centrală”, nu domenii precum educația sau sănătatea. Cum ar arăta restructurarea aparatului de stat Pachetul prezentat de AUR este structurat în zece puncte și include, între altele: diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB pe an, în următorii patru ani; un Parlament cu 300 de parlamentari; un Guvern cu 10 ministere și 50 de secretari de stat; comasarea și desființarea agențiilor/autorităților până la un total de 20; reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice; o reformă administrativă „adaptată la realitățile anului 2026”. Ajutoare externe condiționate de deficit și mesajul pe companiile de stat Pe zona de politică bugetară, AUR propune sistarea acordării de ajutoare financiare internaționale până când deficitul bugetar ajunge la 3% din PIB. Liderul AUR menționează explicit Ucraina, precizând însă că măsura nu s-ar limita la acest caz. În ceea ce privește companiile de stat, formațiunea spune că „vânzarea companiilor strategice este exclusă” și propune reformarea lor prin criterii de competență în conducere și reorganizarea celor neperformante. Totodată, AUR susține încurajarea finanțării dezvoltării acestor companii prin majorări de capital și emiterea de acțiuni noi pe bursă, „cu predilecție către cetățenii și fondurile autohtone”, inclusiv prin IPO (ofertă publică inițială) . [...]
Criticile lui Nicușor Dan la adresa unor politici ale UE au redeschis o dispută cu miză economică și de securitate : cât de mult își poate permite România să nuanțeze discursul proeuropean fără să alimenteze polarizarea internă, într-un moment în care energia, apărarea și competitivitatea industrială sunt teme centrale la Bruxelles, potrivit Adevărul . În mesajul transmis de Ziua Europei, președintele României a vorbit despre beneficiile apartenenței la Uniunea Europeană și despre provocările actuale, dar și despre politica internă, reafirmând că țara va avea „un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”. În același timp, a criticat clasa politică și a reiterat că apartenența la UE este esențială pentru viitorul României, menționând și „contribuția netă” a Uniunii la dezvoltarea țării. Ce a spus președintele despre „erorile” Bruxelles-ului Potrivit relatării, Nicușor Dan a indicat trei direcții în care UE ar fi greșit, deși a subliniat rolul Uniunii în dezvoltarea României: renunțarea la energia nucleară și creșterea dependenței de Rusia; neglijarea industriei de apărare; politici de mediu considerate „excesiv de ambițioase”, cu efecte asupra industriei grele europene. Aceste pasaje au declanșat atacuri, mai ales în mediul online, unde o parte dintre critici au susținut că discursul ar fi apropiat de cel al „suveraniștilor”, notează publicația. Apărarea sociologilor: criticile ca argument proeuropean Remus Ștefureac , președintele think-tank-ului STRATEGIC Thinking Group și director general al INSCOP Research, a susținut într-o postare pe Facebook că afirmațiile președintelui sunt „critici legitime” și, în esență, proeuropene, pentru că trimit la „suveranitate energetică”, „suveranitate militară” și „suveranitate industrială” a Europei. „Totuși, mesajul ăsta e chiar un apel la suveranitatea energetică a Europei. Mai proeuropean de atât nu știu ce e!?” „Vorbește despre suveranitate militară, despre independența strategică a Europei!” „Altfel, pierdem masiv resurse, locuri de muncă și prosperitate.” În aceeași logică, Vladimir Ionaș a afirmat că șeful statului „a avut dreptate” când a vorbit despre erorile Bruxelles-ului și a invocat o poziție atribuită președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen , privind renunțarea la energia nucleară și dependența de resursele energetice din Rusia. „Reducerea ponderii nucleare a fost o alegere — cred că a fost o greșeală strategică pentru Europa să întoarcă spatele unei surse fiabile, accesibile și cu emisii reduse de energie.” De ce contează: energie, apărare, industrie – teme cu impact direct Dincolo de disputa politică internă, miza practică a mesajului este că temele invocate (mixul energetic, capacitatea de apărare, costurile tranziției verzi și competitivitatea industrială) sunt deja în centrul dezbaterilor europene și au efecte directe asupra economiei: prețuri la energie, investiții, locuri de muncă și priorități bugetare. Contextul rămâne însă unul tensionat: nuanțarea critică a unor politici europene poate fi folosită în lupta politică internă, chiar dacă argumentele sunt prezentate ca fiind compatibile cu o poziționare proeuropeană. Pentru detalii despre mesajul de Ziua Europei, Adevărul trimite și la materialul dedicat discursului președintelui, disponibil aici . [...]
Mesajul președintelui Nicușor Dan despre „greșelile” UE mută discuția spre energie, apărare și industrie , într-un moment în care România traversează o criză politică internă, potrivit Mediafax , care citează relatări din presa franceză. În mesajul de Ziua Europei, preluat în presa internațională, Nicușor Dan a criticat „retorica simplistă” despre Uniunea Europeană și a spus că dezbaterea despre viitorul european al României este adesea înlocuită de „sloganuri”, în locul unor discuții despre interesele țării în UE. Ce critici a formulat președintele la adresa strategiilor UE În discurs, președintele a enumerat mai multe decizii sau direcții pe care le consideră erori ale Europei în ultimii ani: abandonarea energiei nucleare; bazarea aprovizionării cu energie pe „gaz ieftin din Rusia”; neglijarea industriei de apărare; stabilirea unor obiective de mediu „mult prea ambițioase” care „au afectat industria sa grea”, deși politica de mediu este „justificată”. Miza externă: SUA și Republica Moldova Potrivit relatării Le Figaro , Nicușor Dan a indicat că aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne un obiectiv important al României și a reafirmat susținerea pentru parteneriatul cu Statele Unite. În același context, el a spus că Europa și România au nevoie ca UE să mențină „un parteneriat corect, puternic și echitabil” cu SUA. Contextul intern în care a venit mesajul Publicația franceză Le Monde, citată în material, plasează discursul în contextul unei crize politice declanșate după votul Parlamentului împotriva guvernului și notează că administrația prezidențială a decis anularea recepției oficiale organizate anual de Ziua Europei. În același discurs, Nicușor Dan a punctat și efectele apartenenței României la UE în ultimii 20 de ani, vorbind despre modernizare și îmbunătățirea nivelului de trai, inclusiv faptul că „salariul mediu s-a triplat” și ar fi ajuns „la 80% din salariul mediu din Uniunea Europeană”, conform citatului redat în articol. [...]
