Știri
Știri din categoria Politică
Președintele Nicușor Dan ar urma să avanseze săptămâna viitoare o formulă de guvern care să deblocheze bugetul pe 2027 și țintele de deficit agreate cu UE, potrivit informațiilor publicate de Antena 3. Miza imediată a negocierilor este ieșirea din criza politică după demiterea Guvernului Bolojan, cu accent pe continuitatea angajamentelor fiscale.
Discuțiile pentru formarea unei noi majorități se poartă „în culise”, iar șeful statului ar pregăti o propunere pentru partidele din fosta coaliție pro-europeană, care ar putea viza fie refacerea unei coaliții majoritare, fie o coaliție minoritară sub forma unui „guvern de tranziție”, conform surselor citate.
În urma consultărilor informale de la Cotroceni, președintele UDMR, Kelemen Hunor, a indicat existența scenariului unui guvern de tranziție, cu mandat limitat și sarcini prestabilite.
Potrivit informațiilor din articol, principalele ținte ale unui astfel de executiv ar fi:
Antena 3 notează că un asemenea guvern ar putea fi instalat la Palatul Victoria „în perioada următoare”, fără a avansa un calendar ferm.
Sursele citate indică faptul că la finalul săptămânii viitoare ar urma să aibă loc o nouă rundă de discuții la Palatul Cotroceni între președintele Nicușor Dan și liderii partidelor din fosta coaliție, după modelul întâlnirilor din această săptămână. Abia după aceste discuții ar urma să existe o propunere „clară” din partea președintelui.
Nicușor Dan a declarat, sâmbătă, după consultările informale declanșate în contextul demiterii Guvernului Bolojan, că România va avea un „guvern pro-occidental” într-un termen „rezonabil” și a indicat bugetul pe 2027 drept obiectiv principal al viitorului Executiv.
„Reafirm: România va avea un guvern pro-occidental într-un termen rezonabil”,
a spus președintele, potrivit declarațiilor redate în articol, menționând că, după discuțiile cu PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale, s-au conturat „niște scenarii” pentru negocierile care urmează.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan a discutat cu lideri din Polonia și statele baltice despre întărirea apărării pe Flancul Estic , într-un format regional care pune accent pe descurajare și pe securitatea energetică – teme cu efect direct asupra priorităților de investiții și infrastructură ale statelor din estul UE, potrivit Mediafax . Reuniunea informală a avut loc sâmbătă, la Jurata (Polonia), fiind găzduită de președintele polonez Karol Nawrocki , cu participarea președinților Estoniei (Alar Karis), Letoniei (Edgars Rinkēvičs) și Lituaniei (Gitanas Nausėda). Nicușor Dan a relatat întâlnirea într-o postare pe Facebook, vorbind despre „un schimb interesant de idei și viziuni”. Ce teme au fost pe agendă Conform șefului statului, discuțiile au vizat: securitatea în Europa; consolidarea apărării; descurajarea acțiunilor destabilizatoare pe Flancul Estic; întărirea infrastructurii; securitatea energetică. În același mesaj, Nicușor Dan a spus că a fost analizată și pregătirea statelor pentru „viitoarele provocări”. „Am analizat, de asemenea, cele mai bune modalități de a ne pregăti statele pentru viitoarele provocări.” De ce contează: apărare și energie, două capitole cu costuri și proiecte Prin includerea explicită a infrastructurii și a securității energetice în discuții, întâlnirea indică o agendă care depășește strict dimensiunea militară și atinge zone cu implicații bugetare și operaționale: investiții în rețele, capacități și reziliență, în special pentru statele de pe Flancul Estic. Nicușor Dan a mai afirmat că discuțiile au arătat hotărârea comună a participanților de a acționa pentru securitatea regiunii și a Uniunii Europene. „Discuțiile au evidențiat hotărârea noastră comună de a acționa cu responsabilitate pentru securitatea regiunii noastre și a întregii Uniuni Europene. Suntem prieteni apropiați, aliați de încredere și parteneri dedicați – în NATO, în Uniunea Europeană și dincolo de acestea.” [...]
PNL ridică miza crizei guvernamentale și aduce în discuție alegerile anticipate ; secretarul general al partidului, Robert Sighiartău, spune că, în lipsa unei formule de guvern, „este momentul să ne întoarcem la cetățeni”, potrivit Adevărul . Sighiartău susține că blocajul durează de „aproape două luni” și îl pune pe seama PSD, pe care îl acuză că a „generat această criză politică prin demiterea Guvernului Bolojan”. În mesajul publicat pe Facebook, liderul liberal afirmă că situația „afectează încrederea, economia și capacitatea statului de a lua decizii” și că PNL ar fi venit cu „soluții concrete” și „formule de compromis” pentru a obține un guvern funcțional. În același mesaj, el acuză PSD că „a preferat să continue jocul politic” și afirmă că nici variantele promovate de președintele României nu au deblocat negocierile, ci „au amplificat tensiunile” și au îngreunat formarea unei majorități parlamentare. „Dacă nu mai există posibilitatea constituirii unui guvern, atunci este momentul să ne întoarcem la cetățeni.” Context: negocieri eșuate la Cotroceni și desemnare amânată Declarațiile vin după ce liderii partidelor au părăsit negocierile de la Cotroceni, la aproximativ o oră de la începutul discuțiilor cu președintele Nicușor Dan , întâlnire descrisă ca tensionată. În acest context, desemnarea noului premier este amânată, iar criza politică se adâncește pe fondul lipsei unui acord pentru o majoritate. Șeful statului a transmis anterior un mesaj public în care acuză PNL că și-a schimbat poziția față de înțelegerile inițiale, blocând formarea unui nou guvern, potrivit unui material separat din Adevărul . Poziția PNL: fără „cec în alb” pentru Grindeanu Ulterior, liderul PNL Ilie Bolojan a declarat că partidul nu va susține necondiționat candidatura lui Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și că nu acceptă un „cec în alb” în negocieri, conform Adevărul . Din informațiile disponibile în material, nu este precizat un calendar sau pași procedurali concreți pentru declanșarea anticipatelor; propunerea este formulată ca opțiune politică în cazul în care nu mai poate fi constituit un guvern. [...]
AUR își justifică refuzul de a vota un guvern pe care nu îl conduce și își asumă public o poziționare care poate împinge negocierile politice spre blocaj sau spre scenariul alegerilor anticipate, potrivit Agerpres . Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu , susține că partidul are „aceleași drepturi” ca PSD și PNL, invocând reprezentarea „voinței unor milioane de români”. Într-o postare pe Facebook, Peiu explică „poziționarea strategică” a AUR în favoarea alegerilor anticipate și refuzul de a susține un executiv pe care nu îl conduce. El afirmă că există actori politici care contestă dreptul AUR de a avea un „comportament simetric” cu al altor partide și îl indică explicit pe președintele Nicușor Dan în acest context. „Cheia înțelegerii poziționării strategice a AUR în favoarea alegerilor anticipate și a refuzului susținerii unui Guvern pe care nu îl conduce este răspunsul la următoarea întrebare: De ce cred unii, în frunte cu Nicușor Dan, că AUR nu are dreptul sa aibă un comportament simetric cu al altor partide?” Argumentul AUR: „la fel ca PSD și PNL” Peiu își construiește argumentația prin trimitere la declarații recente ale PSD și PNL despre condițiile în care ar susține formarea unui guvern. În interpretarea sa, mesajul comun este că nici PSD, nici PNL nu acceptă să voteze un guvern pe care nu îl conduc sau nu îl controlează, iar AUR ar proceda identic. „Deci, atât PSD cât și PNL exclud votarea unor guverne pe care nu le conduc / controlează. Ei bine, AUR se poziționează fix la fel: nu poate vota un Guvern pe care nu îl conduce și nu îl controlează!” Miza: presiune pe negocieri și risc de prelungire a impasului Poziția exprimată de liderul senatorilor AUR indică o linie dură în negocierile pentru formarea unei majorități: partidul nu se angajează să ofere sprijin parlamentar pentru un guvern în care nu are controlul politic. În același timp, Peiu leagă această strategie de opțiunea pentru alegeri anticipate, ceea ce sugerează că AUR vede în prelungirea impasului o variantă acceptabilă. În final, Peiu își justifică revendicarea de „egalitate” politică prin raportare la votul primit. „Un vot pentru AUR are fix aceeași valoare ca un vot pentru PSD sau unul pentru PNL. Cine nu înțelege acest lucru simplu, nu înțelege democrația deloc!” [...]
Participarea lui Nicușor Dan la reuniunea din Polonia pune pe agendă consolidarea apărării pe Flancul estic al NATO, inclusiv prin infrastructură cu uz dual și securitate energetică , potrivit Antena 3 . Președintele României va fi sâmbătă la Jurata, în Polonia, la o reuniune găzduită de omologul său, Karol Nawrocki , alături de președinții Estoniei, Letoniei și Lituaniei: Alar Karis, Edgars Rinkevics și Gitanas Nauseda. Informația este relatată de Agerpres, care citează Administrația Prezidențială . Ce se discută și de ce contează pentru regiune Potrivit Administrației Prezidențiale, întâlnirea este dedicată unor teme considerate „de importanță majoră” pentru regiune, în special întărirea securității europene în contextul amenințărilor generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, de instabilitatea din Orientul Mijlociu și de transformările geopolitice actuale. Pe agenda discuțiilor intră și viitorul Uniunii Europene, în ideea că UE „trebuie să își adapteze eficient politicile” pentru a ține pasul cu evoluțiile globale, cu obiective legate de competitivitate, dezvoltare și securitate pentru statele membre. Mesajele anunțate: unitate în UE și întărirea Flancului estic Cu acest prilej, Nicușor Dan ar urma să insiste pe necesitatea menținerii unității Uniunii Europene și să reafirme angajamentul României față de unitatea aliaților și partenerilor în NATO și UE, prezentată drept fundament al „securității și prosperității comune”. Administrația Prezidențială mai arată că președintele României va accentua nevoia de consolidare a descurajării și apărării pe Flancul estic al NATO, atât militar, cât și prin combaterea amenințărilor hibride și cibernetice, precum și prin îmbunătățirea infrastructurii cu uz dual (civil și militar) și a securității energetice. [...]
Victor Ponta pune presiune pe PSD să nu voteze un guvern condus de Siegfried Mureșan , avertizând că o astfel de decizie ar avea costuri electorale directe pentru social-democrați, în contextul negocierilor de la Cotroceni pentru formarea noului Executiv, potrivit Mediafax . Fostul premier a declarat vineri seară, după discuțiile de la Palatul Cotroceni , că PSD nu ar trebui să voteze un guvern condus de Siegfried Mureșan, chiar dacă ar exista presiunea evitării alegerilor anticipate. Miza: votul PSD și riscul de a pierde electorat către AUR Întrebat dacă PSD ar putea fi „obligat” să susțină varianta Mureșan pentru a evita anticipatele, Ponta a spus că un asemenea vot ar fi sancționat la următoarele alegeri. „Dacă PSD-ul acum l-ar vota pe Mureșan, dar eu nu cred că fac chestia asta, ar însemna că nu mai intră în Parlament la următoarele alegeri.” În același registru, Ponta a susținut că social-democrații nu vor accepta varianta Mureșan „de teama” anticipatelor, invocând și poziția lui Sorin Grindeanu, care a transmis că PSD este pregătit inclusiv pentru acest scenariu. „Nu cred că șantajul la adresa PSD îi va face să voteze guvernul Siegfried, Klaus, Fritz.” Ponta a argumentat că un astfel de vot ar alimenta percepția de „trădare” în rândul electoratului PSD și ar împinge voturi către AUR. „Nu cred că PSD ar putea face o asemenea greșeală, pentru că absolut orice votant PSD atunci va spune: «dom’le, e clar că ne-ați vândut, că vă e frică» și ar vota cu AUR.” Ce alternativă indică Ponta pentru PSD Fostul premier a spus că PSD ar trebui să ceară președintelui să îi permită să încerce construirea unei majorități parlamentare, indicând ca reper aritmetica voturilor din Parlament. „PSD are o altă soluție, foarte simplă. Trebuie să-i spună președintelui: lăsați-ne să facem majoritate. Poate PSD, de la câte voturi au avut luni, 189, mai găsesc până la 233.” Declarațiile vin pe fondul blocajului politic legat de desemnarea premierului și a negocierilor pentru formarea unui nou guvern, după consultările de la Cotroceni menționate în material. [...]
Blocajul politic revine, iar România rămâne fără guvern cu puteri depline , după ce PNL și-ar fi schimbat poziția față de susținerea unui guvern minoritar PSD , potrivit News . Președintele Nicușor Dan spune că marți credea depășit impasul, însă vineri seara a constatat că negocierile s-au întors în punctul mort. Într-un mesaj publicat pe X, șeful statului afirmă că, „în baza pozițiilor partidelor de la consultări”, exista o singură formulă care părea să strângă sprijinul unei majorități parlamentare: un guvern minoritar PSD. Nicușor Dan susține că marți PNL s-a angajat să voteze această variantă, cu „anumite condiționări” legate de programul de guvernare, dar că „de marți până azi” liberalii și-au schimbat poziția. Ce cere președintele: reluarea negocierilor pentru o majoritate Nicușor Dan plasează responsabilitatea formării unei majorități la partide și le solicită să revină la dialog, astfel încât să poată fi susținută „orice formulă de guvern” pe care o consideră potrivită. „Este responsabilitatea partidelor să negocieze între ele o majoritate pentru orice formulă de guvern pe care o consideră potrivită. Le cer în continuare să revină la dialog. România are nevoie de un guvern cu puteri depline.” Replica PNL: „nu am promis un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu În reacție, președintele PNL, Ilie Bolojan , respinge acuzațiile venite dinspre lideri social-democrați și spune că liberalii nu au promis „un cec în alb” pentru Sorin Grindeanu, ci doar un acord politic care ar fi permis luarea în considerare a unei decizii privind învestirea guvernului. „Nu am ajuns la un acord.” Bolojan afirmă că, în realitate, liderul PSD ar fi dorit tocmai un „cec în alb”, pe care PNL nu este dispus să îl ofere, invocând experiențe anterioare: „Ne-am mai fript”. Reprezentanții PNL mai transmit că nu vor accepta „lecții despre responsabilitate” de la cei pe care îi acuză că au „aruncat România în criză”. De ce contează Mesajul președintelui indică o reluare a impasului în negocierile pentru formarea guvernului, ceea ce prelungește perioada în care România nu are un executiv „cu puteri depline”, în condițiile în care singura formulă care părea să adune sprijin parlamentar — guvern minoritar PSD — nu mai are, potrivit șefului statului, susținerea anunțată anterior de PNL. [...]
