Știri
Știri din categoria Politică
AUR condiționează intrarea la guvernare de dreptul de a propune premierul, după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, potrivit Digi24. Președintele partidului, George Simion, spune că formațiunea ar accepta să-și asume guvernarea doar dacă propunerea AUR pentru funcția de prim-ministru este acceptată și poate strânge voturile necesare în Parlament.
Simion a invocat „ordinea constituțională” și a susținut că, după ce „primul partid al țării” ar trebui să încerce formarea unei majorități, „vine rândul AUR” să desemneze un premier. Liderul AUR a precizat că partidul nu va susține un premier PSD și a indicat explicit pragul de 233 de voturi pentru învestirea unui guvern.
„Ne putem asuma o guvernare atât timp cât AUR este acceptat să desemneze premierul (...) propunerea făcută de AUR pentru funcţia de premier va fi acceptată şi întruneşte numărul necesar de voturi în Parlament, respectiv 233.”
Pe lângă condiția legată de premier, Simion a criticat decizia președintelui Nicușor Dan de a organiza „discuții informale” cu partidele înainte de consultările oficiale și a avertizat că AUR nu va participa la consultările de la Cotroceni dacă nu este chemat și la aceste întâlniri preliminare.
„Atâta timp cât nu vom fi convocați de președintele României la consultările reale (...) noi nu vom fi idioți utili. Nu ne vom duce la consultări formale ca să mimeze respectarea Constituției.”
În același context, liderul AUR a afirmat că partidul ar intra la guvernare „dar nu în orice condiții” și că ar vrea să „corecteze erorile Guvernului Bolojan comise de toate partidele”, fără a detalia ce măsuri ar viza.
Recomandate
Nominalizările din Guvernul Veștea readuc în prim-plan riscul politizării numirilor în administrație , după ce două dintre propunerile de miniștri au legături recente cu președintele Nicușor Dan, inclusiv printr-o numire „fără concurs” într-o instituție subordonată Primăriei Capitalei, potrivit G4Media . Viceprim-ministrul fără portofoliu Olivia-Diana Morar și ministrul Economiei Marian Aurelian Bârgău, ambii nominalizați în Guvernul condus de Adrian Veștea, sunt prezentați de publicație ca apropiați ai lui Nicușor Dan în perioada recentă, prin roluri politice și administrative. Legături politice și de campanie: cazul Olivia-Diana Morar Conform articolului, Olivia-Diana Morar a făcut parte în 2025 din staff-ul de campanie al lui Nicușor Dan, pe probleme juridice, înaintea alegerilor prezidențiale câștigate de acesta. Morar a fost deputat PNL de Bistrița până în 2024, când a trecut la Forța Dreptei, partid condus de Ludovic Orban, formațiune care, alături de PMP, l-a sprijinit pe Nicușor Dan în cursa prezidențială. G4Media mai notează că, la începutul lunii iunie 2026, numele ei a apărut pe lista potențialilor miniștri dintr-o variantă de guvern condus de Eugen Tomac, pentru portofoliul Muncii, însă acel demers a eșuat după ce Tomac și-a depus mandatul, neobținând voturile necesare în Parlament. Numire fără concurs și contestare anunțată: cazul Marian Aurelian Bârgău În cazul lui Marian Aurelian Bârgău, publicația arată că acesta este director general al Administrației Străzilor București, instituție din subordinea Primăriei Municipiului București. În 2021, Bârgău a fost numit în funcție de primarul general de atunci, Nicușor Dan, în condițiile în care era consilierul acestuia. Numirea s-a făcut „fără concurs”, prin detașare, iar G4Media relatează că a provocat scandal la acel moment. Prefectul de atunci, Alin Stoica, a declarat că va ataca în contencios administrativ numirea și alte detașări similare, invocând cadrul din Codul administrativ și o hotărâre de guvern privind modalitățile de ocupare a funcțiilor de conducere (concurs, examen sau numire temporară până la organizarea concursului). „Atacăm în contencios administrativ detașările pe posturi de directori făcute din rândul consilierilor. (...) Metoda detașării utilizată în acest caz ocolește regula, singura excepție e numirea temporară. Primarul nu a uzat-o. E vorba de sănătatea aparatului administrativ. Nu poți umple aparatul cu persoane care nu au trecut un concurs, ci doar beneficiază de încrederea demnitarului”, a afirmat Alin Stoica pentru G4Media. De ce contează: semnal pentru guvernanță și încredere instituțională Informațiile sunt relevante în contextul formării Guvernului Veștea, deoarece pun din nou pe agendă tema criteriilor de selecție pentru funcții publice și demnități, precum și a practicilor de ocupare a posturilor de conducere în instituții subordonate administrației locale. În lipsa unor clarificări suplimentare în material despre eventuale verificări sau concluzii oficiale ulterioare, rămâne de urmărit dacă aceste legături și episoade administrative vor influența audierile și votul din Parlament pentru noul executiv. [...]
Ilie Bolojan spune că a menținut colaborarea instituțională cu președintele Nicușor Dan , în pofida tensiunilor politice din jurul desemnării lui Adrian Veștea , potrivit Digi24 . Mesajul vine într-un context în care relația dintre PNL și președinte a fost pusă sub presiune de decizii recente, cu efect direct asupra stabilității guvernării. Premierul interimar afirmă că, personal, nu l-a atacat „nici de la tribună, nici de aici” pe șeful statului, dar a criticat decizia de a-l nominaliza pe Adrian Veștea pentru formarea unui nou guvern fără consultarea PNL, pe care a numit-o un gest „lipsit de fairplay”. „Am căutat în toată această perioadă să am o relație corectă și nu am avut probleme de a nu colabora.” Unde spune Bolojan că a funcționat cooperarea Guvern–Președinție Bolojan susține că, dincolo de disputa politică, echipele celor două instituții au lucrat împreună și „deciziile s-au luat fără probleme” în domenii care cer coordonare între Palatul Victoria și Cotroceni, între care: politica externă; relațiile cu Comisia Europeană; apărarea, unde „erau componente amestecate între Guvern și președinție”. Miza politică: tensiuni interne în PNL În intervenția la Digi24, liderul PNL leagă criticile sale de efectele interne ale nominalizării lui Veștea, spunând că decizia a „creat tensiuni în interiorul Partidului Național Liberal” și că partidul nu „fuge” de această realitate. În lipsa altor detalii în material despre pașii următori, poziționarea lui Bolojan indică o încercare de a separa conflictul politic de funcționarea cooperării instituționale, într-un moment în care deciziile privind formarea guvernului rămân un punct sensibil pentru PNL. [...]
Ilie Bolojan încearcă să reducă miza politică a fotografiei cu Nicușor Dan la Bruxelles , sugerând că astfel de momente țin mai degrabă de „compatibilități” personale decât de semnale de alianțe sau rupturi în zona proeuropeană, potrivit Digi24 . Declarația a venit după apariția unor imagini din capitala UE în care președintele României, Nicușor Dan, apare la masă cu europarlamentarii Rareș Bogdan și Victor Negrescu, alături de Eugen Tomac și șeful SPP, Lucian Pahonțu. Bolojan a spus că, din experiența sa, în deplasările la Bruxelles există întâlniri oficiale cu europarlamentari, însă „masa o iei cu cine îți place”, fără ca „compania la masă” să fie impusă. Ce spune Bolojan și de ce contează Bolojan a descris o separație între formatul oficial și cel informal al unei vizite: întâlniri organizate cu reprezentanți ai Comisiei Europene sau în contextul Consiliului European , respectiv discuții la masă, unde ajungi „cu cei cu care ai anumite compatibilități”. În același timp, a precizat că nu are „datele legate de ce s-a întâmplat” în cazul concret al fotografiei și că nu comentează mai mult decât „o observație de principiu”. Miza practică a mesajului este una de gestionare a percepțiilor: fotografia a alimentat interpretări despre relații politice și influențe în jurul președintelui, iar Bolojan încearcă să o plaseze în registrul uzual al diplomației și al programelor aglomerate, unde nu „îi prinzi pe toți” europarlamentarii, mai ales când sunt anunțați cu doar câteva zile înainte. Contextul întâlnirii, potrivit Administrației Prezidențiale Administrația Prezidențială a transmis că, aflat la Bruxelles pentru reuniunea Consiliului European, Nicușor Dan a avut o întrevedere cu președintele PPE, Manfred Weber, după care discuțiile au continuat cu membrii delegației care l-au însoțit, la care „s-au alăturat și alți europarlamentari români”, în cadrul întâlnirii din restaurant. În comunicarea instituției, acest tip de contacte este prezentat ca o practică „constantă” în deplasările de lucru la Bruxelles, cu schimburi de opinii cu instituțiile europene, europarlamentari din partidele prooccidentale și oficiali români aflați în același context. [...]
AUR își retrage orice rol de „balama” pentru învestirea guvernului Veștea , iar mesajul reduce și mai mult șansele ca premierul desemnat Adrian Veștea să strângă majoritatea minimă în Parlament, potrivit HotNews . Prim-vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a susținut public că partidul exclude susținerea unui guvern condus de Veștea, invocând obiectivul AUR de a forța alegeri anticipate. El a indicat două scenarii alternative: fie un guvern minoritar PSD susținut de partidele cu care „a coabitat până acum”, fie un guvern format de „cele trei partide” (în formularea sa), în ambele cazuri AUR declarând că nu se implică. Negarea unei înțelegeri pentru șefia Senatului Liderul grupului senatorial AUR, Petrișor Peiu, a respins explicit ipoteza unei înțelegeri cu PSD prin care AUR ar primi președinția Senatului în schimbul voturilor pentru guvernul Veștea, informație vehiculată de Tomis News . Peiu a negat că ar accepta funcția „nici pentru un astfel de post” și a catalogat scenariul drept „aiureli”, adăugând că „PSD îl vrea pe Predoiu”. Într-o declarație la Antena 3, Peiu a susținut că zvonurile privind un sprijin AUR ar fi lansate intenționat pentru a menține ideea că guvernul Veștea ar putea obține voturile necesare în Parlament. „Eu vă spun că parlamentarii AUR nu vor vota Guvernul Veştea. Asta este decizia noastră, care nu s-a schimbat.” Aritmetica voturilor: pragul de 233 rămâne departe În contextul în care PNL, USR, UDMR și AUR au anunțat că nu vor vota guvernul Veștea, calculele prezentate în articol arătau că premierul desemnat ar fi putut miza pe PSD (127), Minoritățile Naționale (17), UPR (18), PACE (11), SOS România (15) și neafiliați (20). Aceste formațiuni ar fi totalizat 208 voturi, cu 25 sub minimul de 233 necesar pentru votul de încredere. Situația s-a complicat după ce cei 15 deputați SOS România au anunțat că nu intenționează să voteze guvernul, ceea ce, potrivit calculelor din articol, ar ridica deficitul la „circa 40” de voturi. În acest tablou, rămâne o necunoscută câți parlamentari liberali ar putea încălca decizia conducerii PNL de a nu susține cabinetul Veștea, singurul element indicat ca potențială sursă de voturi suplimentare în ecuația actuală. [...]
Ultimatumul PNL a expirat, iar partidul intră într-o etapă de conflict intern cu potențiale consecințe juridice , după ce deputatul Lucian Bode – vizat de solicitarea de a părăsi formațiunea – a transmis un mesaj public în care acuză degradarea rapidă a partidului, potrivit HotNews . Bode, unul dintre cei cinci liberali cărora li s-a cerut explicit demisia la Congresul Extraordinar , a publicat luni un mesaj pe Facebook, după ce termenul-limită a trecut. El susține că „s-a ajuns mult prea departe” și că, „în doar două săptămâni”, PNL a reușit „să se degradeze atât de mult”. „În doar două săptămâni, partidul a reușit să se degradeze atât de mult încât simbolul acela al direcției ascendente nu mai seamănă deloc cu realitatea de azi. S-a ajuns mult prea departe, iar felul în care s-au luat deciziile în ultima perioadă spune totul despre ruptura dintre ceea ce promiteam oamenilor și ceea ce vedem acum în interiorul partidului.” Ce prevede decizia Congresului și ce urmează Ultimatumul conducerii PNL pentru cei cinci membri – Lucian Bode, Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Hubert Thuma și Alina Gorghiu – a expirat luni, la ora 12:00. Conform deciziei Congresului Extraordinar, ei „urmează să fie excluși” din partid. Congresul a adoptat două rezoluții: una care prevede excluderea membrilor partidului care participă la construcția unui guvern cu PSD; una care solicită demisia din PNL a celor cinci nume menționate. Miza: contestarea excluderilor și fractura internă În aceeași zi, după expirarea ultimatumului, Alina Gorghiu a declarat că rămâne în partid și că va contesta în instanță orice decizie de excludere, conform informațiilor publicate anterior de HotNews. Separat, duminică seară, un grup de 23 de liberali care se prezintă drept „facțiunea conservatoare din cadrul PNL” a semnat o declarație în care susține că ultimatumul ar fi „lipsit de temei statutar”, pe motiv că invocă încălcarea unor reguli fără a le menționa explicit. Printre semnatari se află, potrivit HotNews, inclusiv Adrian Veștea, Hubert Thuma, Cătălin Predoiu, Rareș Bogdan, Alina Gorghiu și Lucian Bode. [...]
Guvernul Veștea intră pe repede înainte la vot, iar PSD își asigură controlul asupra Executivului , după ce premierul desemnat a depus la Parlament lista miniștrilor și programul de guvernare, potrivit Libertatea . Publicația notează că PSD vrea un vot de învestitură chiar luni, 22 iunie, și că deține majoritatea portofoliilor din cabinet. În material se arată că, după ședința Consiliului Politic de duminică, PSD a decis să susțină învestirea lui Adrian Veștea, invocând „asigurarea stabilității politice a țării”, dar a impus propriii oameni în portofolii considerate-cheie, inclusiv la Interne, Sănătate, Justiție, Muncă și Energie. Vicepremierul interimar Sorin Grindeanu a confirmat, potrivit aceleiași surse, că PSD nu are obiecții față de Veștea și că votul va fi dat rapid. Cum arată arhitectura de putere din cabinet Lista depusă la Parlament include 10 miniștri PSD, ceea ce, în lectura Libertatea, face ca Executivul să fie „dependent de PSD”. În același timp, apar mai multe numiri de independenți, inclusiv la Finanțe. Componența Guvernului Veștea (conform listei depuse la Parlament): Prim-ministru: Adrian-Ioan Veștea (PNL) Viceprim-ministru și ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD) Viceprim-ministru (fără portofoliu): Alina-Ștefania Gorghiu (PNL) Viceprim-ministru (fără portofoliu): Olivia-Diana Morar (Independent) Ministrul Finanțelor: Alexandru Nazare (Independent) Ministrul Transporturilor și Infrastructurii: Cristian-Ovidiu-Cătălin Pistol (PNL) Ministrul Justiției: Radu Marinescu (PSD) Ministrul Apărării Naționale: Sorin-Mihai Cîmpeanu (PNL) Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului: Marian Aurelian Bârgău (Independent) Ministru delegat pentru Transformare Digitală: Eduard-Tatian Mititelu (PNL) Ministrul Sănătății: Alexandru Florin Rogobete (PSD) Ministrul Educației și Cercetării: Monica-Cristina Anisie (PNL) Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: Florin-Ionuț Barbu (PSD) Ministrul Afacerilor Externe: Luca-Alexandru Niculescu (Independent) Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene: Florin-Alexandru Zaharia (Independent) Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD) Ministrul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale: Petre-Florin Manole (PSD) Ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației: Romeo-Daniel Lungu (PSD) Ministrul Culturii: Ionuț Vulpescu (PSD) Ministrul Energiei: Bogdan-Gruia Ivan (PSD) Ministrul pentru coordonarea Secretariatului General al Guvernului: Ștefan-Radu Oprea (PSD) Ce promite programul 2026–2028 și unde sunt mizele economice Împreună cu lista miniștrilor, Adrian Veștea a depus și programul de guvernare. Printre direcțiile enumerate în articol se află: finalizarea și implementarea PNRR , inclusiv deblocarea proiectelor întârziate și asigurarea „cash-flow-ului” (fluxul de numerar) pentru a evita pierderea fondurilor; reducerea deficitului bugetar, cu o corecție fiscal-bugetară care ar urma să coboare deficitul cash de la aproximativ 146 miliarde lei la aproximativ 127 miliarde lei, cu ținta de a se apropia de 110 miliarde lei „în etapa următoare”; reorganizarea și digitalizarea ANAF și a Vămii, inclusiv introducerea utilizării de bodycam-uri la controale cu risc ridicat; reformă la companiile de stat, cu audit extern obligatoriu și rating de performanță (A–E) pentru companiile cu pierderi mai mari de doi ani, plus indicatori care pot duce la demiteri; investiții în infrastructură rutieră și feroviară, inclusiv introducerea a peste 100 de trenuri electrice noi până în 2028; energie: fuziuni și restructurări, plus diversificarea mixului energetic și proiecte precum Neptun Deep , cu obiectivul de dublare a producției de gaze naturale începând cu 2027. Programul complet este disponibil în documentul publicat de Veștea: programul său de guvernare . Context politic: tensiuni în PNL În același articol este menționat și episodul din PNL în care Ilie Bolojan le-a cerut demisia unor lideri descriși drept „puciști” în jurul lui Veștea, cu avertismentul excluderii. În text este redat și un fragment din mesajul lui Bolojan despre demisia „demnă” atunci când deciziile partidului sunt incompatibile cu ceea ce vrei să faci. Pentru piață și mediul de afaceri, miza imediată rămâne viteza cu care se face învestirea și, mai ales, cine controlează portofoliile care decid politica fiscală, investițiile publice și energia, într-un cabinet în care PSD are majoritatea ministerelor, iar votul este împins „fulger” în Parlament. [...]
