Știri
Știri din categoria Politică

Premierul interimar Ilie Bolojan leagă costul dobânzilor la datoria publică de „clientelismul” din angajările la stat, susținând că România nu mai poate continua „în anii următori” cu practica de a „planta oameni” în instituții pentru „a extrage rente”, potrivit News.
Într-o intervenție la Antena 1, Bolojan a afirmat că există „un partid” care „are o densitate mare de oameni” în astfel de situații și a numit fenomenul „pesedism”, definit de el ca „a planta oameni peste tot unde se pot face angajări” și „a extrage rente”.
„Boala asta se numeşte pesedism, a planta oameni peste tot unde se pot face angajări, a extrage rente. Nu mai putem merge pe această linie, în anii următori.”
Bolojan a legat nevoia de „a corecta anumite lucruri” de nivelul îndatorării și de costul finanțării, în contextul în care, spune el, România a acumulat un „deficit enorm” până în 2025, ceea ce a însemnat credite mari „distribuite pe piață”.
Premierul interimar a indicat explicit dimensiunea notei de plată din buget:
„60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile pe anul acesta, cât autostrada Moldovei.”
Întrebat dacă din acest motiv „a picat guvernul Bolojan”, premierul interimar a răspuns că măsurile de transparență și raportare „au deranjat destul”.
„În mod cert, măsurile pe care le-am luat (...) de a face rapoarte, de a pune reflectoare, de a vorbi despre aceste lucruri, cu siguranţă au deranjat destul. Acesta este adevărul.”
În același context, Bolojan a mai spus că rămânerea României „în urmă” are două cauze: „calitatea guvernărilor” din anii trecuți și deficitul ridicat care a împins statul spre împrumuturi mari.
Recomandate

PSD riscă să blocheze învestirea Guvernului Mureșan , după ce deputatul Mihai Fifor a transmis, în timpul ședinței conducerii partidului, că social-democrații nu pot vota un executiv care ar continua „aceeași politică de austeritate” a guvernării anterioare, potrivit Mediafax . Fifor, fost ministru al Apărării și în prezent deputat PSD, a scris pe Facebook chiar în timpul discuțiilor de la sediul partidului, unde liderii decid dacă susțin sau nu la votul de învestire guvernul condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan . În mesaj, el indică drept motiv central faptul că Mureșan ar fi anunțat continuarea politicilor de austeritate asociate cu Ilie Bolojan. „Motivul principal pentru care PSD nu poate acorda un vot de susținere Guvernului Mureșan este cât se poate de simplu: premierul desemnat a anunțat că va continua aceeași politică de austeritate a lui Bolojan.” Negocierea majorității, sub semnul refuzului PSD Ședința Biroului Politic Național al PSD a început luni, 21 septembrie, la ora 11:00, iar discuțiile au durat aproape două ore. În paralel, partidele din guvernul interimar — PNL, USR și UDMR — le-ar fi propus social-democraților să stea un an în opoziție, urmând să revină ulterior la guvernare printr-o rotativă, conform informațiilor din articol. Fifor îl acuză pe premierul desemnat că își reduce singur șansele de a obține voturile PSD, invocând lipsa unui dialog și un discurs politic ostil la adresa partidului. „Nu poți avea drept program politic «jos PSD», să ataci PSD de dimineața până seara, iar apoi să faci apel la «responsabilitate» și «stabilitate» când ai nevoie de voturile noastre.” Anticipatele, folosite ca argument în interiorul PSD În același mesaj, deputatul PSD susține că partidului i-ar fi „fluturată” amenințarea alegerilor anticipate, dar afirmă că acest scenariu ar fi preferabil votării unui guvern cu politici considerate greșite, chiar dacă „nu reprezintă scenariul ideal într-un moment economic atât de dificil”. „Mai bine ne întoarcem la votul românilor decât să votăm împotriva lor.” Fifor își încheie postarea reluând întrebarea atribuită și președintelui PSD, Sorin Grindeanu: dacă Siegfried Mureșan schimbă politicile guvernului anterior sau le continuă. Potrivit articolului, Grindeanu nu făcuse încă declarații pe acest subiect la momentul publicării. [...]

Premierul desemnat Siegfried Mureșan își asumă reducerea inflației și o „nouă etapă” de creștere economică, mizând pe continuitatea politicilor de disciplină bugetară, potrivit Mediafax . Mesajul, transmis sâmbătă pe rețelele sociale, indică drept axă a programului gestionarea atentă a banilor publici, cu efect direct asupra costurilor din economie și a nivelului de trai. Mureșan a afirmat că intenționează să continue reformele inițiate de guvernul condus de Ilie Bolojan , despre care spune că „a stabilizat țara” și a creat premisele pentru „o etapă de creștere”. Ce promite: disciplină la cheltuieli și ținte economice În mesajul public, premierul desemnat a pus accent pe câteva principii pe care le numește „sănătoase”, legate de modul în care ar urma să fie administrate finanțele publice: responsabilitate în cheltuirea banilor publici; evitarea risipei; investiții „acolo unde este nevoie”. Obiectivele enunțate sunt reducerea inflației, creșterea economiei și îmbunătățirea nivelului de trai. Ce urmează procedural: votul Parlamentului în 10 zile Siegfried Mureșan, europarlamentar PNL, a fost desemnat de președintele Nicușor Dan pentru funcția de premier, după consultările de la Palatul Victoria. Conform informațiilor din articol, pentru a deveni premier, Mureșan trebuie să ceară în termen de 10 zile de la desemnare votul de încredere al Parlamentului asupra programului de guvernare și a listei Guvernului, iar învestirea necesită votul majorității deputaților și senatorilor. [...]

Siegfried Mureșan își asumă continuarea liniei Bolojan, cu ținte economice explicite potrivit Antena 3 , într-un mesaj public în care premierul desemnat promite că nu va „stinge lumina” aprinsă de Ilie Bolojan „în cămara cu șmecherii” și că va „curăța” dezordinea acumulată „în peste 30 de ani” în statul român. În postarea de duminică dimineață, Mureșan spune că demersul nu este „împotriva cuiva anume”, ci „pentru toți oamenii cinstiți din România”, care muncesc și „merită să beneficieze la maxim” de pe urma muncii lor. „Premierul Ilie Bolojan a aprins lumina în cămara cu șmecherii. Dacă cineva se așteaptă ca eu să sting lumina, se înșeală amarnic. Vom păstra lumina aprinsă și vom curăța toată dezordinea care s-a adunat în peste 30 de ani în statul român.” Ce înseamnă, în termeni de guvernare: trei obiective economice Dincolo de mesajul politic, Mureșan indică trei direcții care țin direct de agenda economică și de costul vieții: reducerea inflației; creșterea economiei; îmbunătățirea nivelului de trai. El afirmă că va „construi pe baza lucrurilor bune” făcute de Guvernul Bolojan și că România ar urma să intre „într-o etapă de creștere”, după ce Bolojan „a stabilizat țara”. Context: desemnarea pentru funcția de premier Antena 3 amintește că președintele României, Nicușor Dan , a anunțat joi, 17 septembrie, că îl propune pe Siegfried Mureșan pentru funcția de prim-ministru. În acest moment, mesajele publice ale premierului desemnat conturează mai ales continuitatea de direcție și prioritățile declarate, fără detalii despre măsuri concrete sau calendar. [...]

AUR își reafirmă sprijinul pentru Călin Georgescu , în timp ce acesta este audiat la DIICOT , o poziționare care mută presiunea politică dinspre ancheta penală spre disputa mai largă privind „criza politică”, potrivit Agerpres . Purtătorul de cuvânt al AUR, deputatul Ștefăniță Avrămescu, a declarat luni, la Parlament, că formațiunea „nu s-a dezis și nu se dezice” de Călin Georgescu și că îl susține „fără niciun fel de pas în spate”. În intervenția sa, Avrămescu a invocat ceea ce numește „abuz” și „dictatură”, susținând că, în ultimii doi ani, Georgescu ar fi fost chemat repetat la Parchet și plasat sub control judiciar. AUR cere mutarea discuției de la dosar la „criza politică” Avrămescu a susținut că atenția publică ar trebui să se concentreze pe „criza politică” și nu pe subiecte pe care le consideră secundare, afirmând că „nu de scenarită are nevoie România”. El a cerut explicații și din partea PNL, PSD și USR „cu privire la criza politică”, criticând faptul că, în opinia sa, se discută mai mult despre cazul Georgescu decât despre un program de guvernare sau soluții pentru ieșirea din criză. Context: audiere la DIICOT într-un dosar de înșelăciune Fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu a fost adus luni la sediul central al DIICOT pentru a fi audiat într-un dosar de înșelăciune. Conform informațiilor transmise, Georgescu a fost ridicat din trafic luni dimineața, dus la locuința sa din Mogoșoaia, unde au avut loc percheziții, iar ulterior, în jurul orei 15:00, a fost dus la DIICOT, după ce procurorii au stat peste șase ore la domiciliul său. [...]

Rezultatele slabe ale CDU în Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală cresc presiunea politică asupra cancelarului Friedrich Merz , într-un moment în care AfD își consolidează avansul în estul Germaniei, potrivit Mediafax . Primele estimări și actualizări din seara alegerilor indică un risc fără precedent pentru CDU: coborârea sub pragul de 5% într-un land, ceea ce ar însemna ieșirea din parlamentul regional. Mecklenburg-Pomerania Occidentală: CDU, la limita pragului electoral În Mecklenburg-Pomerania Occidentală, cele mai recente estimări Infratest dimap (ARD) și Forschungsgruppe Wahlen (ZDF) creditează CDU cu 4,9%, sub pragul de 5% necesar intrării în parlamentul regional. Ar fi, potrivit materialului, cel mai slab rezultat din istoria partidului la alegeri regionale de la înființarea Republicii Federale Germania; în 2021, CDU obținuse 13%. În același land, AfD este dată pe primul loc în estimări, cu 38,3%, urmată de SPD cu 35,4%. Die Linke ar avea 6,5%, iar Verzii 5,5%. Într-o altă actualizare din seară, AfD este creditată cu 37%, iar SPD cu 35,5%, diferența fiind de 1,5 puncte procentuale. Berlin: Die Linke pe primul loc, SPD cade la 12% La Berlin, primele estimări după închiderea urnelor o plasează pe Die Linke pe primul loc, cu 24,5% din voturi, cu peste 12 puncte procentuale peste rezultatul din 2023. CDU este pe locul al doilea, cu 20%, urmată de AfD (16%) și Verzi (15%). SPD, care guvernează în prezent în coaliție cu CDU în capitală, ajunge la 12%. Potrivit primei proiecții a mandatelor citate de Mediafax, Die Linke ar obține 42 de locuri, CDU 34, AfD 27, Verzii 26, SPD 21, iar BSW nouă. FDP ar rămâne sub prag, cu 2,5%. Reacții: Merz vorbește despre „dezastru”, SPD admite probleme de comunicare Friedrich Merz a calificat rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală drept un eșec major pentru partid. „Rezultatul din Mecklenburg-Pomerania Occidentală nu poate fi cosmetizat. Este un dezastru.” Merz a spus că CDU a fost „strivit” de polarizarea dintre SPD și AfD. Din partea SPD, vicecancelarul Lars Klingbeil a recunoscut că guvernul nu a reușit să convingă populația de efectele reformelor. „Nu am reușit să explicăm reformele astfel încât oamenii să vadă că lucrurile se schimbă.” De ce contează: test politic pentru guvernul federal și pentru autoritatea lui Merz Deși în cele două landuri trăiește aproximativ 6% din populația Germaniei, scrutinurile au devenit un test pentru guvernul federal și pentru poziția lui Merz în propriul partid, pe fondul scăderii puternice a sprijinului pentru CDU și pentru cancelar. Materialul notează că, înainte de alegeri, unele sondaje indicau o rată de aprobare pentru Merz de până la 14% la nivel național și valori de o singură cifră în unele landuri estice. Totodată, un sondaj INSA menționat arăta că 78% dintre respondenți nu îl mai consideră potrivit pentru funcția de cancelar. În paralel, AfD continuă să crească și la nivel național, fiind plasată în sondaje între 27% și 29%, în timp ce CDU/CSU ar fi între 18% și 20%, potrivit aceleiași surse. Ce urmează: rezultate finale și posibile tensiuni interne în CDU Estimările prezentate sunt exit-poll-uri și proiecții, iar rezultatele finale pot diferi. Totuși, un scor foarte slab al CDU, mai ales dacă se confirmă ieșirea din parlamentul regional în Mecklenburg-Pomerania Occidentală, ar putea amplifica presiunea internă asupra lui Merz. Mediafax arată că în presa germană au reapărut scenarii privind o eventuală înlocuire a cancelarului, fiind vehiculate nume precum Hendrik Wüst și Markus Söder, deși conducerea CDU îl susține oficial, iar schimbarea unui cancelar presupune mecanisme politice și parlamentare complexe. [...]

Refuzul PSD de a vota Guvernul Mureșan complică formarea unei majorități de 233 de voturi , iar premierul desemnat rămâne, cel puțin pe hârtie, cu o aritmetică parlamentară insuficientă, potrivit Mediafax . Sorin Grindeanu a anunțat după ședința conducerii PSD că partidul „nu îl poate vota” pe Siegfried Mureșan și că social-democrații „votează doar un guvern din care face parte”. Decizia scoate din ecuația de învestire cel mai mare grup parlamentar: PSD are 126 de senatori și deputați. În actuala structură, Parlamentul are 464 de mandate ocupate, iar pentru aprobarea programului și listei Guvernului sunt necesare minimum 233 de voturi. Aritmetica votului: 169 „pe hârtie”, sub pragul de 233 Conform calculelor prezentate în material, Mureșan este susținut de trei formațiuni: PNL – 80 de parlamentari USR – 58 UDMR – 31 Totalul este de 169 de voturi, ceea ce înseamnă că îi lipsesc 64 de voturi pentru a ajunge la pragul de 233 necesar învestirii. Într-o analiză separată, Mediafax notează că „chiar și în scenariul maximal” i-ar lipsi 24 de voturi, însă articolul de față reține explicit aritmetica de bază PNL–USR–UDMR și deficitul de 64 de voturi. Condiția PSD: fără voturi dacă nu intră la guvernare Grindeanu a transmis că PSD nu va acorda voturi unui guvern condus de Mureșan și a susținut că premierul desemnat ar intenționa să continue politicile fostului premier Ilie Bolojan. Liderul PSD a invocat și argumente economice, afirmând că România ar avea „cea mai mare cădere economică din ultimii 5 ani și jumătate”, „cea mai mare inflație din ultimii 3 ani” și că s-ar fi pierdut „cam 70 de mii” de locuri de muncă la nivelul efectiv al salariaților. Tot Grindeanu a cerut explicații privind acoperirea „aproximativ 30 de miliarde de lei” lipsă din buget și a spus că ar fi așteptat un plan pentru rectificarea bugetară și pentru bugetul pe 2027. Presiune pe premierul desemnat: „să-și depună mandatul” dacă nu caută majoritate În conferința de presă, Grindeanu l-a îndemnat pe Mureșan să renunțe la mandat dacă nu dorește să facă o majoritate sau să caute voturi în afara PSD, inclusiv din opoziție. „De aceea, îndemnul meu astăzi către Siegfried Mureșan, dacă nu dorește să facă majoritate sau să ia voturi din alte zone, este ca repede să-și depună mandatul. Noi nu-l votăm.” Liderul PSD a mai spus că nu a avut nicio discuție cu Mureșan despre susținerea în Parlament și că se aștepta să fie contactat dacă voturile PSD sunt dorite, precizând că a fost sunat, în schimb, de Ilie Bolojan. Ce urmează: termenul constituțional și testul majorității Potrivit informațiilor din articol, Siegfried Mureșan are la dispoziție 10 zile de la publicarea decretului de desemnare pentru a forma Guvernul și a cere votul de încredere al Parlamentului. În condițiile în care PSD anunță că nu votează, miza imediată devine dacă premierul desemnat poate construi o majoritate alternativă sau dacă impasul politic se prelungește. [...]