Știri
Știri din categoria Politică
Premierul interimar Ilie Bolojan leagă costul dobânzilor la datoria publică de „clientelismul” din angajările la stat, susținând că România nu mai poate continua „în anii următori” cu practica de a „planta oameni” în instituții pentru „a extrage rente”, potrivit News.
Într-o intervenție la Antena 1, Bolojan a afirmat că există „un partid” care „are o densitate mare de oameni” în astfel de situații și a numit fenomenul „pesedism”, definit de el ca „a planta oameni peste tot unde se pot face angajări” și „a extrage rente”.
„Boala asta se numeşte pesedism, a planta oameni peste tot unde se pot face angajări, a extrage rente. Nu mai putem merge pe această linie, în anii următori.”
Bolojan a legat nevoia de „a corecta anumite lucruri” de nivelul îndatorării și de costul finanțării, în contextul în care, spune el, România a acumulat un „deficit enorm” până în 2025, ceea ce a însemnat credite mari „distribuite pe piață”.
Premierul interimar a indicat explicit dimensiunea notei de plată din buget:
„60 de miliarde de lei sunt doar dobânzile pe anul acesta, cât autostrada Moldovei.”
Întrebat dacă din acest motiv „a picat guvernul Bolojan”, premierul interimar a răspuns că măsurile de transparență și raportare „au deranjat destul”.
„În mod cert, măsurile pe care le-am luat (...) de a face rapoarte, de a pune reflectoare, de a vorbi despre aceste lucruri, cu siguranţă au deranjat destul. Acesta este adevărul.”
În același context, Bolojan a mai spus că rămânerea României „în urmă” are două cauze: „calitatea guvernărilor” din anii trecuți și deficitul ridicat care a împins statul spre împrumuturi mari.
Recomandate
PSD exclude intrarea sau susținerea unui guvern minoritar , ceea ce îngustează opțiunile de formare rapidă a unei majorități după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Antena 3 . Mesajul transmis de Sorin Grindeanu vine în contextul discuțiilor de la Palatul Cotroceni despre o posibilă soluție PSD–UDMR în formulă minoritară, ca ieșire din criza politică. Grindeanu a spus, într-un interviu la Euronews, că social-democrații nu acceptă nici varianta de a fi parte dintr-un guvern minoritar, nici pe cea de a-l sprijini din Parlament. „Nu. Am exclus această variantă. Nu doar să fie parte a unui guvern minoritar PSD, nici măcar varianta prin care PSD susține un guvern minoritar nu este una pe care în acest moment să o acceptăm”. Ce înseamnă poziția PSD pentru negocierile de la Cotroceni Refuzul PSD de a intra sau de a susține un executiv minoritar reduce spațiul de manevră pentru o soluție rapidă de guvernare, în condițiile în care, potrivit informațiilor prezentate, varianta refacerii coaliției PSD–PNL–USR–UDMR „pare tot mai improbabilă”. În același timp, articolul notează că liderii PSD nu au discutat încă cu președintele Nicușor Dan. Președintele a început „de astăzi” discuții informale la Cotroceni cu liderii partidelor din fosta coaliție, primul interlocutor fiind președintele USR, Dominic Fritz, potrivit informațiilor Antena 3. „Avem un plan”: mesaj intern și condiții mai stricte Într-o ședință a Biroului Politic Național al PSD, care a durat 15 minute, Grindeanu le-a cerut colegilor „răbdare”, invocând existența unui plan, potrivit surselor Antena 3. El a indicat și direcția politică urmărită: un guvern „pro-european” și condiții „mai stricte”. „Aveţi răbdare, avem un plan! Avem toate opţiunile pe masă. PSD îşi doreşte să guverneze, dar vrem să facem un guvern pro-european. De zilele următoare trebuie sa începem să lucram la nişte politici publice, soluţiile PSD-ului. Noi trebuie să fim maturul din încăpere. De aceasta dată să avem condiţii mai stricte”. Poziții în PSD și la UDMR, pe fondul crizei politice În PSD, Claudiu Manda (numărul 2 în partid) a declarat că, dacă se cere ca PSD să dea premierul, partidul nu „fuge” de această obligație și că numele propus este Sorin Grindeanu. Tot Manda a spus că liberalii ar trebui să se „liniștească”, apreciind că decizia lor de a intra în opoziție a fost luată „la cald”. UDMR nu ar dori, la rândul său, un guvern minoritar: Kelemen Hunor a declarat că ar trebui refăcută vechea coaliție în jurul unui premier „responsabil”, capabil să coaguleze o majoritate, dar care să nu fie un „rival” pentru liderii PNL și PSD. Contextul imediat este demiterea Guvernului Bolojan, după ce Parlamentul a adoptat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. În articol se mai arată că PSD a anunțat că vrea să rămână la guvernare și să refacă fosta coaliție, „poate ajustată”, inclusiv cu un alt premier de la PSD, în timp ce PNL și USR au transmis că nu mai vor o nouă alianță cu PSD, iar liberalii au anunțat chiar trecerea în opoziție. [...]
Premierul interimar Ilie Bolojan spune că nu a mai discutat cu președintele Nicușor Dan după moțiunea de cenzură , iar următorul pas instituțional rămâne convocarea consultărilor de la Cotroceni, esențiale pentru deblocarea crizei guvernamentale, potrivit Mediafax . Bolojan a afirmat că ultima discuție cu șeful statului a avut loc înaintea moțiunii de cenzură care a dus la căderea Guvernului și că, de atunci, nu a mai existat un contact direct. În același timp, el a indicat că urmează consultări în zilele următoare, fără să poată preciza o dată, întrucât nu a primit încă o convocare oficială. „Am vorbit cu dânsul înainte de moțiunea de cenzură și cu siguranță vor fi consultările în zilele următoare și vom discuta. De la moțiune până în momentul de față nu am discutat cu dânsul.” De ce contează: consultările de la Cotroceni, următoarea etapă pentru formarea unei majorități În lipsa unei comunicări post-moțiune între premierul interimar și președinte, calendarul consultărilor devine reperul imediat pentru clarificarea pașilor politici care urmează după căderea Guvernului. Bolojan a spus doar că „înțelege” că aceste discuții vor avea loc în zilele următoare, dar a subliniat că nu are, deocamdată, o confirmare formală. Poziționarea PNL după moțiune Bolojan a comentat și decizia conducerii PNL de a merge în opoziție, susținând că PSD ar fi provocat „în mod iresponsabil” criza politică. Totodată, el a afirmat că a avertizat de două ori PSD în legătură cu inițierea moțiunii de cenzură, pe care a descris-o drept un demers cu efecte politice negative. În material este menționată și o relatare Agerpres, care notează că Bolojan a făcut declarațiile la Antena 1 și a vorbit, în acest context, despre consecințele intrării PNL în opoziție, inclusiv pierderea funcțiilor ocupate prin numiri politice. [...]
PNL lasă deschisă ușa unei reveniri la guvernare, condiționând decizia de capacitatea PSD de a propune o soluție la criza politică , potrivit Libertatea . Ilie Bolojan, premier demis prin moțiune de cenzură și lider al liberalilor, a spus pe 6 mai, la Antena 1, că deși PNL a votat intern să meargă în opoziție, „trebuie văzut ce este de făcut” dacă PSD „recunoaște că nu are soluție”, invocând nevoia ca România să nu rămână fără un guvern funcțional. Declarația are relevanță directă pentru stabilitatea guvernării și, implicit, pentru predictibilitatea deciziilor publice, în condițiile în care PNL își nuanțează poziția la doar o zi după votul intern pentru opoziție, pe fondul unei crize declanșate de moțiunea PSD-AUR care a răsturnat Guvernul Bolojan. Condițiile puse de Bolojan și mesajul către PSD Bolojan a afirmat că PSD trebuie „să-și asume răspunderea” pentru criza creată și fie să vină cu o soluție, fie să admită că nu o are. În acest context, a sugerat că PNL ar putea reevalua poziția, subliniind că partidul nu „abandonează”. În același timp, liderul PNL a indicat că o eventuală revenire la guvernare nu ar putea avea loc „în orice condiții”, invocând lipsa de încredere în parteneri. El a folosit o comparație cu un asociat într-o firmă privată care „lucrează pe la spate”, pentru a argumenta că refacerea unei formule de guvernare depinde de existența unor parteneri credibili. PNL, împărțit între opoziție și negocieri Potrivit stenogramelor din ședința PNL de la Parlament, publicate de Libertatea, în partid există opinii divergente între rămânerea în opoziție și revenirea la guvernare alături de PSD. În ședință, prim-vicepreședintele Cătălin Predoiu a ridicat problema dificultății opoziției, iar aceeași poziție ar fi fost susținută și de alți doi prim-vicepreședinți, Nicoleta Pauliuc și Adrian Veștea. Contextul imediat: moțiunea, votul și pașii președintelui Parlamentul l-a demis pe Ilie Bolojan pe 5 mai, prin moțiunea de cenzură depusă de PSD și AUR , iar odată cu el a căzut întregul Guvern, după 11 luni de la învestire. În plen au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis premierul Florin Cîțu. După câteva ore, președintele Nicușor Dan a declarat că „vom avea un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că va începe cu discuții informale, urmate de consultări formale, după ce „opțiunile se vor cristaliza”. [...]
Separarea PNL de PSD ar putea redesena rapid negocierile pentru noul guvern , în condițiile în care liberalii își asumă trecerea în opoziție și împing responsabilitatea formării majorității către PSD, potrivit Digi24 . Emil Boc a susținut că „e sănătos să se separe apele” între cele două partide și că ambele „au pierdut enorm” din cauza guvernării comune prelungite. Miza imediată este una de funcționare a puterii executive: după căderea Guvernului Bolojan , poziționarea PNL în opoziție reduce opțiunile de coaliție și schimbă raportul de forțe în discuțiile de la Cotroceni privind desemnarea unui premier și construirea unei majorități parlamentare. Ce spune Emil Boc și de ce contează pentru PNL Boc a argumentat că delimitarea dintre PNL și PSD este necesară inclusiv pentru identitatea politică a celor două formațiuni, sugerând că asocierea la guvernare a împins o parte din electorat să caute „alternative” în afara celor două partide mari. În același timp, el a indicat că PNL își menține linia de opoziție, dar cu sprijin pe dosarele considerate strategice, în special cele legate de finanțările și angajamentele europene. Implicații pentru formarea guvernului și agenda economică Potrivit informațiilor relatate de HotNews, Boc a spus că PNL, din opoziție, ar urma să susțină proiectele care țin de: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență , principalul program de finanțare europeană condiționat de reforme), „SAFE” (menționat ca dosar de interes, fără detalii suplimentare în materialul citat), păstrarea „echilibrelor bugetare”, menținerea traiectului pro-european. Pe partea de arhitectură politică, Boc a respins ideea ca PNL să dea premier cât timp se declară în opoziție și a exclus participarea la un guvern de „uniune națională” promovat de AUR, arătând că responsabilitatea formulei guvernamentale revine celor care au demis guvernul, în cadrul consultărilor coordonate de președintele României. Ce urmează în PNL: fără congres extraordinar, congres în 2027 Conform HotNews, Emil Boc a mai afirmat că nu vede justificată convocarea unui congres extraordinar în PNL și că următorul congres ar urma să aibă loc în 2027. În același context, el a spus că îl susține în continuare pe Ilie Bolojan, iar viitorul acestuia „va fi decis de el însuși”. În plan politic imediat, separarea explicită PNL–PSD mută centrul de greutate al negocierilor către PSD și către capacitatea acestuia de a construi o majoritate, în timp ce PNL încearcă să-și conserve influența prin sprijin punctual pe teme europene și bugetare, fără a reintra la guvernare. [...]
Ludovic Orban acuză o înțelegere PSD–PNL–Nicușor Dan pentru schimbarea premierului Ilie Bolojan , cu Cătălin Predoiu ca variantă „agreată” de PSD , potrivit unui interviu acordat Adevărul . Miza politică, în lectura liderului Forța Dreptei, este reconfigurarea majorității și a conducerii Guvernului, nu o dispută punctuală în interiorul coaliției. Orban susține că „planul” ar fi implicat PSD, „o grupare din PNL” și pe președintele Nicușor Dan, care „au complotat împreună” pentru a „demola” Guvernul condus de Ilie Bolojan. În scenariul descris, după îndepărtarea lui Bolojan, PNL ar urma să revină la guvernare „cuminte”, cu sprijinul președintelui, și cu un premier „sugerat”. În același context, Orban afirmă că numele lui Cătălin Predoiu ar fi „vehiculat de luni de zile” ca propunere de premier din partea PNL care să fie „agreată de PSD”, pe care îl caracterizează drept „mai mult pesedist” și „un fel de Ciucă 2”. „Planul lor a fost acesta: îl dăm pe Bolojan, după care PNL, cu fracțiunea Thuma-Gorghiu, cu sprijinul lui Nicușor, să revină cuminte PNL la guvernare, cu premier sugerat. Cătălin Predoiu este vehiculat de luni de zile, nu e o noutate de premier propus de PNL care să fie agreat de PSD. Predoiu e mai mult pesedist, un fel de Ciucă 2” [...]
USR condiționează orice participare la guvernare de un „program de reforme” și respinge scenariul Predoiu premier , pe fondul tensiunilor din coaliție după moțiunea de cenzură , potrivit Agerpres . Senatorul USR Cristian Ghinea a declarat miercuri, la Parlament, că formațiunea „nu are ce să facă la guvernare” fără reforme „foarte clare” și că, în lipsa acestora, intrarea USR într-un guvern „nereformist” ar fi „sinucidere politică”. În acest context, Ghinea a spus că ar prefera ca USR să meargă în opoziție decât să susțină o formulă de guvernare fără reforme. Condițiile USR: solidaritate cu Bolojan și refuzul negocierilor cu PSD „în acest moment” Ghinea a arătat că, potrivit deciziei Comitetului Politic al USR, partidul va continua colaborarea cu PNL și va fi „solidar” cu premierul Ilie Bolojan , respingând negocierile cu PSD „în acest moment”. El a indicat că singura variantă în care USR ar accepta o colaborare cu PSD ar fi păstrarea lui Ilie Bolojan ca premier și revenirea la programul de guvernare, însă a apreciat că acest lucru este „foarte greu” în actualul context politic. Linia roșie: „nu vom vota un premier Predoiu” În același set de declarații, Ghinea a respins explicit ipoteza susținerii lui Cătălin Predoiu pentru funcția de prim-ministru. „Eu, personal, mi-aș tăia mâna decât să votez un premier Predoiu.” Ghinea l-a caracterizat pe Predoiu drept „cel mai uselist” dintre miniștrii PNL actuali și l-a asociat cu decizii precum „aruncarea în aer a bugetului” și „legile justiției”, în raport cu guvernările anterioare menționate de el. Critici la adresa președintelui Nicușor Dan și acuzații de „puci” în PNL Senatorul USR a spus că i-ar reproșa președintelui Nicușor Dan că nu ar fi intervenit „la timp” în problemele coaliției, susținând că tensiunile s-au acumulat „luni de zile”, inclusiv pe tema listării companiilor de stat la bursă, prevăzută în programul de guvernare. Separat, Ghinea a afirmat că în ședința de marți a conducerii PNL ar fi existat „un puci nereușit”, susținând că, după moțiunea de cenzură, Predoiu ar fi încercat să se „înveârte” ca variantă de premier, iar reacția internă ar fi dus la solidarizare cu Ilie Bolojan. Ce semnal transmite pentru următoarea formulă de guvernare Din declarațiile lui Ghinea rezultă că USR își leagă sprijinul politic de două condiții: un program de reforme și menținerea lui Ilie Bolojan ca pivot al colaborării cu PNL, în timp ce exclude susținerea unui premier Cătălin Predoiu și tratează refacerea unei coaliții cu PSD ca opțiune dificilă în actualul moment. Ghinea a mai spus că USR ar dori și alegeri anticipate și a avansat ideea unei alianțe PNL–USR în 2028, „inevitabilă” în opinia sa. [...]
