Știri
Știri din categoria Politică
PNL și USR își coordonează pașii în criza guvernamentală, după consultările separate și informale pe care liderii celor două partide le-au avut cu președintele Nicușor Dan la Cotroceni, potrivit Libertatea. Mesajul comun vine la două zile după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură și mizează pe o formulă de cooperare parlamentară care să influențeze atât interimatul, cât și negocierile pentru viitorul executiv.
Ilie Bolojan (PNL) și Dominic Fritz (USR) au publicat joi, 7 mai, un text identic pe Facebook, prezentat drept „răspuns” la moțiunea PSD-AUR și la colaborarea celor două partide în Parlament. În mesaj, PNL și USR spun că își asumă „un angajament” pentru apărarea „direcției de reformă și corectitudine” pe care ar fi bazat guvernarea lor comună.
Cei doi lideri afirmă că au convenit să își coordoneze „pașii următori” pe mai multe planuri:
În același text, PNL și USR resping „argumentul unei false stabilități” care ar acoperi „blocarea reformelor și risipirea banului public” și susțin că această colaborare ar păstra pe agenda publică modernizarea instituțiilor, onestitatea în funcția publică și investițiile strategice.
Ulterior, Dominic Fritz a detaliat la Digi24, citat de news.ro, că decizia înseamnă acțiune coordonată între cele două partide și a susținut că împreună ar forma „cea mai mare facțiune din Parlament”. El a mai spus că această „aliniere” este necesară pentru a se opune inițiativelor PSD și AUR și că anumite răspunsuri vor fi date „împreună”.
Parlamentul a demis marți, 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan prin moțiunea depusă de PSD și AUR, după 11 luni de la învestire. Potrivit informațiilor citate, au fost 281 de voturi pentru moțiune, același număr cu cel din octombrie 2021, când a fost demis Florin Cîțu.
În seara demiterii, Nicușor Dan a declarat că România va avea „un nou Guvern într-un termen rezonabil” și că, înainte de consultările formale, va avea discuții informale până când „opțiunile se vor cristaliza”.
Recomandate
Întâlnirea Bolojan–Dan de la Cotroceni deschide etapa consultărilor pentru un nou Guvern , după ce Cabinetul a fost demis prin moțiune de cenzură , un pas care prelungește perioada de interimat și menține incertitudinea asupra calendarului politic cu efecte directe asupra deciziilor administrative și economice. Potrivit Libertatea , Ilie Bolojan a ajuns joi seară la Palatul Cotroceni pentru discuții cu președintele Nicușor Dan. Bolojan, demis din funcția de premier prin moțiune de cenzură, spusese cu o zi înainte că a vorbit cu șeful statului înainte de votul din Parlament și că „în mod sigur” vor urma consultări în zilele următoare. El a mai precizat că, de la momentul moțiunii până „în momentul de față”, nu discutase cu președintele. Contextul demiterii și pragul de vot Parlamentul a demis marți, 5 mai, Guvernul condus de Ilie Bolojan cu 281 de voturi, peste pragul necesar de 233, iar odată cu premierul a căzut întregul Cabinet, la 11 luni de la învestire. Bolojan a devenit al șaptelea premier demis prin moțiune de cenzură, primul fiind Emil Boc în 2009. Ce a transmis președintele despre pașii următori La câteva ore după vot, Nicușor Dan a declarat că România va avea „un nou Guvern într-un termen rezonabil”, indicând o succesiune de pași: discuții informale, apoi consultări formale „când opțiunile se vor cristaliza”. Președintele a făcut și un apel la calm, insistând că instituțiile funcționează și că România își menține direcția. „Guvernul a fost demis azi de Parlament. Nu este un moment fericit în nicio democrație, este însă o decizie democratică a Parlamentului. Invit la calm. România este un stat stabil, instituțiile statului funcționează și România are o direcție pe care și-o urmează”, a spus Nicușor Dan. În lipsa altor detalii publice despre conținutul discuțiilor de joi seară, rămâne de urmărit dacă întâlnirea accelerează trecerea de la discuțiile informale la consultările formale și, implicit, desemnarea unui nou premier. [...]
După moțiunea de cenzură , Cotroceniul testează două formule de guvernare în încercarea de a debloca criza politică, pe fondul refuzului PNL de a mai colabora cu PSD, potrivit Antena 3 . La două zile după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, președintele Nicușor Dan continuă consultările informale cu liderii politici. După discuția cu președintele USR, Dominic Fritz, la Palatul Cotroceni au fost invitați joi premierul demis Ilie Bolojan și liderul UDMR, Kelemen Hunor. Potrivit informațiilor citate de Antena 3 , președintele le cere liderilor politici să își facă propria analiză asupra crizei și să vină cu soluții, urmând ca abia apoi să își contureze o poziție și să reia discuțiile pentru a propune o ieșire din blocaj. Publicația notează că este puțin probabil ca un nou set de consultări să aibă loc mai devreme de jumătatea lunii mai. Două scenarii pe masă: refacerea coaliției sau guvern minoritar În acest moment, la Cotroceni sunt luate în calcul două variante, conform surselor citate: refacerea fostei coaliții PSD–PNL–USR–UDMR în jurul unui nou premier; un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut în Parlament de PNL și USR. Antena 3 arată că președintele „încă speră” la refacerea coaliției, dar nu exclude varianta unui guvern minoritar. PNL rămâne pe linia opoziției, PSD respinge oficial guvernul minoritar Refacerea vechii coaliții este descrisă ca dificilă, în condițiile în care liderii PNL au votat intrarea în opoziție și refuză colaborarea cu PSD. Într-o declarație la Observator, Ilie Bolojan a invocat posibilitatea guvernelor minoritare și a justificat opțiunea opoziției în lipsa unor parteneri „care își respectă înțelegerile”. De cealaltă parte, Sorin Grindeanu a declarat că PSD a exclus varianta unui guvern minoritar, inclusiv scenariul în care PSD ar susține un astfel de executiv. UDMR, prin Kelemen Hunor, susține refacerea coaliției PSD–PNL–USR–UDMR, cu condiția identificării unui premier acceptabil pentru toate partidele și care „să nu fie un rival” pentru liderii PSD și PNL. Calendarul discuțiilor și cine mai intră în consultări Antena 3 a relatat că discuțiile la care a participat Kelemen Hunor s-au încheiat, după ce acesta a ajuns la Cotroceni la ora 9:30, potrivit unor surse politice. Totodată, publicația notează că Varujan Pambuccian, președintele grupului Minorităților Naționale, ar urma să meargă și el după-amiază la Cotroceni. Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis marți, 5 mai, după ce Parlamentul a votat moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR. [...]
PNL mută discuția despre un guvern minoritar pe criteriul „încrederii”, ca sursă de legitimitate și stabilitate , iar Ciprian Ciucu indică drept posibilă opțiune pe Ilie Bolojan , în ipoteza unui executiv fără majoritate solidă, potrivit Mediafax . Prim-vicepreședintele PNL a declarat joi seara, la Antena 3, că într-un eventual guvern minoritar format din PNL-USR-UDMR și reprezentanții minorităților naționale, premier ar trebui să fie „personalitatea politică cu cea mai mare încredere în rândul românilor”, argumentând că un astfel de cabinet are nevoie de legitimitate și susținere publică pentru a funcționa. „E foarte greu să conduci un guvern, mai ales minoritar, dacă tu ai încredere de 10%, 15%. N-ai autoritate, n-ai legitimitate.” De ce contează: criteriul „încrederii” ca mecanism de stabilizare Ciucu a susținut că un premier cu un nivel redus de credibilitate ar avea dificultăți de autoritate și ar risca tensiuni sociale, în condițiile în care un guvern minoritar depinde de sprijin politic variabil și de acceptare publică. În acest context, el spune că ar trebui căutată „cea mai credibilă persoană” din „noul angrenaj politic”, dacă ipoteza unui guvern minoritar se va concretiza. Numele vehiculate: Bolojan, iar Predoiu „de evaluat” prin prisma încrederii Întrebat dacă Ilie Bolojan ar putea conduce un astfel de guvern, Ciucu a răspuns că, în opinia sa, „poate să fie” și a adăugat că ar putea fi și altcineva, fără să avanseze un alt nume. Discuția a ajuns și la Cătălin Predoiu, despre care s-a vehiculat că ar putea fi o variantă de premier într-un guvern minoritar. Ciucu a spus că îl consideră „un ministru competent” și cu „multă experiență”, inclusiv ca premier interimar, dar a insistat că și în acest caz criteriul decisiv ar rămâne nivelul de încredere în rândul populației. Potrivit aceleiași relatări, Ciucu a mai afirmat că politicienii pot fi măsurați prin sondaje de opinie, pe care le-a descris drept „instrumente științifice”, și a lansat ipoteza că Predoiu nu ar avea nivelul de încredere de care se bucură Bolojan. [...]
Vasile Dîncu spune că un guvern minoritar PNL–USR nu are șanse în Parlament , după ce această formulă ar fi fost deja respinsă cu „281 de voturi împotrivă”, ceea ce menține blocajul politic și crește presiunea pentru o soluție de guvernare cu majoritate sau pentru o variantă tehnocrată, potrivit Digi24 . Vicepreședintele PSD a argumentat că reluarea unei investituri pe aceeași schemă ar duce, în opinia sa, la un nou vot negativ, chiar mai mare, invocând „dinamica” din Parlament și cerând „mai mult realism” în negocieri. Ce opțiuni rămân pe masă, în viziunea PSD Dîncu indică drept scenariu încă posibil refacerea unei „coaliții pro-occidentale”. În același timp, el spune că există și varianta unui guvern tehnocrat , cu un premier tehnocrat, care să strângă susținere „pe baza programului” inclusiv din partidele coaliției sau din afara ei. Separat, europarlamentarul PSD afirmă că, în condiții de criză, poate exista și un guvern minoritar, dacă vine cu un proiect acceptabil pentru ceilalți actori politici, fără a detalia însă o formulă concretă. Linia roșie: fără „contract politic” cu AUR Un element central în mesajul lui Dîncu este respingerea explicită a unei înțelegeri politice cu AUR. „Nu avem niciun fel de contract politic cu AUR.” El susține că AUR are „vocația de partid contra sistem” și s-ar „anula pe sine” dacă ar vota un guvern pe care l-a criticat constant, dar adaugă că partidul poate fi „previzibil” în comportament. De ce contează: semnal despre stabilitatea majorității și rolul opoziției Dîncu reia ideea, atribuită și lui Sorin Grindeanu, că intrarea PSD în opoziție „nu ar fi un dezastru”, prezentând-o ca pe o opțiune „normală” pentru reformarea partidului. În același registru, el spune că și trecerea PNL în opoziție nu ar fi „un dezastru”, invocând nivelul de susținere al liberalilor în Parlament și posibilitatea completării unei majorități cu alte partide. În final, Dîncu afirmă că se așteaptă ca PNL „să se țină de cuvânt” și să treacă în opoziție, după mai mulți ani la guvernare, criticând în același timp modul în care liberalii își împart responsabilitatea pentru situația actuală. [...]
PNL ia în calcul un Congres extraordinar care să tranșeze ieșirea de la guvernare , pe fondul unei dispute interne între aripa care îl susține pe Ilie Bolojan și lideri care vor menținerea partidului în coaliție cu PSD, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: partidul ar urma să voteze explicit dacă rămâne la guvernare fără Bolojan sau trece în opoziție alături de acesta. În material se arată că demersul vine după ce „tabăra anti-Bolojan” ar fi cerut o nouă consultare internă pentru a bloca trecerea în opoziție. În acest context, Dan Motreanu, secretarul general al PNL și apropiat al lui Bolojan, ar fi propus convocarea unui congres care „să limpezească apele”, inclusiv prin vot pe moțiuni. „Este a treia oară când votăm că nu mai facem nicio coaliție cu PSD. Dacă nici acum nu încheiem subiectul, atunci putem să convocăm un congres în care să candidăm pe moțiuni: moțiunea pro-PSD și moțiunea Bolojan” Două direcții în partid: opoziție cu Bolojan sau guvernare cu PSD, fără el Potrivit sursei, o parte dintre liderii PNL – între care sunt menționați Hubert Thuma, Alina Gorghiu și Cătălin Predoiu – ar susține rămânerea la guvernare, cu un alt premier liberal. De cealaltă parte, aripa Bolojan împinge partidul spre opoziție, după decizia recentă de ieșire din coaliția cu PSD. În paralel, Ilie Bolojan, premier interimar, a transmis pe 7 mai un mesaj către membrii partidului, în care susține că intrarea în opoziție ar fi un „moment de resetare” și că decizia ar fi redat PNL „respectul de sine”, considerat esențial pentru recâștigarea încrederii electoratului (postare pe Facebook, menționată de publicație). Efect imediat: poziționarea PNL în negocierile pentru noul guvern În același context, deputatul Robert Sighiartău a declarat că PNL nu va propune un candidat de premier la consultările cu președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou guvern, susținând că responsabilitatea revine PSD după căderea executivului. Întrebat despre varianta Cătălin Predoiu premier, Sighiartău a spus că este „aproape imposibil” în lipsa unui mandat din partea PNL. Pe fondul consultărilor informale de la Cotroceni, vicepreședintele PNL Florin Birta a indicat că liberalii ar putea susține prin vot un guvern minoritar PSD–UDMR–minorități, deși PNL ar rămâne în opoziție, argumentând că PSD „trebuie să-și asume în acest moment guvernarea”. Ce scenarii sunt discutate la Cotroceni Potrivit sursei, liderul UDMR Kelemen Hunor a discutat cu președintele Nicușor Dan despre refacerea coaliției, iar una dintre variantele aflate în discuție ar fi un guvern minoritar PSD–UDMR, susținut de un premier tehnocrat, în ipoteza în care PNL intră în opoziție. Deocamdată, articolul nu indică un calendar sau o dată pentru un eventual Congres extraordinar, ci doar faptul că pregătirile ar fi în curs și că disputa internă rămâne deschisă. [...]
Președintele Nicușor Dan îl poate repropune pe Ilie Bolojan ca premier, iar miza este evitarea unui nou blocaj instituțional : Constituția nu interzice nominalizarea aceleiași persoane după căderea guvernului prin moțiune de cenzură, însă desemnarea trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu forțarea anticipatelor, potrivit unei analize G4Media . Argumentul este susținut de o decizie a Curții Constituționale din 28 februarie 2020, citată în analiză, care precizează explicit că „nimic nu împiedică desemnarea” ca premier a unei persoane al cărei guvern a fost demis prin moțiune de cenzură. În spațiul public circulă însă o interpretare contrară, promovată, potrivit articolului, de liderul PSD Sorin Grindeanu . Precedentul din 2020: problema nu a fost „aceeași persoană”, ci scopul desemnării G4Media reamintește criza din iarna lui 2020 , când Guvernul Ludovic Orban a căzut prin moțiune de cenzură, iar președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Orban la o zi după vot. PSD a sesizat CCR invocând un conflict juridic între președinte și Parlament, pe motiv că desemnarea ar fi urmărit dizolvarea Legislativului și alegeri anticipate. Curtea a admis sesizarea, dar motivarea a nuanțat: desemnarea aceleiași persoane este posibilă, însă a contat faptul că, în acel caz, scopul declarat era ca premierul desemnat „să nu poată constitui o majoritate parlamentară”, pentru a se ajunge la anticipate. CCR a indicat și un element practic: intervalul foarte scurt dintre moțiune și desemnare făcea improbabilă schimbarea de atitudine a Parlamentului. Ce se schimbă acum și ce condiții ar face re-nominalizarea „sustenabilă” Analiza notează trei diferențe față de 2020, relevante pentru riscul de conflict constituțional: Nicușor Dan nu ar urmări alegeri anticipate și ar fi exclus explicit acest scenariu, având ca obiectiv o majoritate „pro-occidentală”; desemnarea nu ar urma să fie făcută „precipitat”, imediat după moțiune, președintele vorbind despre un interval „rezonabil”; tocmai acest interval ar putea permite apariția unor „elemente” care să schimbe raportarea Parlamentului față de candidatul la funcția de premier. În această logică, G4Media concluzionează că este „constituțional și perfect posibil” ca Nicușor Dan să-l desemneze din nou pe Ilie Bolojan. Compromisurile politice invocate: acceptare reciprocă și un mediator Dincolo de cadrul constituțional, analiza plasează cheia în zona negocierii politice: pentru a obține o majoritate, fiecare parte ar trebui să accepte un compromis. Sunt menționate trei condiții: președintele Nicușor Dan să accepte ideea re-desemnării lui Ilie Bolojan; PSD să-l accepte pe Bolojan și să voteze în consecință în Parlament; PNL și USR să renunțe la deciziile de a trece în opoziție și de a nu mai face alianță cu PSD. În plus, articolul susține că, pentru ca aceste compromisuri să fie posibile, ar fi necesar și „un mediator”, fără a detalia cine ar putea juca acest rol. [...]
