Știri
Tag: donbas
Știri despre „donbas”
Zelenski avertizează că ocuparea completă a Donbasului de către Rusia ar necesita sacrificarea a până la un milion de vieți
Volodimir Zelenski avertizează că un scenariu de ocupare totală a Donbasului ar implica pentru Rusia pierderi umane de ordinul sutelor de mii, ceea ce ridică miza militară și politică a oricărei încercări de „înghețare” a frontului. Într-un interviu citat de mediafax.ro , președintele ucrainean spune că Vladimir Putin ar trebui să „sacrifice” între 300.000 și 1 milion de oameni pentru a controla complet regiunea, iar Ucraina nu își va retrage trupele din zonă. Costul operațional invocat de Kiev și mesajul către parteneri Zelenski afirmă că armata rusă are deja dificultăți pe front, inclusiv lipsa militarilor bine pregătiți. În acest context, el susține că Moscova caută o ieșire care să poată fi prezentată drept „victorie”, inclusiv prin presiuni diplomatice și dialog cu Statele Unite, pentru a obține retragerea Ucrainei din Donbas. „Pentru a ocupa complet Donbasul, ar trebui să sacrifice între 300.000 și 1 milion de oameni, în funcție de câți ani ar planifica operațiunea.” De ce respinge Zelenski retragerea din Donețk și un armistițiu „pe poziții” Președintele ucrainean mai spune că Rusia ar încerca să forțeze retragerea Ucrainei din Donbas deoarece „acest lucru va diviza națiunea”. În evaluarea sa, subminarea unității interne ar putea deschide calea pentru o ofensivă rapidă („blitzkrieg”) asupra întregii Ucraine. Totodată, Zelenski avertizează că, și în absența unui astfel de scenariu, orice pauză ar putea fi folosită de Rusia pentru a recruta și instrui personal, pentru a-și extinde baza militar-industrială și pentru a cere ridicarea sancțiunilor. În această logică, el spune că un armistițiu de tipul „rămânem unde rămânem” nu ar fi doar în interesul Ucrainei, ci și al partenerilor săi. Separat, într-un interviu acordat postului de radio Rai, Zelenski a declarat că retragerea trupelor ucrainene din regiunea Donețk nu poate fi considerată un compromis, deoarece ar permite Rusiei să ocupe ulterior Harkov și Dnipro. [...]
Volodimir Zelenski solicită unirea forțelor militare ale UE cu Ucraina, Marea Britanie, Turcia și Norvegia - pentru a contracara influența Rusiei în regiune
Volodimir Zelenski acuză SUA că ignoră dovezi despre sprijinul Rusiei pentru Iran , potrivit News.ro , care citează un interviu acordat de președintele ucrainean pentru podcastul „The Rest is Politics”, realizat de Alastair Campbell și relatat de The Guardian. Zelenski susține că a încercat să atragă atenția Casei Albe asupra colaborării dintre Moscova și Teheran. El afirmă că sateliți militari ruși ar fi fotografiat obiective de infrastructură energetică din statele din Golf și din Israel, precum și locațiile bazelor armatei americane din regiune, iar Kremlinul ar fi transmis aceste informații Iranului pentru a facilita atacuri. „Problema este că au încredere în Putin. Și este păcat”, a declarat Zelenski, după ce a întrebat retoric dacă SUA au reacționat față de Rusia pe acest subiect. În același interviu, liderul ucrainean spune că echipa lui Donald Trump nu ar fi reușit să înțeleagă „detaliile” a ceea ce își dorește Rusia. Zelenski îi menționează pe negociatorii lui Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner, despre care afirmă că au „petrecut prea mult timp” cu Putin și oficiali de rang înalt, precizând că cei doi au mers la Moscova de cinci ori anul trecut și nu au vizitat Kievul. Pe fondul presiunilor asupra Ucrainei privind cedarea Donbasului și al ideii unui armistițiu condiționat de renunțarea la teritoriu, Zelenski afirmă că Putin nu se va opri dacă ar cuceri Donbasul și că ar încerca ulterior să preia capitale regionale precum Dnipro și Harkov. El mai spune că americanii ar percepe parțial Donbasul ca nefiind important pentru Ucraina și că ar subestima riscul ca Putin să își încalce promisiunile. Zelenski a calificat drept „inutilă” vizita vicepreședintelui SUA, JD Vance, la Budapesta, marți și miercuri, pentru a face campanie pentru premierul Ungariei, Viktor Orbán. Totuși, a adăugat că nu intenționează să se amestece în alegerile de duminică, susținând că decizia aparține electoratului maghiar. În contextul în care SUA amenință că se retrag din NATO, Zelenski cere Europei să își maximizeze capacitatea de descurajare și propune formarea unui bloc militar mai larg. În viziunea sa, UE ar trebui să își unească forțele cu: Ucraina Regatul Unit Turcia Norvegia El argumentează că fără Ucraina și Turcia Europa nu ar avea o armată comparabilă cu cea a Rusiei, iar împreună cu Ucraina, Turcia, Norvegia și Regatul Unit ar putea „controla securitatea pe mări”. Zelenski spune, totodată, că este convins că Ucraina va adera la UE la un moment dat. [...]
Președintele Zelensky anunță că Rusia a dat Ucrainei un ultimatum de două luni pentru a se retrage din Donbas - avertisment privind condiții de pace mai dure
Președintele Volodîmîr Zelenski spune că Rusia a dat Ucrainei „două luni” să se retragă din Donbas , potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută marți, 31 martie, în fața jurnaliștilor, Zelenski susținând că Moscova a transmis Statelor Unite așteptarea că va „lua estul” Ucrainei în acest interval și cere Kievului să se retragă în avans, altfel urmând „condiții de pace” mai dure. „Le-au spus americanilor că vor lua estul țării noastre în două luni… și că Ucraina are două luni să se retragă”, a declarat Zelenski. Zelenski a respins ultimatumul ca nerealist și a pus sub semnul întrebării de ce astfel de cereri continuă să fie tratate cu seriozitate. El a afirmat că, după ani de război, „narațiunea” potrivit căreia Rusia ar putea obține rapid controlul asupra estului Ucrainei este în continuare promovată, în pofida realităților de pe teren. În același timp, liderul ucrainean a susținut că propriile declarații ale Rusiei contrazic ideea că obiectivele sale s-ar limita la Donbas. Potrivit lui Zelenski, dacă Moscova afirmă că ținta este doar Donbasul, atunci nu ar trebui să vorbească despre extinderea operațiunilor și impunerea unor condiții suplimentare. Comentariile vin pe fondul blocajului negocierilor de pace mediate de SUA cu Rusia, în condițiile în care Washingtonul își mută tot mai mult atenția către războiul cu Iranul, notează Kyiv Post. Zelenski a reamintit că a respins anterior o propunere americană care, potrivit lui, ar fi presupus ca Ucraina să renunțe la controlul asupra unor părți din Donbas în schimbul unor garanții de securitate. Separat, Zelenski a spus că Ucraina rămâne deschisă unei încetări a focului de Paște, inclusiv unei posibile înțelegeri privind energia, însă a subliniat că orice aranjament temporar nu trebuie să afecteze „demnitatea și suveranitatea” țării. El a adăugat că pauze scurte, de „două-trei zile”, nu ar oferi Rusiei un avantaj semnificativ. [...]
Marco Rubio califică drept falsă afirmația președintelui ucrainean Zelenski privind cererea SUA de cedare a Donbasului - decizia asupra teritoriului aparține Ucrainei
Marco Rubio respinge ferm ideea că SUA ar cere cedarea Donbasului potrivit HotNews.ro , care citează Reuters, într-un schimb de declarații ce evidențiază tensiuni tot mai vizibile între Washington și Kiev privind condițiile unui eventual acord de pace cu Rusia. Secretarul de stat american a calificat drept „minciună” afirmația președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, potrivit căreia Statele Unite ar fi condiționat oferirea de garanții de securitate de cedarea regiunii Donbas. Rubio a subliniat, după reuniunea miniștrilor de externe din G7 desfășurată în Franța, că liderul ucrainean „știe că nu este adevărat” și că poziția americană a fost comunicată clar. Diferența de abordare dintre SUA și Ucraina Potrivit lui Rubio, Washingtonul separă două planuri esențiale: negocierile teritoriale , care țin de discuțiile directe dintre Ucraina și Rusia; garanțiile de securitate , care ar putea fi oferite doar după încheierea conflictului. Oficialul american a explicat că implementarea unor garanții în timpul războiului ar echivala cu implicarea directă a SUA, inclusiv prin trupe pregătite să intervină militar. „Asta înseamnă să te bagi în război”, a punctat el. Poziția SUA față de Donbas Rubio a insistat că: SUA nu susțin cererile Rusiei privind Donbasul; Washingtonul doar transmite Kievului pozițiile Moscovei; decizia finală aparține exclusiv Ucrainei . El a descris rolul american drept unul de mediator, orientat spre identificarea unui „teren de mijloc”, nu spre impunerea unei soluții teritoriale. Declarațiile lui Zelenski și temerile Kievului Într-un interviu acordat Reuters, Zelenski a susținut că administrația Trump ar fi propus garanții de securitate în schimbul cedării Donbasului. Liderul ucrainean avertizează că o astfel de concesie ar slăbi semnificativ apărarea țării și securitatea Europei. El a mai indicat că documentul privind garanțiile, considerat anterior „gata 100%”, necesită acum renegocieri, după discuții recente purtate la Miami. Context tensionat: arme și Orientul Mijlociu Schimbul de replici apare pe fondul unor tensiuni suplimentare. The Washington Post relatează că SUA ar putea redirecționa către Orientul Mijlociu unele sisteme de armament destinate Ucrainei, inclusiv interceptoare antiaeriene. În paralel: SUA au lovit peste 10.000 de ținte în Iran, potrivit comandamentului militar american; Washingtonul prioritizează resursele pentru alte teatre de conflict; Rubio estimează că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea încheia în câteva săptămâni. În ansamblu, declarațiile arată o diferență de viziune între SUA și Ucraina: Washingtonul insistă pe compromis ca soluție pentru oprirea războiului, în timp ce Kievul respinge concesiile teritoriale care ar putea afecta securitatea pe termen lung. [...]
Volodimir Zelenski afirmă că SUA cer Ucrainei cedarea regiunii Donbas către Rusia pentru garanții de securitate - presiuni americane pentru încheierea rapidă a războiului în contextul crizei din Orientul Mijlociu
Volodimir Zelenski susține că SUA cer Ucrainei retragerea din Donbas pentru a putea finaliza garanțiile de securitate necesare unui acord de pace, potrivit Biziday , care citează un interviu acordat de liderul ucrainean agenției Reuters. În interviu, Zelenski afirmă că Washingtonul este în prezent mai concentrat pe conflictul cu Iranul, iar președintele american Donald Trump ar presa Kievul să încheie rapid războiul început de Rusia în 2022. Liderul ucrainean leagă această schimbare de priorități de evoluțiile din Orientul Mijlociu și de modul în care acestea influențează deciziile de la Casa Albă. „Orientul Mijlociu are cu siguranță un impact asupra președintelui Trump și cred că și asupra viitoarelor sale măsuri. Din păcate, în opinia mea, președintele Trump alege în continuare să exercite presiuni suplimentare asupra părții ucrainene.” Zelenski a reiterat că Ucraina are nevoie de „garanții sigure de securitate” din partea partenerilor internaționali pentru a preveni reluarea ostilităților de către Rusia, în cazul unui acord de pace. El susține că americanii ar fi dispuși să definitiveze aceste garanții „la nivel înalt” doar după ce Ucraina acceptă să se retragă din Donbas, avertizând că o astfel de mișcare ar slăbi securitatea Ucrainei și, implicit, a Europei, prin cedarea unor poziții defensive puternice către Rusia. Pe fondul avansului lent al Rusiei în estul Ucrainei, analiști militari citați în material apreciază că ar putea fi nevoie de câțiva ani și de o mobilizare semnificativă pentru cucerirea completă a regiunii, care include așa-numita „Centură Fortificată”, o linie de orașe puternic fortificate. În paralel, Zelenski spune că Moscova mizează pe faptul că Washingtonul își va pierde interesul pentru negocieri și se va retrage, în timp ce discuțiile privind documentul bilateral de garanții de securitate, despre care în ianuarie afirma că este „100% gata”, ar mai avea încă elemente de finalizat după recentele întâlniri dintre oficiali americani și ucraineni la Miami. [...]
Planurile Rusiei pentru 2026–2027, dezvăluite de Zelenski – Kievul spune că știe direcțiile ofensivei
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski afirmă că Ucraina a analizat planurile militare ale Rusiei pentru următorii doi ani , iar obiectivele Moscovei rămân extinderea controlului asupra estului și sudului Ucrainei, inclusiv avansul spre Dnipro și, posibil, către regiunea Odesa. Declarația a fost făcută la Kiev, în fața jurnaliștilor, potrivit HotNews.ro , care citează informații transmise inițial de Reuters. Zelenski a susținut că autoritățile ucrainene au intrat în posesia unor hărți ce ar descrie planurile strategice ale Rusiei pentru perioada 2026–2027 . Conform liderului ucrainean, aceste documente arată că Moscova nu și-a schimbat obiectivele principale în război, chiar dacă ritmul operațiunilor militare a fost mai lent decât și-ar fi dorit Kremlinul. Direcțiile principale ale planurilor rusești Potrivit lui Zelenski, ofensiva rusă ar viza mai multe zone strategice ale Ucrainei: regiunile Donețk și Luhansk , care formează Donbasul și reprezintă obiectivul principal al campaniei militare; regiunea Zaporojie , unde luptele continuă pe mai multe sectoare ale frontului; orașul Dnipro , un important centru industrial și logistic din sud-estul țării; regiunea Odesa , la Marea Neagră, care ar putea deveni o direcție de presiune militară în viitor. Președintele ucrainean a afirmat că Kievul „înțelege ce vor” forțele ruse, dar consideră că planurile prezentate pe hărți sunt nerealiste în condițiile actuale ale frontului . Situația militară pe teren Zelenski a declarat că Rusia nu și-a atins obiectivele stabilite pentru anul trecut și că va întâmpina dificultăți în a obține progrese teritoriale semnificative. Totuși, conflictul rămâne activ pe mai multe fronturi. Ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că armata rusă a capturat trei sate din Donbas . În replică, Statul Major al Ucrainei susține că forțele sale au recucerit nouă localități din regiunea Zaporojie de la sfârșitul lunii ianuarie și continuă operațiunile de contraofensivă. Evoluția conflictului, a subliniat Zelenski, depinde în mare măsură de livrările de armament din partea partenerilor occidentali și de capacitatea industriei ucrainene de apărare . Teritoriile, obstacol major în negocierile de pace Chestiunea teritoriilor ocupate rămâne unul dintre cele mai dificile puncte în discuțiile privind o eventuală pace, negocieri în care Statele Unite încearcă să joace rol de mediator . Moscova cere ca Ucraina să accepte cedarea unor părți din regiunea Donețk pe care armata rusă nu le controlează complet, însă Zelenski respinge ferm această variantă. În aceste condiții, declarațiile liderului ucrainean sugerează că războiul rămâne blocat într-un conflict de uzură , iar planurile strategice ale Rusiei continuă să vizeze extinderea controlului asupra sudului și estului Ucrainei în următorii ani. [...]
Trump propune relaxarea sancțiunilor Rusiei – monedă de schimb pentru pacea din Ucraina
Donald Trump susține relaxarea sancțiunilor împotriva Rusiei ca parte a unui posibil acord de pace pentru încheierea războiului din Ucraina, potrivit agenției ruse TASS . Declarația a fost făcută joi, 26 februarie 2026, la Casa Albă, unde liderul american a afirmat că „i-ar plăcea” ridicarea sancțiunilor dacă acest lucru ar contribui la oprirea rapidă a conflictului. Trump a precizat că a discutat cu președintele rus Vladimir Putin și că ambii ar dori încheierea războiului „cât mai repede”. Afirmațiile vin la doar câteva zile după marcarea a patru ani de la invazia rusă la scară largă și la scurt timp după întâlnirea trimisilor americani Jared Kushner și Steve Witkoff cu negociatori ucraineni la Geneva, relatată de Al Jazeera . Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că următoarea rundă de discuții ruso-ucrainene ar putea avea loc în martie, la Abu Dhabi. Declarația lui Trump marchează o schimbare de ton. La începutul anului, el susținuse un proiect de lege care prevedea tarife de 500% pentru țările care continuă să cumpere energie rusească și prelungise sancțiunile existente pentru încă un an. De asemenea, Trezoreria americană a sancționat companii petroliere majore precum Rosneft și Lukoil. Totuși, planul de pace în 28 de puncte prezentat anterior Kievului includea posibilitatea ridicării etapizate a sancțiunilor, în funcție de progresele negocierilor. Contextul economic este relevant: potrivit Reuters și altor surse internaționale, deficitul bugetar al Rusiei ar putea ajunge în 2026 la până la 4,4% din PIB, veniturile din petrol și gaze au scăzut semnificativ, iar banca de dezvoltare VEB anticipează o contracție economică de 0,8%. Inflația rămâne la aproximativ 6%, iar dobânda-cheie este de 16%. Rămâne însă incert dacă relaxarea sancțiunilor va deveni realitate. Negocierile sunt blocate de divergențe teritoriale majore, în special privind Donbasul, iar criticii susțin că Moscova tergiversează discuțiile în timp ce își consolidează pozițiile pe front. [...]
Posibilă întâlnire în trei? Emisarul american Steve Witkoff evocă un summit cu Trump, Putin și Zelenski
Emisarul special al SUA, Steve Witkoff, afirmă că în următoarele trei săptămâni ar putea avea loc o întâlnire Putin–Zelenski , în urma eforturilor de mediere ale Washingtonului, potrivit Meduza , care citează un interviu acordat postului Fox News . Witkoff a declarat că inițiativele propuse de partea americană ar putea „aduce cele două părți mai aproape” și ar putea conduce chiar la un summit între președintele ucrainean Volodimir Zelenski și liderul rus Vladimir Putin. El a adăugat că există și posibilitatea unei întâlniri în trei, cu participarea lui Donald Trump, însă decizia îi aparține acestuia. „Nu cred că va dori să participe decât dacă este sigur că poate obține cel mai bun rezultat posibil”, a spus Witkoff , exprimându-și speranța că „în următoarele săptămâni” vor exista vești pozitive. Întâlnirile cu Putin și „liniile roșii” Întrebat despre discuțiile sale cu liderul de la Kremlin, Witkoff a afirmat că Putin a fost „mereu brutal de onest” în conversațiile purtate. El a precizat că a fost criticat pentru faptul că s-a întâlnit de opt ori cu președintele rus, însă a susținut că nu se poate ajunge la un acord fără a înțelege poziția celeilalte părți și „liniile roșii” invocate de Moscova. Declarațiile vin în contextul reluării negocierilor dintre delegațiile rusă și ucraineană, inclusiv runda de discuții desfășurată la Geneva pe 17–18 februarie. După acea rundă, Zelenski a anunțat că le-a cerut reprezentanților ucraineni să „ridice problema” unei întâlniri directe cu Putin, pe care o consideră esențială pentru un eventual progres privind dosarul teritorial. Disputa privind locul întâlnirii Zelenski a afirmat în repetate rânduri că este pregătit pentru o întâlnire față în față într-o locație neutră. Kremlinul a transmis că o astfel de reuniune ar putea avea loc doar la Moscova, oferind garanții de securitate pentru liderul ucrainean. Zelenski a respins varianta și a sugerat, la rândul său, Kievul drept posibil loc al întâlnirii. Unul dintre principalele puncte de blocaj rămâne statutul Donbasului, controlul asupra regiunii fiind în continuare o temă majoră în negocieri. [...]
Zelenski refuză discuțiile istorice cu Putin - Prioritizează negocierile pentru pace și securitate în Donbas
Volodimir Zelenski spune că Ucraina nu va recunoaște legal teritoriile ocupate , potrivit Kyiv Post , într-un interviu acordat lui Piers Morgan în care președintele ucrainean afirmă că este dispus să discute cu Vladimir Putin doar pentru a încheia războiul, nu pentru „dezbateri istorice”. „Teritoriile sunt temporar ocupate” și linia roșie a Kievului Zelenski a respins explicit ideea unei recunoașteri juridice a teritoriilor aflate sub control rusesc și a descris orice propunere de retragere voluntară a Ucrainei din Donbas drept inacceptabilă. Mesajul central este că, pentru Kiev, discuția despre teritorii nu poate porni de la cedări sau de la validarea situației de pe teren prin acte. „Este de necrezut cum poate fi propus așa ceva. Este teritoriul nostru, și desigur teritoriul ocupat temporar este tot teritoriul nostru. De aceea nu este doar «ocupat» este temporar ocupat. Nu îl recunoaștem juridic și nu îl recunoaștem de facto în niciun fel de documente… Este foarte dureros pentru noi, dar să ne oprim acolo unde suntem. Și acesta este deja un mare compromis”, a spus Zelenski. În aceeași logică, președintele ucrainean a insistat că Donbas nu este doar o chestiune de hartă, ci una de oameni, valori și arhitectură de apărare. El a legat refuzul recunoașterii teritoriilor ocupate de nevoia de a păstra linii defensive funcționale și de a evita o reluare a agresiunii în condiții mai nefavorabile. Negocieri cu Putin, dar fără „istorie” și fără deturnarea agendei Zelenski a declarat că ar accepta o întâlnire cu Vladimir Putin doar dacă miza este oprirea războiului și găsirea unor soluții concrete, nu reluarea unor narațiuni istorice pe care liderul rus le invocă frecvent. În interviu, el a spus că nu are încredere în Putin, dar consideră că, la nivelul liderilor, există totuși o șansă de a încerca închiderea conflictului. În acest cadru, Zelenski a indicat că discuțiile ar trebui să se concentreze pe mecanisme verificabile și pe aranjamente care să reducă riscul reluării ostilităților, nu pe justificări ale invaziei. Poziția sa sugerează că orice „preț al păcii” care ar include recunoașterea teritoriilor ocupate este exclus, iar eventualele compromisuri ar fi limitate la înghețarea situației militare „acolo unde sunt” forțele, fără validare juridică. Ce urmează: runda următoare în Elveția și miza garanțiilor de securitate Zelenski a afirmat că următoarea rundă de discuții de pace ar urma să aibă loc tot în Elveția și a argumentat că, dacă războiul este în Europa, negocierile trebuie să se desfășoare în Europa. El a spus că, după discuțiile de la Geneva, ar fi existat progrese pe „pista militară”, inclusiv în direcția unui document privind monitorizarea imediat după o eventuală încetare a focului, în timp ce pe „pista politică”, în special pe Donbas, pozițiile rămân divergente. În paralel, Zelenski a legat orice înțelegere de pachetul de garanții de securitate, cu accent pe rolul Statelor Unite și pe prezența europeană în Ucraina. În interviu, el a menționat și necesitatea menținerii armatei ucrainene la aproximativ 800.000 de militari, argumentând că, și cu garanții, nu există certitudinea că Rusia nu va ataca din nou. [...]
Zelenski respinge cedarea Donbasului - avertizează că ucrainenii nu vor accepta un astfel de acord
Volodimir Zelenski afirmă că ucrainenii nu vor accepta cedarea Donbasului către Rusia , avertizând că un asemenea acord ar fi respins la referendum, potrivit unui interviu acordat publicației Axios . Declarația vine în timp ce delegațiile ucraineană și rusă participă la Geneva la negocieri mediate de Statele Unite. Președintele ucrainean a trasat o linie roșie clară privind concesiile teritoriale. „Emoțional, oamenii nu vor ierta niciodată acest lucru” , a spus el, referindu-se la ipoteza retragerii unilaterale a forțelor ucrainene din estul Donbasului și cedării regiunii către Moscova. Zelenski a subliniat că populația nu l-ar ierta nici pe el, nici pe partenerii occidentali pentru o astfel de decizie. Presiuni din partea Washingtonului Zelenski l-a criticat pe președintele american Donald Trump pentru faptul că ar exercita presiuni publice asupra Kievului, nu asupra Moscovei. Liderul ucrainean a declarat că nu consideră „corect” ca Ucraina să fie îndemnată public să facă concesii, în timp ce Rusia nu este supusă acelorași apeluri. Totuși, Zelenski a făcut distincție între declarațiile publice ale lui Trump și discuțiile private cu emisarii americani, despre care a spus că se desfășoară într-un climat de respect reciproc. Punctul central al disputei: Donbas Regiunea Donbas rămâne principalul obstacol în negocieri. Ucraina controlează aproximativ 10% din teritoriu, inclusiv o parte din regiunea Donețk, în timp ce Rusia ocupă aproape integral regiunea Lugansk. Moscova cere retragerea completă a trupelor ucrainene din zonele rămase sub controlul Kievului. Potrivit informațiilor citate de Newsmax, mediatori americani ar fi propus crearea unei zone demilitarizate cu statut economic special. Zelenski a declarat că ar lua în calcul o retragere doar dacă Rusia ar face un pas similar și a respins categoric recunoașterea suveranității ruse asupra teritoriilor ocupate. În schimb, liderul ucrainean a sugerat că populația ar putea accepta înghețarea actualei linii a frontului, dacă aceasta ar fi baza unui acord formal și ar fi supusă votului popular. Negocieri tensionate la Geneva Prima zi a discuțiilor de la Geneva a fost descrisă drept „foarte tensionată” , fără progrese vizibile. În paralel, Rusia a lansat atacuri aeriene asupra infrastructurii energetice din Odesa, sporind presiunea asupra negocierilor. Dialogul este programat să continue, însă diferențele majore privind statutul Donbasului și condițiile unui eventual armistițiu indică un drum dificil către un acord. [...]
Ucraina contraatacă în Donbas după blocarea comunicațiilor ruse - ISW indică operațiuni limitate
Forțele ucrainene desfășoară contraatacuri locale în Donbas, profitând de haosul comunicațiilor ruse , generat de blocarea terminalelor Starlink și a aplicației Telegram, potrivit unui raport publicat de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat la 14 februarie 2026. Analiștii arată că acțiunile au loc în apropierea graniței administrative dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie, unde unitățile ucrainene încearcă să restabilească legăturile între poziții defensive separate. Imagini geolocalizate din 12 februarie indică atacuri rusești la est de râul Haichur, în zonele Dobropillia și Varvarivka, la nord-vest de Huliaipole, sugerând că trupele ucrainene dețineau anterior aceste poziții și desfășoară acum contraatacuri limitate. Potrivit ISW, unele unități ruse ar fi ocolit poziții ucrainene în timpul infiltrărilor pentru a crea impresia unor avansuri teritoriale mai ample. Inițial, bloggeri militari ruși au descris acțiunile drept o „contraofensivă”, însă ulterior atât surse ucrainene, cât și unele canale ruse au admis că este vorba despre operațiuni de amploare redusă. Raportul leagă aceste mișcări de degradarea sistemului rusesc de comandă și control. Un purtător de cuvânt al unei brigăzi ucrainene din direcția Kupiansk a declarat pe 13 februarie că întreruperile Starlink au afectat atacurile ruse. În același timp, un blogger rus afiliat Grupării de Forțe din Vest a susținut că unități ruse din Kupiansk se confruntă cu lipsuri de hrană, apă și medicamente. În direcția Pokrovsk, un ofițer ucrainean a raportat reluarea utilizării echipamentelor grele de către Rusia și încercări de infiltrare cu vehicule de teren, menționând însă că Moscova încearcă să compenseze problemele digitale prin revenirea la comunicații radio analogice. ISW concluzionează că actualele contraatacuri ucrainene sunt oportuniste și limitate, dar evidențiază vulnerabilități în infrastructura de comunicații a forțelor ruse, într-un moment în care linia frontului rămâne fluidă și contestată. [...]
Rusia și Ucraina revin la masa negocierilor la Geneva – noi discuții mediate de SUA pe 17–18 februarie
Rusia și Ucraina vor relua negocierile de pace la Geneva pe 17–18 februarie, într-un nou format trilateral mediat de Statele Unite, în timp ce războiul se apropie de patru ani fără un compromis teritorial clar , relatează Al Jazeera . Anunțul a fost confirmat de Kremlin, prin purtătorul de cuvânt Dmitri Peskov, și de administrația de la Kiev. Noua rundă de discuții vine după două întâlniri anterioare organizate la Abu Dhabi, conduse de emisari americani, și are loc pe fondul intensificării luptelor de-a lungul liniei frontului de aproximativ 1.250 de kilometri. Principalele puncte de dispută rămân Donbasul și garanțiile de securitate pentru Ucraina. Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din partea regiunii Donețk aflată încă sub controlul Kievului, în timp ce Ucraina respinge o retragere unilaterală și solicită garanții occidentale ferme pentru a preveni reluarea ostilităților după un eventual armistițiu. Președintele Volodimir Zelenski a declarat recent că Washingtonul ar fi stabilit un termen-limită în luna iunie pentru ajungerea la un acord. Delegația rusă va fi condusă de Vladimir Medinski, consilier al președintelui Vladimir Putin , care a participat și la negocierile eșuate din 2022. Din partea Ucrainei, echipa va fi condusă de Rustem Umerov, șeful Consiliului Național de Securitate și Apărare, alături de alți oficiali de rang înalt. Între timp, atacurile continuă. În estul Ucrainei, trei frați cu vârste între 8 și 19 ani au murit într-un bombardament rusesc, iar la Odesa o persoană a fost ucisă și alte șase rănite în urma unui atac asupra infrastructurii portuare și energetice. De cealaltă parte, autoritățile din regiunea Volgograd au anunțat trei răniți, inclusiv un copil, după un atac ucrainean cu drone. La Conferința de Securitate de la München , cancelarul german Friedrich Merz a declarat că este dispus la dialog cu Moscova, dar a subliniat că Rusia trebuie să demonstreze că este pregătită pentru discuții „serioase” privind un armistițiu. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a afirmat că Rusia nu câștigă războiul, susținând că avansul său este lent și costisitor. În paralel, ministrul ucrainean de externe Andrii Sîbiha s-a întâlnit la München cu omologul chinez Wang Yi, discutând despre rolul Beijingului în eforturile de pace, într-un context în care China își declară neutralitatea, dar este acuzată de sprijin indirect pentru Moscova. [...]
