Știri
Știri din categoria Externe

Zelenski încearcă să implice China prin Trump, în timp ce Rusia ridică miza negocierilor cu o condiție teritorială. Potrivit Biziday, președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a cerut lui Donald Trump să discute cu liderul chinez Xi Jinping despre încheierea războiului din Ucraina, pe fondul vizitei pe care liderul american o efectuează la Beijing.
Zelenski a spus că se așteaptă ca subiectul să fie abordat în cadrul vizitei și a subliniat că Ucraina „se află în contact constant cu partenerii săi americani”, mizând pe sprijinul acestora pentru găsirea unei soluții de încheiere a conflictului.
În paralel, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a transmis că Rusia ar relua negocieri de pace „mai semnificative” doar dacă forțele ucrainene se retrag din Donbas și din alte teritorii revendicate de Rusia. Peskov a susținut că o astfel de retragere „ar deschide un coridor pentru pace” și că „războiul ar putea fi oprit în orice moment” dacă Kievul acceptă condițiile Moscovei, inclusiv cedarea teritoriilor din Donbas – cerințe pe care Ucraina le-a respins categoric.
Peskov a mai afirmat că Rusia rămâne deschisă dialogului cu SUA, în timp ce continuă ceea ce numește „operațiunea militară specială”, după expirarea armistițiului temporar la începutul acestei săptămâni.
Declarațiile vin după ce Vladimir Putin a spus, de Ziua Victoriei, că războiul „se îndreaptă către final”, însă oficiali ruși au recunoscut ulterior că nu există detalii concrete privind un posibil acord de pace.
În același context, analiști citați de presa internațională apreciază că mesajele Kremlinului sunt orientate în principal către publicul intern, pentru a sugera apropierea unui final al războiului „nu pentru că așa stau lucrurile, ci mai degrabă pentru a liniști o parte din populație”.
Recomandate

Rusia anunță intensificarea loviturilor asupra infrastructurii militare și industriale din Ucraina , într-o escaladare care crește riscul de noi întreruperi energetice și de presiune suplimentară asupra economiei ucrainene, în condițiile în care Kievul amenință că va lovi rafinăriile rusești. Informațiile sunt prezentate de Politico . Ministerul rus al Apărării a transmis pe Telegram că atacurile „împotriva obiectivelor militare și militar-industriale, precum și a infrastructurii aferente din Kiev și din alte regiuni ale Ucrainei, vor fi intensificate”. Mesajul vine după ce președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina va răspunde atacurilor rusești vizând rafinăriile de petrol din Rusia. Într-un interviu pentru Reuters, Zelenski a afirmat sâmbătă că forțele ucrainene „trebuie să răspundă în orice fel putem” la atacurile rusești, care, potrivit lui, vizează tot mai mult podurile peste fluviul Nipru din capitală. El a adăugat că, pe fondul loviturilor asupra energiei Ucrainei, răspunsul ar urma să fie pe „energia” Rusiei, indicând în primul rând rafinăriile „care le aduc bani pentru acest război”, dar a precizat că Ucraina nu va riposta prin țintirea deliberată a infrastructurii civile. Miza economică: energie și infrastructură, sub presiune Accentul pus de Moscova pe „infrastructura aferentă” obiectivelor militare și industriale, coroborat cu discuția despre lovituri asupra rafinăriilor, indică o extindere a confruntării către active cu relevanță economică și energetică. În același timp, Rusia a acuzat Kievul că ar încerca „să perturbe votul” la alegeri prin „lovituri teroriste asupra țintelor civile” pe teritoriul rus; partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin a dominat rezultatele alegerilor legislative desfășurate între 18 și 20 septembrie. Sprijin german: pachet militar și echipamente pentru rețeaua electrică Escaladarea anunțată de Rusia a fost relatată în aceeași zi în care cancelarul german Friedrich Merz a făcut o vizită surpriză de o zi la Kiev, ca semnal de susținere pentru Ucraina. În timpul vizitei, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a raportat că Rusia a lovit carosabilul Podului de Nord din oraș. Merz ar urma să reconfirme sprijinul Germaniei cu: un nou pachet de ajutor militar de circa 1 miliard de euro; generatoare, stații și kituri de reparații în valoare de 350 de milioane de euro, pentru întărirea rețelei electrice ucrainene aflate sub atac. Zelenski și Merz au vizitat și Academia Națională de Științe a Ucrainei, despre care președintele ucrainean a spus că a fost lovită recent de drone rusești într-un atac soldat cu doi morți și șapte răniți, pe care l-a descris drept „deliberat”. [...]

Ucraina spune că este pregătită pentru negocieri trilaterale susținute de SUA cu Rusia chiar în această lună , o mișcare care ar putea reporni un canal diplomatic înghețat după ce Washingtonul și-a suspendat eforturile de mediere în contextul războiului cu Iranul, potrivit Al Jazeera . Președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, duminică, la o conferință de presă la Kiev, alături de cancelarul german Friedrich Merz , că Ucraina susține un calendar rapid pentru reluarea discuțiilor menite să ducă la încheierea războiului, aflat în al cincilea an. În același timp, Zelenski a confirmat că Emiratele Arabe Unite – care au găzduit și anterior astfel de întâlniri – ar putea fi din nou locul negocierilor, dar Kievul este deschis și către „o altă țară propusă de partea americană”. Ce se schimbă: SUA revin la masa medierii, cu discuții „tehnice” până la final de octombrie Eforturile americane de a obține o încetare a focului au fost puse pe pauză după declanșarea războiului Washingtonului cu Iranul, însă acum SUA împing pentru discuții la nivel tehnic până la finalul lunii octombrie, a spus Zelenski. Liderul ucrainean a afirmat că a confirmat părții americane disponibilitatea Kievului de a respecta acest calendar și că Washingtonul a discutat deja planul și cu Moscova. În paralel, Kremlinul a transmis luna trecută că nu exclude posibilitatea unor discuții în trei în această lună, conform informațiilor citate de aceeași publicație. Negocieri pe fundalul escaladării: atacuri la distanță și presiune pe infrastructură înainte de iarnă Deși există semnale de disponibilitate pentru discuții, atât Rusia, cât și Ucraina au indicat că vor intensifica atacurile cu rază lungă asupra țintelor militare și conexe. Moscova a declarat că vizează sectorul energetic al Ucrainei înainte de iarnă; anul trecut, atacuri similare au lăsat zone fără electricitate și încălzire zile la rând, când temperaturile au coborât până la minus 20°C. Zelenski a spus că este „uimit” de dorința Rusiei de a escalada zilnic și a acuzat din nou Moscova că lovește infrastructură civilă, inclusiv centre de date și facilități ale rețelelor mobile. Un al doilea canal de mediere: India își anunță intenția de a-și crește rolul Separat, India a anunțat duminică faptul că vrea să își intensifice eforturile pentru a juca un rol mai mare în medierea unui final al conflictului. La Conferința de Securitate de la München organizată la New Delhi, ministrul de externe Subrahmanyam Jaishankar a spus că India s-a implicat mai mult în ultimele luni, inclusiv pe tema transportului maritim în Marea Neagră, afectat de mine și atacuri asupra navelor comerciale. Jaishankar a adăugat că discuțiile merg și către subiecte precum exporturile de cereale și energie și „posibilități de ne-atac”, fără alte detalii în material. În acest moment, rămâne neclar dacă și când ar urma să fie stabilită o dată exactă și un format agreat de toate părțile pentru negocierile trilaterale, însă Kievul spune că este pregătit să se miște rapid dacă SUA reiau efectiv rolul de mediator. [...]

Încetinirea avansului Rusiei în Donbas în 2026, inclusiv pierderi teritoriale în septembrie, complică obiectivul strategic al Moscovei și prelungește presiunea asupra resurselor militare. Potrivit HotNews , o contraofensivă ucraineană desfășurată de câteva luni în nordul Donbasului a zădărnicit încercările Rusiei de a încercui orașele rămase sub control ucrainean, în timp ce în sud Kievul susține că a reușit să blocheze înaintarea rusă prin reorganizarea apărării. Evoluțiile descrise de publicație, pe baza unei relatări din New York Times , indică o schimbare de ritm față de așteptările exprimate repetat de Vladimir Putin privind „inevitabilitatea” cuceririi Donbasului. Analiști occidentali citați afirmă că Rusia a pierdut teritorii „însemnate” în timpul campaniei ucrainene, denumită de Kiev „ Operațiunea Vivaldi ”. Datele de teren: septembrie, cea mai slabă lună pentru câștigurile nete ale Rusiei din 2023 încoace La nivel mai larg, avansul rus pe teritoriul Ucrainei ar fi încetinit semnificativ în 2026, iar septembrie a fost cea mai slabă lună din perspectiva câștigurilor teritoriale nete ale Rusiei începând cu iunie 2023, potrivit firmei finlandeze Black Bird Group . Conform graficului publicat de Black Bird Group , Rusia ar fi pierdut în septembrie 190 km² (informație ilustrată și în postarea Black Bird ). Discrepanțe cu versiunea Moscovei și tensiuni în spațiul pro-rus Datele Black Bird contrazic afirmația Ministerului Apărării din Rusia, care a susținut pe 19 septembrie că Rusia a capturat peste 2.000 de mile pătrate (aprox. 5.180 km²). HotNews notează că inclusiv bloggeri militari ruși ultranaționaliști au contestat această declarație și și-au exprimat îngrijorarea că încercarea de a înconjura „orașele-fortărețe” din Donbas eșuează. Cum descrie Ucraina operațiunea: lovituri pe logistică și adaptare la „războiul dronelor” În contextul unui impas accentuat de prezența permanentă a dronelor, operațiunea ucraineană este prezentată ca o combinație de acțiuni asupra logisticii și de tactici adaptate câmpului de luptă: atacuri cu rază medie asupra drumurilor și căilor ferate folosite pentru aprovizionarea trupelor ruse; distrugerea unui oleoduct, care ar fi întrerupt accesul la combustibil necesar operațiunilor de supraveghere, potrivit locotenent-colonelului Petro Horbatenko (al Treilea Corp de Armată); identificarea și lovirea operatorilor ruși de drone prin interceptarea semnalelor; folosirea sistemelor robotizate de dezamorsare a minelor și minarea rutelor de aprovizionare rusești cu mine amplasate de drone; avans cu vehicule blindate protejate de „blindaj reactiv” îmbunătățit (sistem care folosește explozii controlate pentru a respinge atacurile), în paralel cu atacuri cu drone terestre în spatele frontului. Ce urmează: obiectivul Donbas rămâne „nenegociabil”, iar presiunea aeriană crește HotNews arată că Vladimir Putin a numit controlul complet asupra Donbasului o condiție „nenegociabilă” pentru oprirea războiului, în condițiile în care Donețk și Luhansk au fost alipite la Rusia printr-un referendum nerecunoscut internațional. În același timp, Ucraina a respins propunerile administrației Trump de a ceda teritorii pe care Rusia nu le-a cucerit pe câmpul de luptă. Pe fondul obiectivelor neatinse în Donbas, Moscova și-ar fi intensificat atacurile aeriene asupra orașelor ucrainene, folosindu-și avantajul în rachete și drone pentru a bombarda Kievul; oficiali ucraineni descriu această campanie drept „terorism” menit să slăbească voința de luptă. Volodimir Zelenski a declarat că, până acum, peste 5.000 de soldați ruși ar fi fost uciși în cadrul operațiunii și alți 250 capturați, însă New York Times precizează că nu a putut verifica independent aceste cifre, iar Ucraina nu publică date despre propriile pierderi. [...]

Atacurile rusești au vizat sectorul energetic al Ucrainei , într-o noapte de bombardamente care s-a soldat cu 11 morți și peste 30 de răniți, potrivit news.ro . Președintele Volodimir Zelenski a spus că loviturile au fost „dureros și demonstrativ” calibrate, în ziua în care Vladimir Putin împlinește 74 de ani, și a reluat apelul pentru întărirea apărării antiaeriene, în special cu rachete pentru sistemele Patriot . Ținte multiple, cu infrastructura energetică între obiectivele-cheie Zelenski a afirmat că infrastructura din Kiev și din 12 regiuni a fost ținta atacurilor din cursul nopții, iar una dintre țintele-cheie a fost sectorul energetic ucrainean. Șeful statului a descris atacul drept „unul dintre cele mai josnice”, fără să ofere detalii suplimentare despre această caracterizare. Bilanțul victimelor și pagubele raportate Cele mai grave consecințe au fost raportate în mai multe orașe: Priluki (regiunea Cernihiv): un bloc de locuințe cu cinci etaje a fost distrus; până la momentul declarației lui Zelenski, cinci persoane au murit și 26 au fost rănite , inclusiv cinci copii . Președintele ucrainean a avertizat că este posibil să mai fie oameni sub dărâmături. Dnipro: avariate cinci blocuri în urma atacurilor cu rachete. Kremenciuc: avariate patru blocuri ; două persoane au murit și opt au fost rănite . Zaporojie: un bloc a fost avariat de o dronă. Kiev: două persoane au fost ucise . Oleksandria: două persoane au murit . Ce tip de armament a fost folosit și limita apărării antiaeriene Potrivit lui Zelenski, Rusia a folosit 70 de rachete , „multe dintre ele balistice”, precum și drone de tip „Shahed”. Liderul ucrainean a spus că apărarea aeriană a reușit să doboare doar o parte dintre ținte și a indicat rachetele balistice drept „cea mai mare provocare”. În acest context, Zelenski a reluat apelul pentru sprijin occidental cu muniție pentru sistemele Patriot, pe care le consideră esențiale pentru protejarea spațiului aerian și a populației civile. [...]

Un val de lovituri rusești a forțat Ucraina să introducă întreruperi programate de curent , după ce atacurile au vizat inclusiv infrastructura energetică, pe fondul unei nopți cu victime și pagube în mai multe regiuni, relatează Politico . Atacurile au avut loc miercuri, în aceeași zi în care președintele rus Vladimir Putin își sărbătorește împlinirea a 74 de ani. Potrivit președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , una dintre cele mai lovite zone a fost Pryluky (regiunea Cernihiv), unde ar fi fost distrus un bloc de locuințe, existând posibilitatea ca persoane să fie încă prinse sub dărâmături. Bilanțul prezentat în material indică cel puțin 12 morți și peste 40 de răniți la nivel național. Zelenski a spus că în Pryluky au murit cinci persoane și 26 au fost rănite, inclusiv cinci copii. În Kiev, autoritățile locale au raportat distrugeri și doi morți; au fost semnalate pagube și în Dnipro, Kremenciuk, Zaporijjea și în alte regiuni. Ținta: energia, efect imediat în rețea Zelenski a afirmat că sistemul energetic al Ucrainei a fost una dintre țintele-cheie ale atacului. Ministerul Energiei a anunțat că a fost nevoit să programeze întreruperi de curent în unele părți ale țării pentru a economisi energie, iar locuitori din cel puțin cinci regiuni erau încă fără electricitate miercuri dimineață. Apărarea antiaeriană, sub presiune Forțele aeriene ucrainene au raportat că au doborât „majoritatea” celor 130 de drone și rachete de croazieră, dar doar cinci din aproximativ 20 de rachete balistice. Un proiectil a căzut într-un cartier rezidențial dens populat din Kiev, fără să detoneze, potrivit relatării. În acest context, Zelenski a descris atacul drept unul dintre „cele mai josnice” și a indicat că rachetele balistice rămân „cea mai mare provocare”, insistând asupra nevoii de pachete de apărare antiaeriană. Schimb de lovituri și pe teritoriul Rusiei În ultimele 24 de ore, Ucraina ar fi incendiat un petrolier rusesc în Marea Neagră și ar fi lovit două facilități petroliere și un poligon de instruire militară în regiunile Perm, Samara și Astrahan. La rândul său, Ministerul rus al Apărării a susținut că a doborât 311 drone deasupra a 16 regiuni ruse și a Mării Negre. Pentru Ucraina, miza imediată a acestui tip de atac rămâne funcționarea rețelei electrice și capacitatea de a limita întreruperile, într-un moment în care apărarea antiaeriană pare mai puțin eficientă împotriva rachetelor balistice, conform datelor citate în material. [...]

Rusia își intensifică presiunea cu drone asupra infrastructurii Ucrainei , inclusiv prin adaptări noi menite să crească pagubele înainte ca apărarea ucraineană să poată răspunde „la scară”, potrivit evaluării Institute for the Study of War publicate de Kyiv Post . Pentru mediul economic, miza imediată este degradarea logisticii – în special a transportului feroviar – și creșterea riscurilor operaționale în proximitatea frontierelor. Drone mai „eficiente” și lovituri asupra căilor ferate Evaluarea ISW indică faptul că forțele ruse „introduc noi adaptări” ale dronelor, cu obiectivul de a maximiza daunele asupra infrastructurii și a zonelor de pe linia frontului, înainte ca Ucraina să poată implementa contramăsuri eficiente pe scară largă. În același timp, Rusia ar fi folosit cu succes drone cu propulsie cu reacție (jet) pentru a afecta infrastructura feroviară a Ucrainei și materialul rulant. În termeni practici, astfel de lovituri pot însemna întârzieri, capacitate redusă de transport și costuri mai mari pentru reparații și înlocuiri, într-un sistem feroviar esențial pentru fluxurile logistice ale țării. Incident la granița cu Republica Moldova: impact regional al atacurilor ISW mai notează că o dronă rusească a lovit în dimineața de 5 octombrie un punct de trecere a frontierei ucraineano-moldovene, rănind un cetățean moldovean – primul caz confirmat de rănire a unui cetățean al Republicii Moldova în urma dronelor rusești. Informația sugerează o extindere a riscului de securitate dincolo de teritoriul ucrainean, cu potențiale efecte asupra transportului și operațiunilor din zonele de frontieră. Dinamica de pe front și amploarea atacurilor În aceeași evaluare, ISW menționează: forțe ucrainene care ar fi avansat recent în nordul regiunii Harkiv; un atac nocturn al Rusiei cu 205 drone asupra Ucrainei. Separat, analiza consemnează și o componentă de „război cognitiv” (influențare informațională): oficiali ai Dumei de Stat ar fi folosit relatări despre întărirea frontierei Estoniei cu Rusia pentru a promova narațiunea că NATO „escaladează” și provoacă un conflict cu Rusia. Ce contează pentru economie și operațiuni Din perspectiva impactului operațional, accentul pus pe infrastructură – în special pe rețeaua feroviară și echipamentele aferente – indică o strategie de a reduce capacitatea de mobilitate și aprovizionare a Ucrainei. În paralel, incidentul de la granița cu Republica Moldova arată că riscurile asociate atacurilor cu drone pot afecta și puncte de tranzit cu relevanță regională, inclusiv pentru fluxuri comerciale și de transport. [...]