Știri
Știri din categoria Externe
Președinția Ucrainei respinge ca necredibile afirmațiile că Zelenski ar fi acceptat cedarea Donbasului în 2022, într-un episod care riscă să complice și mai mult discuțiile despre un posibil cadru de pace, în condițiile în care Moscova pune tocmai controlul asupra regiunii în centrul revendicărilor sale, potrivit HotNews.
Fosta purtătoare de cuvânt a lui Volodimir Zelenski, Iuliia Mendel (secretar de presă în perioada 2019–2021), a susținut într-un interviu acordat lui Tucker Carlson că Ucraina ar fi fost pregătită să cedeze Donbasul în negocierile de pace din 2022 cu Rusia. Ea a afirmat că ar fi vorbit cu persoane care au reprezentat Ucraina la negocierile de la Istanbul din primăvara acelui an și că delegația ar fi acceptat „aproape toate cererile Rusiei”, inclusiv, potrivit ei, o acceptare personală din partea lui Zelenski de a „renunța la Donbas”.
Mendel nu a identificat sursele pe care își bazează afirmațiile.
Biroul prezidențial ucrainean a respins categoric acuzațiile, susținând că Mendel nu a avut niciun rol în negocieri și nici acces la procesul decizional la nivel înalt. O sursă din cadrul Biroului prezidențial a declarat jurnaliștilor:
„Această doamnă nu a participat la negocieri, nu a luat parte la procesul decizional, a pierdut de mult contactul cu realitatea, iar cine i-ar spune aceste lucruri – sau dacă s-a întâmplat ceva din toate acestea – nu este ceva serios de comentat”.
Afirmațiile apar într-un moment în care controlul asupra Donbasului este prezentat ca unul dintre principalele blocaje în calea unui proces de pace. Rusia cere ca Ucraina să renunțe la porțiunile din Donbas pe care le mai controlează, solicitare respinsă de Kiev și, potrivit sondajelor invocate în articol, și de opinia publică din Ucraina. În plus, Moscova ar mai cere renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO și recunoașterea pretențiilor asupra regiunilor anexate.
Potrivit Kyiv Post, cedarea Donbasului s-ar fi numărat printre temele discutate în mai multe runde de negocieri din 2022, însă rămâne neclar cât de aproape a fost un acord. Publicația amintește și că, la acel moment, Ucraina ar fi propus neutralitatea în schimbul unor garanții de securitate și al restituirii teritoriilor anexate, inclusiv Donbasul și Crimeea.
În același context, articolul menționează că „European Pravda” relata la acea vreme despre un proiect de acord rezultat după discuțiile de la 29 martie, la Istanbul, care ar fi prevăzut retragerea trupelor ruse din mai multe regiuni, dar ar fi lăsat Crimeea și Donbasul sub controlul Moscovei. Negocierile au eșuat ulterior, iar Kievul a negat că ar fi acceptat cedarea Donbasului.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu cu Tucker Carlson, descris ca un critic frecvent al Ucrainei și al ajutorului militar occidental, acuzat că a amplificat în repetate rânduri poziționările Kremlinului. Fragmentul din interviu a fost distribuit pe rețeaua X într-o postare datată 11 mai 2026, disponibilă aici.
HotNews notează și că Mendel a mai lansat în trecut acuzații controversate la adresa unor oficiali ucraineni, inclusiv la adresa șefului Biroului Prezidențial, Andriy Iermak.
Recomandate
Rusia nu și-a atins obiectivele ofensivei din 2026, în pofida unui avantaj numeric aproape dublu , iar ritmul înaintării s-a redus semnificativ, susține comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sîrski , într-un bilanț pentru primul semestru, citat de Kyiv Post . Mesajul are relevanță operațională: indică o scădere a intensității atacurilor rusești și o stabilizare a frontului, pe fondul unor pierderi lunare ridicate. Sîrski afirmă că forțele ruse „nu au putut atinge niciunul dintre obiectivele stabilite” pentru campania din 2026, deși ar fi avut „un avantaj aproape de două ori” la personal și echipamente. Potrivit acestuia, Rusia a trecut de la operațiuni ofensive active pe 13 direcții operaționale la „maximum șase sau șapte”. Ce spune Kievul despre dinamica de pe front Comandantul ucrainean susține că Ucraina nu doar își menține apărarea, ci desfășoară și acțiuni ofensive și „păstrează inițiativa operațională”. În evaluarea sa, raportul actual al acțiunilor ofensive ucrainene față de operațiunile rusești este de aproximativ 40:60. Tot Sîrski afirmă că ritmul înaintării Rusiei „s-a redus de peste două ori”. El susține că cele două părți au ajuns „practic la paritate” în privința vitezei de avans și că există „o tendință constantă” de creștere a raportului dintre teritoriul eliberat de forțele ucrainene și zonele în care Rusia reușește să avanseze. Costul uman și strategia de uzură Sîrski estimează pierderile rusești la o medie de circa 32.000 de militari uciși și răniți pe lună și spune că strategia ucraineană de uzură produce rezultate. În același context, președintele Volodîmîr Zelenski a declarat, la NATO Defense Industries Forum din Ankara , că Ucraina elimină aproximativ 30.000 de militari ruși lunar, „în principal prin lovituri cu drone”, oferind și o cifră pentru luna iunie. Semnale externe: limitele ofensivei și presiunea pe obiective Într-un interviu pentru The Times, vicepreședintele SUA JD Vance a spus că Rusia se apropie de limitele capacităților sale ofensive și că plătește „mult pentru fiecare kilometru pătrat” capturat. În paralel, Financial Times a relatat — citându-l pe Zelenski, o evaluare a serviciilor ucrainene și surse familiarizate cu Kremlinul — că Vladimir Putin ar fi ordonat capturarea restului regiunii Donețk până la finalul anului, în pofida avansului lent și costisitor; Zelenski a respins public acest termen, afirmând că Moscova și-a amânat ținta de cel puțin 15 ori. Pentru mediul de afaceri și investitori, aceste evaluări sugerează un război de uzură prelungit, cu presiune continuă pe resurse, personal și producția militară, chiar dacă intensitatea operațiunilor rusești ar fi în scădere față de începutul anului. [...]
Vladimir Putin ar putea împinge Rusia spre o escaladare a războiului , în pofida semnalelor publice venite dinspre Washington privind o posibilă apropiere de pace, potrivit informațiilor publicate de G4Media , care citează Reuters. Miza imediată este una operațională și cu efecte economice indirecte: o intensificare a conflictului ar menține presiunea pe infrastructura energetică și logistică din regiune și ar prelungi incertitudinea pentru piețele europene. Trei surse apropiate Kremlinului au declarat pentru Reuters că liderul rus respinge apelurile la negocieri cu Kievul, iar atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor și porturilor din Rusia i-ar fi întărit convingerea că războiul trebuie continuat „cel puțin pentru moment”. Două dintre surse au indicat că Putin este „probabil” să escaladeze conflictul, aflat în al cincilea an, una dintre ele vorbind despre o „probabilitate ridicată” ca escaladarea să aibă loc în următoarele luni. În același timp, președintele SUA, Donald Trump , a spus luni că Putin ar dori încheierea războiului și că o soluționare ar fi „mai aproape decât își dau seama oamenii”. Săptămâna trecută, Trump a avut convorbiri telefonice separate cu Putin și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar miercuri s-a întâlnit cu Zelenski la summitul NATO , unde liderul ucrainean a afirmat că au discutat „idei pentru a aduce pacea mai aproape”. Casa Albă nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta informațiile. Obiectivul militar indicat de surse: Donbas Una dintre persoanele familiarizate cu modul de gândire al lui Putin a spus că acesta „și-a întărit poziția” și rămâne hotărât să își atingă obiectivul militar principal: cucerirea restului regiunii Donbas din estul Ucrainei. În același timp, înaintarea trupelor ruse ar fi încetinit în acest an, potrivit relatării. Aceeași sursă a mai afirmat că Putin i-ar fi mustrat recent pe mai mulți consilieri care au propus un compromis bazat pe o încetare a focului de-a lungul actualei linii a frontului. O a doua sursă a susținut că liderul de la Kremlin este convins că Rusia va cuceri în curând întregul Donbas. În luna iunie, Putin a respins public apelul lansat de Zelenski pentru o întâlnire și pentru un armistițiu. [...]
Atacurile ucrainene în adâncime cresc costul economic al războiului pentru Rusia , însă Kievul este „încă departe de o cotitură” pe front, potrivit unei evaluări făcute de comandantul-șef al armatei ucrainene, Oleksandr Sîrski, într-un bilanț publicat pe Telegram și relatat de Agerpres . Sîrski susține că, de la începutul anului, Ucraina a lovit 697 de ținte în Rusia cu atacuri cu rază lungă de acțiune, iar efectul cumulat ar fi generat „pierderi economice directe și indirecte” de peste 6,1 miliarde de dolari (aprox. 28,1 miliarde lei, la un curs estimativ de 4,6 lei/dolar). În același timp, el avertizează că aceste lovituri nu se traduc automat într-o schimbare decisivă a dinamicii militare. Costuri economice și presiune pe lanțul de aprovizionare cu carburant În bilanțul citat, șeful armatei ucrainene indică drept efect al loviturilor asupra infrastructurii petroliere ruse apariția unor penurii de carburant „în numeroase regiuni ruse și în Crimeea ”, teritoriu ucrainean anexat ilegal de Rusia în 2014. Mesajul sugerează o strategie de a afecta capacitatea de susținere logistică și economică a efortului de război, prin țintirea unor active energetice. Frontul: ritm ofensiv mai lent, dar fără „cotitură” Sîrski afirmă că Rusia nu și-ar fi atins obiectivele ofensivei, deși ar fi beneficiat de „aproape dublul efectivelor și al echipamentelor”. Potrivit acestuia, forțele ruse, care desfășurau anterior „operațiuni ofensive intense pe 13 axe”, ar mai continua acum doar pe „șase sau șapte” și ar înregistra pierderi grele, în timp ce Ucraina aplică o „strategie de epuizare” a adversarului. Totuși, comandantul-șef avertizează că Moscova își menține obiectivele militare în estul Ucrainei și că intensitatea atacurilor aeriene crește. „Intensitatea loviturilor cu rachete și drone nu încetează să crească, la fel și utilizarea bombelor aeriene ghidate și numărul crimelor comise împotriva populației civile.” Context: angajamente NATO și discuția despre Patriot Declarațiile vin la două zile după summitul NATO de la Ankara , unde președintele ucrainean Volodimir Zelenski a obținut noi angajamente occidentale privind apărarea antiaeriană. În același context, președintele american Donald Trump a anunțat un acord de principiu pentru autorizarea producției sub licență în Ucraina a rachetelor interceptoare Patriot, considerate esențiale pentru contracararea rachetelor balistice rusești. Pentru mediul economic, mesajul central rămâne că războiul continuă să se extindă în zona infrastructurilor critice, iar costurile invocate de Kiev indică o intensificare a dimensiunii economice a conflictului, chiar dacă o schimbare decisivă pe front nu este, deocamdată, anticipată de conducerea militară ucraineană. [...]
Rusia își extinde „zona tampon” în Ucraina, semnalând o prelungire a războiului potrivit HotNews , care relatează declarațiile Kremlinului despre următorul pas operațional: securizarea unei fâșii mai largi de teritoriu, prezentată ca răspuns la „escaladarea” acțiunilor Kievului. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a spus vineri că Vladimir Putin rămâne „deschis” atingerii obiectivelor Rusiei prin diplomație, dar că Moscova își continuă campania militară și își creează o zonă tampon mai extinsă în Ucraina. În același timp, Peskov a susținut că Rusia consideră că Ucraina „nu dorește negocieri” în acest moment, motiv pentru care operațiunile militare continuă. Ce a declanșat mesajul Kremlinului Declarațiile vin după un material Reuters publicat cu o zi înainte, care cita trei surse apropiate Kremlinului. Potrivit acestora, atacurile recente cu drone ale Ucrainei asupra rafinăriilor de petrol și porturilor rusești ar fi consolidat hotărârea lui Putin de a continua războiul, „cel puțin pentru moment”. Dimensiunea politică: discuția Trump–Putin, încă neloc În paralel, Donald Trump a sugerat la summitul NATO de la Ankara că un armistițiu ar fi posibil și a spus că intenționează să discute cu Putin după întâlnirea cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Peskov a anunțat însă vineri că discuția telefonică Trump–Putin nu a avut încă loc. Linia oficială a Moscovei: războiul continuă până la „obiectivele” din 2024 Joi, ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, descrise în articol ca echivalând, în esență, cu capitularea completă a Kievului. În acel set de condiții, Putin a cerut, între altele: retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson; recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești; refuzul Ucrainei de a adera la NATO; „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. Putin a afirmat că, odată îndeplinite aceste condiții, ar ordona „imediat” un armistițiu. Reuters: surse din anturajul Kremlinului vorbesc despre risc de escaladare Într-o evaluare separată citată în articol, Reuters a relatat că Putin ar fi respins apelurile de a negocia pacea, iar două surse (sub protecția anonimatului) au indicat o disponibilitate de escaladare în lunile următoare, una dintre ele invocând o „probabilitate ridicată” de intensificare. O altă sursă a spus că Putin ar fi „încăpățânat” să atingă obiectivul-cheie de a cuceri restul Donbasului, în contextul în care înaintarea forțelor ruse ar fi încetinit în acest an. În ansamblu, mesajul despre extinderea „zonei tampon” indică o orientare operațională spre consolidarea controlului teritorial, în timp ce condițiile politice enunțate de Moscova rămân la un nivel care face improbabilă o negociere rapidă, cel puțin pe termen scurt. [...]
Atacurile Ucrainei asupra infrastructurii petroliere rusești împing conflictul spre o zonă cu risc de escaladare regională , inclusiv prin amenințări care vizează baze NATO din România, potrivit relatărilor din Euronews . Ucraina lovește rafinării și depozite de petrol „tot mai adânc” în interiorul Rusiei, iar președintele Volodimir Zelenski susține că aceste atacuri vor continua, pentru ca Rusia „să simtă tot mai tare costul războiului”. În acest context, publicația notează că, potrivit unor surse citate de agenția Reuters, președintele rus Vladimir Putin ar fi „înfuriat” de loviturile asupra infrastructurii petroliere. Lovituri la sute și mii de kilometri de front Zelenski afirmă că forțele ucrainene au vizat mai multe obiective energetice la distanțe mari față de linia frontului, inclusiv: două depozite de petrol la circa 500 km de front; un rezervor la 800 km de front; o stație de pompare la aproape 1.500 km de graniță; un terminal de încărcare a petrolului din regiunea Rostov. Mesajul transmis de liderul ucrainean, publicat alături de imagini pe platforma X, leagă explicit aceste atacuri de ideea „aducerii realității războiului” înapoi în Rusia, ca răspuns la prelungirea conflictului. Avertismentul de escaladare: România, menționată între posibile ținte Pe fondul acestor atacuri, Euronews relatează că, potrivit mai multor surse citate de Reuters, ar putea urma „o nouă escaladare” în lunile următoare. Un fost general rus, Andrei Ilnițki, este citat cu ideea că posibile ținte ar include baze NATO din România și din statele baltice, dar și companii europene unde se produc drone și rachete cu rază lungă pentru Ucraina. În același tablou, este menționată și nemulțumirea Moscovei față de perspectiva ca Ucraina să își fabrice muniția pentru sistemele americane antirachetă. Kremlinul: SUA continuă livrările de armament, dar ar vrea pace Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, spune că este „evident” că Statele Unite continuă să furnizeze „arme și tehnologie militară Ucrainei la scară largă” și susține că poziția Washingtonului ar fi „oarecum ambivalentă”, în sensul că, „spre deosebire de europeni”, SUA ar păstra dorința de a facilita un proces de pace. Totodată, Kremlinul afirmă că Vladimir Putin rămâne dispus să discute din nou la telefon cu președintele american despre conflict. Separat, într-o ședință a Consiliului de Securitate al ONU dedicată Ucrainei, Statele Unite au cerut un armistițiu imediat și o încheiere negociată a războiului „cât mai curând posibil”, potrivit aceleiași relatări. [...]
Șapte lovituri aeriene rusești asupra Kramatorsk au ucis patru civili și au rănit 13, accentuând riscul operațional pentru un oraș-cheie din Donetsk aflat încă sub controlul Kievului , potrivit Kyiv Post . Atacurile au vizat vineri orașul Kramatorsk și localitatea apropiată Bilenke, iar autoritățile locale au indicat că a fost a doua lovitură asupra orașului în aceeași zi. Kramatorsk este unul dintre cele mai mari orașe din regiunea Donețk rămase sub control ucrainean și este frecvent țintit de atacuri cu rachete și lovituri aeriene. Ce s-a întâmplat și care sunt victimele Loviturile au avut loc între orele 15:01 și 15:20 (ora locală), conform procuraturii regionale din Donețk, și au afectat blocuri de locuințe și case. Bilanțul comunicat: patru morți și 13 răniți. Printre cei uciși se află doi frați adolescenți – o tânără de 18 ani și fratele ei de 14 ani. Cei 13 răniți au vârste cuprinse între 35 și 75 de ani. Cu ce ar fi fost lovite zonele civile Constatările preliminare ale procuraturii indică folosirea unor bombe aeriene ghidate FAB-250, echipate cu kituri de planare UMPK (dispozitive care permit muniției să planeze și să fie ghidată către țintă). Țintele au fost descrise drept zone civile. Ce urmează din punct de vedere juridic Procurorii regionali au anunțat deschiderea unei anchete prealabile în baza Articolului 438 din Codul penal al Ucrainei, articol care vizează presupuse încălcări ale legilor și obiceiurilor războiului. Atacul a urmat unei lovituri anterioare în aceeași zi, când oficialii locali raportaseră pagube într-un cartier rezidențial și la locuințe private, cu victime, dar fără decese confirmate; a doua serie de lovituri a ridicat semnificativ bilanțul, potrivit informațiilor citate de publicație. [...]
