Știri
Știri din categoria Externe
Președinția Ucrainei respinge ca necredibile afirmațiile că Zelenski ar fi acceptat cedarea Donbasului în 2022, într-un episod care riscă să complice și mai mult discuțiile despre un posibil cadru de pace, în condițiile în care Moscova pune tocmai controlul asupra regiunii în centrul revendicărilor sale, potrivit HotNews.
Fosta purtătoare de cuvânt a lui Volodimir Zelenski, Iuliia Mendel (secretar de presă în perioada 2019–2021), a susținut într-un interviu acordat lui Tucker Carlson că Ucraina ar fi fost pregătită să cedeze Donbasul în negocierile de pace din 2022 cu Rusia. Ea a afirmat că ar fi vorbit cu persoane care au reprezentat Ucraina la negocierile de la Istanbul din primăvara acelui an și că delegația ar fi acceptat „aproape toate cererile Rusiei”, inclusiv, potrivit ei, o acceptare personală din partea lui Zelenski de a „renunța la Donbas”.
Mendel nu a identificat sursele pe care își bazează afirmațiile.
Biroul prezidențial ucrainean a respins categoric acuzațiile, susținând că Mendel nu a avut niciun rol în negocieri și nici acces la procesul decizional la nivel înalt. O sursă din cadrul Biroului prezidențial a declarat jurnaliștilor:
„Această doamnă nu a participat la negocieri, nu a luat parte la procesul decizional, a pierdut de mult contactul cu realitatea, iar cine i-ar spune aceste lucruri – sau dacă s-a întâmplat ceva din toate acestea – nu este ceva serios de comentat”.
Afirmațiile apar într-un moment în care controlul asupra Donbasului este prezentat ca unul dintre principalele blocaje în calea unui proces de pace. Rusia cere ca Ucraina să renunțe la porțiunile din Donbas pe care le mai controlează, solicitare respinsă de Kiev și, potrivit sondajelor invocate în articol, și de opinia publică din Ucraina. În plus, Moscova ar mai cere renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO și recunoașterea pretențiilor asupra regiunilor anexate.
Potrivit Kyiv Post, cedarea Donbasului s-ar fi numărat printre temele discutate în mai multe runde de negocieri din 2022, însă rămâne neclar cât de aproape a fost un acord. Publicația amintește și că, la acel moment, Ucraina ar fi propus neutralitatea în schimbul unor garanții de securitate și al restituirii teritoriilor anexate, inclusiv Donbasul și Crimeea.
În același context, articolul menționează că „European Pravda” relata la acea vreme despre un proiect de acord rezultat după discuțiile de la 29 martie, la Istanbul, care ar fi prevăzut retragerea trupelor ruse din mai multe regiuni, dar ar fi lăsat Crimeea și Donbasul sub controlul Moscovei. Negocierile au eșuat ulterior, iar Kievul a negat că ar fi acceptat cedarea Donbasului.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu cu Tucker Carlson, descris ca un critic frecvent al Ucrainei și al ajutorului militar occidental, acuzat că a amplificat în repetate rânduri poziționările Kremlinului. Fragmentul din interviu a fost distribuit pe rețeaua X într-o postare datată 11 mai 2026, disponibilă aici.
HotNews notează și că Mendel a mai lansat în trecut acuzații controversate la adresa unor oficiali ucraineni, inclusiv la adresa șefului Biroului Prezidențial, Andriy Iermak.
Recomandate
Atacurile cu drone au reînceput imediat după armistițiul de trei zile , semn că inițiativa de încetare a focului susținută de SUA rămâne fragilă și cu efecte limitate pe teren, potrivit Libertatea . Marți, Kievul a fost vizat de un atac cu drone după expirarea armistițiului, conform autorităților ucrainene, informație transmisă de AFP. Șeful administrației militare a capitalei, Timur Tkacenko, a avertizat populația, printr-un mesaj pe Telegram, să rămână în siguranță până la ridicarea alertei. „Dronele inamice se află în prezent deasupra Kievului. Vă rugăm să rămâneți în siguranță până la ridicarea alertei” Administrația militară regională din Kiev le-a cerut locuitorilor să rămână în adăposturi și a precizat că sistemele de apărare antiaeriană ar putea interveni în zonă. Sirenele de alertă fuseseră activate pentru prima dată în capitală vineri, înainte ca armistițiul să intre în vigoare. Ce arată reluarea atacurilor despre „pauza” negociată Armistițiul de trei zile a fost anunțat vineri de președintele SUA, Donald Trump , cu câteva ore înaintea ceremoniilor din Rusia dedicate victoriei din cel de-Al Doilea Război Mondial. Trump a spus că speră ca încetarea focului să marcheze „începutul sfârșitului” conflictului. În același timp, pauza de trei zile este prezentată ca parte a unei inițiative mai ample de pace susținute de Statele Unite, care „până acum nu a reușit să oprească războiul” început în urmă cu peste patru ani, notează publicația. Acuzații reciproce și bilanț raportat de Rusia În weekend, cele două părți s-au acuzat reciproc de încălcarea armistițiului prin atacuri și de lovirea unor ținte civile, în condițiile în care Trump afirmase că încetarea focului urma să fie în vigoare în perioada 9–11 mai. După expirarea armistițiului, armata rusă a susținut că a doborât 27 de drone ucrainene, potrivit informațiilor prezentate în articol. [...]
Ucraina spune că și-a stabilizat frontul și interceptează până la 90% din dronele rusești , un salt operațional care poate reduce presiunea asupra infrastructurii și a economiei pe fondul atacurilor aeriene, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile ministrului ucrainean de Externe, Andrii Sybiha , făcute la Bruxelles. Sybiha a afirmat, înaintea unei reuniuni a miniștrilor de Externe din UE, că Ucraina a ieșit din „cea mai dificilă iarnă” într-o poziție militară mai bună, în mare parte datorită sprijinului occidental susținut. În același context, el a spus că apărarea antiaeriană ucraineană interceptează „până la 90%” din dronele rusești, echivalentul a „9 din 10” ținte aeriene folosite în atacuri. „Pe câmpul de luptă, am stabilizat frontul. Suntem, de asemenea, acum într-o poziție în care închidem cerul.” Presiune asupra Moscovei: „sancțiuni” pe rază lungă și lovituri asupra infrastructurii petroliere Dincolo de situația de pe front, ministrul ucrainean a indicat o intensificare a presiunii asupra Rusiei, inclusiv prin ceea ce a numit „sancțiuni speciale eficiente pe rază lungă”. Publicația notează că afirmația ar face trimitere la loviturile aproape zilnice ale Ucrainei asupra facilităților petroliere rusești din ultimele săptămâni. În acest context, Kyiv Post consemnează că președintele Volodîmîr Zelenski a spus că aceste atacuri ar fi costat Moscova 7 miliarde de dolari în acest an (aprox. 31,5 miliarde lei), până în prezent. „De asemenea, desfășurăm sancțiuni speciale foarte eficiente pe rază lungă, și ele funcționează.” Ce urmează: pace „sub conducerea SUA”, cu un rol „complementar” pentru Europa Sybiha a declarat că prioritatea Ucrainei rămâne obținerea unei „păci juste și cuprinzătoare”, în paralel cu întărirea apărării. El a subliniat că discuțiile de pace sunt „sub conducerea Statelor Unite”, dar că Europa ar putea avea un rol suplimentar, „complementar”, nu alternativ. Separat, articolul menționează că declarațiile vin în momentul în care Vladimir Putin a sugerat că războiul s-ar putea încheia curând și s-a arătat deschis negocierilor cu Europa, fără ca intențiile sale să fie clare. Totodată, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a spus că miniștrii vor discuta mai târziu în această lună abordarea blocului privind eventuale viitoare discuții cu Rusia. [...]
Discuțiile din UE despre un negociator cu Rusia pentru Ucraina se mută spre un nume cu greutate, Angela Merkel , pe fondul presiunii ca viitorul mediator să aibă legitimitate largă în Europa, inclusiv în Est și în statele baltice, potrivit Mediafax , care citează Der Spiegel. Publicația germană scrie că, în cercurile politice din Germania, se discută ideea ca fostul cancelar Angela Merkel să fie un mediator potrivit în negocierile dintre Rusia și Ucraina. Argumentele invocate sunt că Merkel vorbește rusa, îi cunoaște personal pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski și pe președintele rus Vladimir Putin și, fiind retrasă din prim-plan în ultimii ani, ar putea avea o poziție mai obiectivă față de conflict. Contextul discuțiilor este propunerea lui Vladimir Putin ca fostul cancelar Gerhard Schröder să fie mediator, ceea ce a declanșat în Uniunea Europeană dezbateri intense despre posibile negocieri. Der Spiegel notează că, după „experiența nefericită” a medierii SUA, UE ar vrea de această dată să participe direct la discuții. Kaja Kallas , șefa diplomației europene, a criticat ideea ca Moscova să influențeze alegerea persoanei care ar urma să medieze. Ea a spus că „nu ar fi foarte inteligent” să fie lăsat Kremlinul să dicteze candidatul pentru negocieri. Miza politică: acceptul Europei de Est și al statelor baltice Președintele Conferinței de Securitate de la Munchen, Wolfgang Ischinger, a avertizat că, indiferent cine va fi ales, mediatorul trebuie să obțină „o aprobare largă la nivel european, în special din partea Europei de Est și a țărilor baltice”. Der Spiegel amintește că Merkel a fost criticată în trecut de Polonia și de statele baltice pentru susținerea proiectului gazoductului Nord Stream 2. Totodată, ea a avut un rol important în acordurile de la Minsk din 2014 și 2015, care nu au împiedicat invazia rusă din 2022. Poziția Angelei Merkel: fără solicitare oficială, fără refuz explicit Biroul fostului cancelar a declarat pentru Der Spiegel că „nu au primit nicio solicitare” privind un rol de mediator. Întrebat dacă Merkel ar putea accepta o astfel de poziție, biroul ei nu a oferit „niciun răspuns negativ”, potrivit aceleiași surse. [...]
Ucraina cere UE să medieze un „ armistițiu aeroportuar ” care ar reduce blocajele din aviație , într-un moment în care atacurile cu drone provoacă tot mai des opriri ale activității pe aeroporturile rusești și mențin închis spațiul aerian ucrainean, potrivit Digi24 . Ministrul ucrainean de externe, Andrei Sibiga , a propus ca Uniunea Europeană să contribuie la un acord cu Rusia pentru renunțarea reciprocă la atacurile asupra aeroporturilor. Ideea a fost prezentată la reuniunea miniștrilor de externe ai statelor UE, la Bruxelles, iar conceptul vizează o încetare a loviturilor asupra infrastructurii aeroportuare de ambele părți. De ce contează: impact operațional direct în transportul aerian Sibiga a argumentat că procesul diplomatic „sub egida SUA” a încetinit și că președintele rus Vladimir Putin nu ar da semne că ar fi dispus să accepte un acord de pace cuprinzător. În acest context, Kievul consideră că Europa ar avea nevoie de „un nou rol” în negocieri, fără ca asta să însemne înlocuirea Statelor Unite. „Poate că vom încerca să ajungem la așa-numita «armistițiu aeroportuar»”, a declarat Andrei Sibiga, explicând că ar însemna încetarea reciprocă a atacurilor asupra aeroporturilor. Miza este una pragmatică: potrivit ministrului, Rusia ar putea fi interesată de o astfel de înțelegere deoarece marile aeroporturi rusești se confruntă tot mai des cu întreruperi ale activității din cauza atacurilor cu drone, ceea ce se traduce în întârzieri, anulări și aglomerări în terminale. Ce ar urma să facă UE Conform aceleiași surse, partenerii europeni ar putea crea „o platformă separată” sau „un grup special” pentru a discuta acest format. Sibiga a mai spus că președintele Volodîmîr Zelenski ar fi discutat deja ideea cu unii lideri europeni. Ministrul a insistat că inițiativa ar trebui să fie complementară eforturilor SUA, nu o alternativă: „Aceasta ar trebui să fie o direcție complementară — nu una care să înlocuiască sau să fie alternativă”, a spus șeful diplomației ucrainene. Context: spațiul aerian ucrainean rămâne închis, iar Rusia are opriri repetate Ucraina și-a închis oficial spațiul aerian pentru aviația civilă pe 24 februarie 2022, după declanșarea invaziei pe scară largă, iar zborurile regulate de pasageri nu mai operează în țară. În Rusia, opririle temporare ale activității aeroporturilor au devenit recurente pe fondul atacurilor cu drone, cu efecte în lanț asupra traficului aerian. Digi24 citează date publicate de „Kommersant”, pe baza calculelor „AlfaStrakhovanie”, potrivit cărora în 2025 peste 4,5 milioane de ruși s-au confruntat cu întârzieri ale zborurilor de trei ore sau mai mult, principalul motiv fiind restricțiile impuse din cauza amenințării dronelor. Publicația mai notează că, în zilele de 5 și 6 iulie ale anului trecut, un episod de perturbare majoră — cu „câteva sute” de zboruri anulate și aproximativ 2.000 amânate — ar fi putut costa companiile aeriene aproximativ 20 de miliarde de ruble, potrivit declarațiilor oferite „Kommersant” de reprezentanți ai transportatorilor și experți. În luna mai a acestui an, în aeroporturile din Moscova, în decurs de câteva zile, au fost întârziate sau anulate aproape 3.000 de zboruri din cauza atacurilor cu drone, iar pasagerii au petrecut „zile întregi” în terminale. În acest cadru, „armistițiul aeroportuar” este prezentat ca o soluție limitată, cu țintă operațională, care ar putea reduce presiunea imediată asupra transportului aerian, chiar dacă nu ar echivala cu un acord de pace mai amplu. [...]
Ucraina a extins cadrul pentru dubla cetățenie, incluzând România , o schimbare cu impact direct de reglementare pentru românii din Ucraina și pentru cetățenii ucraineni care vor să obțină o a doua cetățenie fără să renunțe la cea ucraineană, potrivit Digi24 . Guvernul de la Kiev a adoptat pe 8 mai un decret care modifică lista statelor ai căror cetățeni dobândesc cetățenia ucraineană printr-o procedură simplificată, listă care a fost extinsă cu 29 de țări. Anterior, lista includea doar cinci state: Canada, Germania, Polonia, SUA și Cehia. Ce se schimbă în practică Conform noii legislații menționate în articol, cetățenii ucraineni pot dobândi o a doua cetățenie fără obligația de a renunța la cetățenia ucraineană. Totodată, actul normativ permite etnicilor ucraineni din statele incluse pe listă să devină cetățeni ucraineni printr-o procedură simplificată. Lista extinsă: România, între cele 29 de state adăugate Pe lângă România, decretul adaugă o serie de state europene, între care Austria, Belgia, Bulgaria, Marea Britanie, Grecia, Danemarca, Estonia, Irlanda, Islanda, Spania, Italia, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Ungaria, Finlanda, Franța, Croația, Elveția și Suedia. Context: nemulțumiri în comunitatea românească din Ucraina Digi24 notează că avocatul ucrainean de origine română Eugen Pătraș a apreciat anterior că limitarea inițială la cinci state a fost percepută ca o subapreciere a României de către autoritățile de la Kiev, în contextul în care legea privind dobândirea și păstrarea cetățeniei ucrainene (intrată în vigoare la 16 ianuarie) a generat nemulțumiri în comunitatea românească din Ucraina. Pentru moment, articolul nu oferă detalii despre calendarul aplicării sau despre pașii administrativi concreți pentru solicitări, dincolo de existența decretului adoptat pe 8 mai. [...]
Germania alocă peste 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pentru infrastructura unor centre de pregătire militară în Ucraina , într-un demers al Uniunii Europene care urmărește să mențină armata ucraineană în stare de pregătire operațională pe termen lung, inclusiv după un eventual acord de pace cu Rusia, potrivit Antena 3 . Suma, echivalentă cu 11,7 milioane de dolari, ar acoperi „amenajarea integrală a infrastructurii unui întreg complex de antrenament”, a indicat la Kiev ministrul german al apărării, Boris Pistorius , citat de dpa, potrivit Agerpres. Ce se finanțează și de ce contează Finanțarea este parte dintr-o inițiativă a UE de înființare a unor centre de pregătire militară în Ucraina. Miza operațională, conform declarațiilor lui Pistorius, este ca aceste centre să contribuie la menținerea capacității de luptă a armatei ucrainene și la consolidarea descurajării (capacitatea de a preveni un atac prin costurile pe care le-ar impune agresorului). În același context, ministrul german a prezentat inițiativa ca pe „încă un pas” în pachetul mai larg de măsuri europene de sprijin pentru Ucraina. Context: instruire și cooperare tehnologică Germania a instruit până acum aproape 27.000 de soldați ucraineni pe teritoriul său, a mai spus Pistorius. Tot la Kiev, părțile au semnat un memorandum pentru lansarea programului comun „ Brave Germany ”, orientat spre dezvoltarea de tehnologii de apărare, inclusiv drone cu rază de acțiune între 100 km și peste 1.500 km. Ministrul ucrainean al apărării, Mihailo Fedorov, citat de presa de la Kiev, a afirmat: „Germania este astăzi principalul furnizor internaţional de asistenţă în domeniul apărării pentru Ucraina. Sprijinul german reprezintă aproximativ o treime din totalul ajutorului extern primit de ţara noastră. Suntem foarte recunoscători.” [...]
