Știri
Știri din categoria Externe
Președinția Ucrainei respinge ca necredibile afirmațiile că Zelenski ar fi acceptat cedarea Donbasului în 2022, într-un episod care riscă să complice și mai mult discuțiile despre un posibil cadru de pace, în condițiile în care Moscova pune tocmai controlul asupra regiunii în centrul revendicărilor sale, potrivit HotNews.
Fosta purtătoare de cuvânt a lui Volodimir Zelenski, Iuliia Mendel (secretar de presă în perioada 2019–2021), a susținut într-un interviu acordat lui Tucker Carlson că Ucraina ar fi fost pregătită să cedeze Donbasul în negocierile de pace din 2022 cu Rusia. Ea a afirmat că ar fi vorbit cu persoane care au reprezentat Ucraina la negocierile de la Istanbul din primăvara acelui an și că delegația ar fi acceptat „aproape toate cererile Rusiei”, inclusiv, potrivit ei, o acceptare personală din partea lui Zelenski de a „renunța la Donbas”.
Mendel nu a identificat sursele pe care își bazează afirmațiile.
Biroul prezidențial ucrainean a respins categoric acuzațiile, susținând că Mendel nu a avut niciun rol în negocieri și nici acces la procesul decizional la nivel înalt. O sursă din cadrul Biroului prezidențial a declarat jurnaliștilor:
„Această doamnă nu a participat la negocieri, nu a luat parte la procesul decizional, a pierdut de mult contactul cu realitatea, iar cine i-ar spune aceste lucruri – sau dacă s-a întâmplat ceva din toate acestea – nu este ceva serios de comentat”.
Afirmațiile apar într-un moment în care controlul asupra Donbasului este prezentat ca unul dintre principalele blocaje în calea unui proces de pace. Rusia cere ca Ucraina să renunțe la porțiunile din Donbas pe care le mai controlează, solicitare respinsă de Kiev și, potrivit sondajelor invocate în articol, și de opinia publică din Ucraina. În plus, Moscova ar mai cere renunțarea la aspirațiile de aderare la NATO și recunoașterea pretențiilor asupra regiunilor anexate.
Potrivit Kyiv Post, cedarea Donbasului s-ar fi numărat printre temele discutate în mai multe runde de negocieri din 2022, însă rămâne neclar cât de aproape a fost un acord. Publicația amintește și că, la acel moment, Ucraina ar fi propus neutralitatea în schimbul unor garanții de securitate și al restituirii teritoriilor anexate, inclusiv Donbasul și Crimeea.
În același context, articolul menționează că „European Pravda” relata la acea vreme despre un proiect de acord rezultat după discuțiile de la 29 martie, la Istanbul, care ar fi prevăzut retragerea trupelor ruse din mai multe regiuni, dar ar fi lăsat Crimeea și Donbasul sub controlul Moscovei. Negocierile au eșuat ulterior, iar Kievul a negat că ar fi acceptat cedarea Donbasului.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu cu Tucker Carlson, descris ca un critic frecvent al Ucrainei și al ajutorului militar occidental, acuzat că a amplificat în repetate rânduri poziționările Kremlinului. Fragmentul din interviu a fost distribuit pe rețeaua X într-o postare datată 11 mai 2026, disponibilă aici.
HotNews notează și că Mendel a mai lansat în trecut acuzații controversate la adresa unor oficiali ucraineni, inclusiv la adresa șefului Biroului Prezidențial, Andriy Iermak.
Recomandate
Șeful Biroului Prezidențial ucrainean, Kyrylo Budanov , spune că luptele vor continua peste iarnă , iar o încetare a focului pe actuala linie de contact este „nerealistă” din cauza refuzului categoric al Rusiei, potrivit Kyiv Post . Mesajul indică un orizont scurt de timp fără „îngheț” al conflictului și, implicit, menține presiunea pe mobilizare și pe capacitatea Ucrainei de a susține frontul în lunile următoare. Budanov a declarat, într-o intervenție la jurnalul național comun, că dialogul cu Moscova este în prezent aproape exclusiv despre schimburi de prizonieri și că un nou schimb „major” ar urma să aibă loc „foarte curând”. În același timp, el a sugerat că aceste schimburi funcționează ca un canal tehnic de „pregătiri pentru ceva major”, fără a detalia natura acestor demersuri. Negocieri posibile în septembrie și condițiile politice Declarațiile vin după ce Budanov afirmase pe 27 august că o nouă rundă de negocieri, aflate în pauză, ar putea fi „reluată” chiar din septembrie și ar putea implica Statele Unite. În acest context, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că Kievul a transmis Washingtonului noi propuneri, structurate pe trei elemente: încetarea focului; crearea unei zone economice libere demilitarizate; garanții de securitate „beton”, cu implicarea UE și NATO. Pe de altă parte, articolul notează că Moscova ar menține o poziție maximalistă: Vladimir Putin nu ar relua discuțiile până când forțele ruse nu ar controla restul Donbasului și ar urmări transformarea unor teritorii ocupate din regiunile Sumî și Harkiv în zone-tampon. În paralel, diplomați ar explora o pauză a atacurilor aeriene la distanță mare ca măsură de construire a încrederii. Presiunea pe resursa umană: 30.000 de oameni pe lună Pe lângă dimensiunea diplomatică, Budanov a pus accent pe nevoia de personal a armatei ucrainene, afirmând pe 28 august că forțele armate trebuie să mobilizeze minimum 30.000 de persoane lunar pentru a menține pozițiile actuale de pe linia frontului. El a apărat necesitatea recrutării, dar a recunoscut nemulțumirea publică legată de cazuri de mobilizare forțată realizate de centrele teritoriale de recrutare și sprijin social (TCC), despre care a spus că trebuie abordate. Ministerul Apărării pregătește o reformă a sistemului TCC, iar oficiali parlamentari au indicat că sunt analizate schimbări „radicale” ale procedurilor, inclusiv posibile revizuiri ale regulilor privind vârsta de recrutare, fără intenția de a trece la un sistem exclusiv voluntar. Context: un episod din 2025 invocat de Budanov Într-un interviu separat difuzat pe 28 august, Budanov a relatat că, în timpul unor negocieri trilaterale din 2025, delegați ruși ar fi interpretat greșit proteste pașnice din Ucraina ca fiind o lovitură de stat orchestrată de Occident și ar fi declarat prematur că „războiul s-a terminat”. Potrivit lui Budanov, ulterior aceștia ar fi admis că au fost induși în eroare de propriile informații și așteptările lor nu s-au confirmat. [...]
Ucraina a lovit infrastructura de stocare și lansare a dronelor rusești în Crimeea ocupată și în regiunea Donețk, într-o serie de atacuri desfășurate pe 28 și 29 august, într-o încercare de a reduce capacitatea Rusiei de a susține atacuri aeriene cu drone de pe teritoriile ocupate, potrivit Kyiv Post , care citează Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei . Țintele au inclus facilități de depozitare, pregătire și lansare pentru drone de atac (UAV – vehicule aeriene fără pilot) în apropiere de Donețk și Gvardiyske, în Crimeea ocupată. În același interval, armata ucraineană a raportat lovituri și asupra unui complex de război electronic în zona Znamianka (Crimeea) și asupra unui punct de control al dronelor în Berestky, în regiunea Donețk. Statul Major a precizat că amploarea exactă a pagubelor este încă în curs de evaluare. Extinderea loviturilor și presiunea pe apărarea antiaeriană Separat, după „analiza unor date suplimentare”, armata ucraineană a confirmat distrugerea unui sistem antiaerian rusesc Buk-M3 pe 28 august, în apropiere de Klintsy, în regiunea Briansk din Rusia. Confirmarea sugerează că Ucraina urmărește nu doar să lovească punctele de lansare și control ale dronelor, ci și să degradeze apărarea antiaeriană care protejează astfel de infrastructuri. Context: lovituri mai adânc în Rusia și problema conectivității dronelor Materialul plasează aceste operațiuni în seria recentă de atacuri cu drone FP-2 asupra unor ținte militare rusești aflate la distanță mai mare de linia frontului. Pe 25 august, analiști independenți de tip OSINT (informații din surse deschise) au raportat lovituri asupra unor stații radar, a uzinei industriale Kamensky și a bazei aeriene Millerovo, în regiunea Rostov. Aceste atacuri au alimentat discuții despre modul în care Ucraina menține conectivitatea dronelor în zone din afara acoperirii Starlink, sistem de internet prin satelit folosit pe scară largă pentru operațiuni cu drone în teritoriile ocupate și în zonele de coastă, dar care ar fi inactiv mai adânc în Rusia. Un analist OSINT francez, Clément Molin, și canale militare rusești au sugerat că forțele ucrainene ar putea utiliza o rețea de tip „mesh” (o rețea în care nodurile retransmit semnalul) cu drone-releu pentru a extinde distanța de comunicații, însă publicația notează că tehnologia exactă nu a fost verificată independent. Potrivit lui Molin, în 2026 ar fi avut loc zeci de lovituri ucrainene care au vizat sistematic apărarea antiaeriană, radare și aeronave, iar „peste 250” de astfel de active ar fi fost avariate sau distruse în acest an – o estimare prezentată ca afirmație a analistului, nu ca bilanț confirmat oficial. [...]
Kremlinul transmite că negocierile de pace cu Ucraina sunt „într-o pauză profundă”, pe fondul intensificării ofensivei ruse în est , potrivit Kyiv Post – un semnal care mută din nou centrul de greutate de la diplomație la evoluțiile de pe front și prelungește incertitudinea privind orice armistițiu. Declarația îi aparține purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , care a spus că Rusia „avansează” în cadrul a ceea ce Moscova numește „operațiunea militară specială”, iar tema discuțiilor de pace este „într-o pauză profundă”. Materialul notează că informația despre declarațiile lui Peskov a fost relatată de The Moscow Times. Diplomația, respinsă public după contacte recente Poziția exprimată public de Peskov vine după o serie de demersuri diplomatice menționate în articol, inclusiv: o vizită la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, relatată de The New York Times, cu scopul de a împinge Kremlinul către un acord de pace; o întâlnire separată între un emisar diplomatic al Vaticanului și ministrul rus de externe Serghei Lavrov, tot pe tema păcii. Kyiv Post mai arată că mesajul actual contrastează cu declarații ale lui Peskov de la începutul verii, când acesta confirmase menținerea unui dialog cu negociatori americani. Condiția Moscovei pentru armistițiu: controlul integral asupra Donețkului Peskov a reiterat condiția formulată de președintele Vladimir Putin pentru un eventual armistițiu: Ucraina să cedeze controlul complet asupra regiunii Donețk, cerință pe care Kievul a respins-o în mod repetat. În același context, Peskov a afirmat că armata rusă „distruge intenționat” infrastructura militară și conexă a Ucrainei. Declarațiile au venit la o zi după ce șeful Statului Major rus ar fi susținut că trupele ruse se apropie de orașul Sloviansk, descris ca puternic fortificat, în regiunea Donețk. Ce spune Kievul: iarna vine cu războiul în desfășurare, dialogul rămâne tehnic Articolul consemnează și evaluări din partea conducerii ucrainene. Kyrylo Budanov, șeful Biroului Prezidențial ucrainean, a declarat că oprirea războiului pe actuala linie de contact este nerealistă, deoarece Rusia refuză categoric să înceteze luptele, și că războiul va continua pe parcursul iernii. Potrivit lui Budanov, contactele cu Moscova sunt în prezent limitate aproape complet la schimburi de prizonieri; acesta a spus că un nou schimb major este așteptat „foarte curând” și a descris aceste schimburi drept o pistă tehnică legată de „pregătiri pentru ceva major”. În paralel, președintele Volodîmîr Zelenski a confirmat că Ucraina a transmis către Washington un nou cadru pentru încheierea războiului, care include trei elemente: încetarea focului, crearea unei zone economice libere demilitarizate și garanții de securitate „de neclintit” cu implicarea UE și NATO. De ce contează Mesajul Kremlinului că negocierile sunt „în pauză profundă” indică, în termenii relatați de Kyiv Post, o închidere a ferestrei de compromis pe termen scurt și o repoziționare a discuției în jurul condițiilor teritoriale impuse de Moscova. În practică, asta sugerează că orice progres diplomatic rămâne dependent de evoluțiile militare și de capacitatea părților – direct sau prin intermediari – de a relua un canal de negociere care, în acest moment, pare redus la aspecte punctuale precum schimburile de prizonieri. [...]
Ucraina își extinde loviturile asupra apărării antiaeriene și logisticii ruse , vizând în același timp ținte din teritoriile ocupate și din interiorul Rusiei, într-o campanie care urmărește să reducă capacitatea Moscovei de a coordona și susține operațiunile pe front, potrivit Kyiv Post . Loviturile, raportate de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei, au avut loc pe 29 și 30 august și au vizat infrastructură militară rusă în mai multe zone. În regiunea Donețk, au fost lovite un depozit pentru vehicule aeriene fără pilot (UAV) al unității „Rubicon” din Khartsyzk și un punct de control al dronelor în apropiere de Chumatske. Tot în Donețk, au fost vizate depozite logistice în Berdianske și Hirnyk. Ținte în Luhansk, Crimeea ocupată și regiunea rusă Briansk În regiunea Luhansk, armata ucraineană a lovit posturi de comandă în Sukhodilsk și un depozit de muniție în Kadiivka, conform aceleiași informări. În Crimeea ocupată, au fost raportate lovituri asupra unor depozite logistice în Krasnosilske. În interiorul Rusiei, Ucraina a vizat o stație radar în Pavlychi, în regiunea Briansk . Confirmarea distrugerii unui Pantsir-S1 și evaluarea pagubelor Statul Major General a mai anunțat că, în urma analizei unor date suplimentare, a confirmat distrugerea unui sistem antiaerian rusesc Pantsir-S1 (sistem de rachete și tunuri pentru apărare antiaeriană) pe 27 august, în apropiere de Kletnya, tot în regiunea Briansk. Separat, publicația notează că loviturile recente vin după o serie de atacuri din 28-29 august, care ar fi vizat facilități de depozitare, pregătire și lansare pentru drone de atac în apropiere de Donețk (zonă ocupată) și în Gvardiyske, în Crimeea. Au fost menționate și lovituri asupra unui complex de război electronic lângă Znamianka (Crimeea) și asupra unui punct de control UAV în Berestky (Donețk), însă amploarea pagubelor este încă în evaluare de către oficialii militari ucraineni. În ansamblu, mesajul transmis de partea ucraineană este că operațiunile de lovire a „situri militare-cheie” rusești continuă, cu accent pe apărarea antiaeriană, comandă-control și lanțuri logistice. [...]
Kremlinul transmite că Elveția nu mai este un loc acceptabil pentru negocieri de pace , invocând pierderea „aproape totală” a încrederii în neutralitatea Bernei, potrivit Antena 3 . Mesajul ridică un obstacol de reglementare și de organizare pentru eventuale runde viitoare de discuții privind războiul din Ucraina, în condițiile în care Elveția se oferise să găzduiască următoarea întâlnire. Declarația îi aparține ambasadorului Rusiei la Berna, Serghei Garmonin , și vine după informații potrivit cărora Ministerul elvețian de Externe ar fi pregătit să găzduiască o nouă rundă de negocieri. „Disponibilitatea Elveției de a-și oferi bunele oficii nu înseamnă că Rusia este pregătită să le folosească. Încrederea noastră în Elveția ca loc pentru contacte politice importante este aproape epuizată.” De ce respinge Moscova Elveția: neutralitatea, pusă sub semnul întrebării Diplomatul rus susține că poziția Moscovei față de politica externă elvețiană „nu s-a schimbat” și acuză Berna de o linie „neprietenenoasă” față de Rusia. Printre motivele invocate se numără: „înghețarea ilegală a activelor rusești”, potrivit ambasadorului; faptul că Elveția a adoptat aproape toate sancțiunile impuse Moscovei de Statele Unite și Uniunea Europeană. „Prin urmare, Elveția a renunțat la neutralitatea sa. Acest lucru nu poate să nu influențeze modul în care abordăm relațiile cu această țară.” Context: ultima rundă de la Geneva nu a produs un acord Cele mai recente negocieri trilaterale Rusia–Statele Unite–Ucraina au avut loc la Geneva, în perioada 17–18 februarie 2026, fiind intermediate de administrația americană. Elveția a asigurat cadrul pentru dialog, fără a participa direct la negocieri. La finalul discuțiilor nu a fost anunțat niciun acord major. Șeful delegației ruse, Vladimir Medinski, a descris negocierile drept „dificile, dar constructive”, în timp ce autoritățile ucrainene au transmis că progresele au fost limitate. Părțile au convenit să continue contactele, fără stabilirea unei date pentru următoarea rundă. În ansamblu, poziția Moscovei indică faptul că, în lipsa unei schimbări de abordare a Elveției privind sancțiunile și activele rusești, Berna riscă să fie exclusă ca opțiune pentru discuții „cheie”, ceea ce poate împinge negocierile către alte locații sau formate. [...]
Declarațiile Rusiei despre „drepturile vorbitorilor de rusă” reiau un tipar folosit înaintea invaziei din Ucraina , iar Bucureștiul le tratează ca pe un semnal că Moscova își pierde influența în Republica Moldova, potrivit Antena 3 . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a reacționat după ce ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov , a sugerat că Republica Moldova ar putea avea „soarta Ucrainei”. Țoiu a spus la Digi24 că astfel de declarații reprezintă, de fapt, o recunoaștere a pierderii influenței ruse în regiune și a adăugat că „și-au pierdut și controlul”. Miza: parcursul european al Republicii Moldova și presiunea diplomatică în UE Șefa diplomației române a susținut că cetățenii Republicii Moldova sunt pe „drumul ireversibil” al aderării la Uniunea Europeană. În același context, ea a indicat drept rezultat al ultimilor ani deschiderea a două „clustere” de negociere (grupuri tematice de capitole din procesul de aderare) și a afirmat că obiectivul este deschiderea tuturor până la finalul anului, pentru avansarea negocierilor de aderare. Țoiu a subliniat însă că, dincolo de voința internă din Republica Moldova, este necesară „munca diplomatică” în interiorul Uniunii Europene pentru alinierea tuturor statelor membre la un acord privind acest parcurs. Acuzațiile ambasadorului rus: „monitorizăm” și referiri la sprijin pentru Ucraina În material este redată și poziția ambasadorului rus la Chișinău, care, într-un interviu acordat presei de stat de la Moscova, a declarat că Rusia „monitorizează” situația privind respectarea drepturilor cetățenilor vorbitori de limbă rusă din Republica Moldova. Antena 3 notează că afirmațiile amintesc de discursul Kremlinului dinaintea invaziei Ucrainei din 2022. Ozerov a mai acuzat că Occidentul ar folosi deja teritoriul Republicii Moldova pentru Forțele Armate ale Ucrainei, lucru care, în formularea sa, „nu poate decât să provoace îngrijorare” în rândul locuitorilor locali. În replică, Oana Țoiu a afirmat că Rusia investește „sute de milioane” în propagandă pentru a vulnerabiliza percepția față de NATO și Uniunea Europeană și că aceeași dinamică ar fi folosită și în raport cu Republica Moldova. [...]
